Știri
Știri din categoria Companii
DIGI TV ar urma să își actualizeze grila de programe începând cu 15 aprilie, potrivit informațiilor publicate de Gadget.ro. Conform lui Cosmin Mușat, modificările vizate ar include atât introducerea unor noi canale, cât și eliminarea altora, la nivel național.
Informațiile publicate indică „destul de multe intrări interesante”, în timp ce ieșirile sunt descrise drept „ceva standard”, ceea ce sugerează o rearanjare orientată mai degrabă spre diversificarea ofertei decât spre o reducere a conținutului.
„Nu pot confirma 100% că doar acestea vor fi modificările, însă din ce am aflat, cele menţionate mai sus par destul de sigure.” - spune Cosmin
Schimbările menționate ca fiind avute în vedere de la 15 aprilie sunt:
| Intrări | Ieșiri |
|---|---|
| LooLoo Kids TV SD | Digi Sport 3 SD |
| Crime & Investigation | Prima Sport 3 SD |
| Prima Sport 4 HD | HBO 2 SD |
| Prima Sport 5 HD | HBO 3 SD |
| ID Investigation | Cinemax SD |
| Animal Planet | Telestar1 (post care și-ar fi oprit emisia în octombrie 2025) |
| Mooz RO! | |
| Mooz Hits | |
| Mooz Dance HD | |
| Daystar HD |
În material se mai arată că aceste ajustări ar fi „în concordanţă cu strategia DIGI”, descrisă ca obiectiv de a oferi abonaților „o grilă de programe tv diversificată”. În lipsa unei confirmări oficiale complete pentru lista finală, rămâne de urmărit dacă operatorul va anunța public, până la 15 aprilie, forma definitivă a grilei și eventuale modificări suplimentare față de cele enumerate.
Recomandate
România rămâne în urmă la „greutatea” marilor companii în economie , iar fără jucători cu afaceri de zeci de miliarde de euro va fi greu să treacă la următorul nivel de dezvoltare, susține Sorin Pâslaru într-un discurs la conferința Top 1.000 companii , publicat de Ziarul Financiar . Miza, în această lectură, nu este doar mărimea unor bilanțuri, ci capacitatea țării de a crea „campioni” care să tragă după ei investiții, talent și finanțare mai ieftină. În 2024, primele cinci companii din România ca cifră de afaceri (OMV Petrom și OMV Petrom Marketing – entități surori –, Dacia, Lidl și Kaufland) au cumulat 26 mld. euro, raportat la un PIB de 370 mld. euro, ceea ce înseamnă o pondere de 7% a veniturilor top 5 în PIB. Prin comparație, Ungaria ar avea 25%, iar Cehia și Polonia câte 16%, potrivit datelor invocate în discurs. De ce contează ponderea „top 5” în PIB Argumentul central este că marile companii funcționează ca vectori de creștere: pot atrage „cei mai buni oameni”, au vizibilitate mai bună asupra direcției economiei și acces la finanțare mai ieftină, iar prin dimensiune ajung să conteze la „masa marilor jucători” europeni. În această logică, diferența față de țările din regiune nu ține doar de resurse, ci de capacitatea de a construi și menține companii integrate și competitive internațional. În exemplificare, sunt menționate câteva repere regionale: MOL (22 mld. euro cifră de afaceri) și MVM (11 mld. euro venituri) în Ungaria, respectiv grupul OTP cu active de 120 mld. euro; în Cehia, Skoda ar fi ajuns la 24 mld. euro afaceri, iar CEZ la 8 mld. euro; în Polonia, PKN Orlen este indicată cu 69 mld. euro venituri. „Strategia” ca diferențiator: de la campioni economici la campioni sociali Pâslaru leagă ideea de „campioni” economici de o gândire strategică pe termen lung și folosește Oneștiul ca exemplu de context care poate produce performanță în domenii diferite: Nadia Comăneci, Daniel Dines (creatorul UiPath) și Loredana Groza, toți din același oraș. Teza este că apariția lor nu ar fi fost întâmplătoare, ci favorizată de investiții și infrastructură locală (industrie, educație, sport, cultură), care creează cadrul pentru identificarea și dezvoltarea talentelor. În plan economic, mesajul se traduce într-o concluzie pragmatică: fără o „agregare a forțelor” și fără proiecte care să ducă la companii mult mai mari, România riscă să rămână cu o economie fragmentată, în care liderii de piață au o influență relativ mică raportat la dimensiunea PIB-ului. Ce urmează, în termenii discuției Discursul nu propune măsuri punctuale, dar fixează o direcție: decizii strategice asumate pe ani și decenii, cu obiectivul de a crea companii suficient de mari încât să ridice competitivitatea întregii economii. Limitarea este că, în material, „strategia” rămâne un concept-cadru, fără un set explicit de politici sau instrumente de implementare. [...]
Grupul india n Vidya Herbs intră pe piața din România , o mișcare care poate intensifica concurența pe lanțul de aprovizionare cu cafea și ingrediente pentru industria alimentară, într-un context în care jucătorii mari caută acces mai direct la piețe de desfacere. Informația este relatată de Profit . Potrivit publicației, Vidya Herbs este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de cafea din India și are, totodată, afaceri extinse în sectorul extractelor din plante, folosite în industriile alimentară și cosmetică. În materialul citat nu apar, în fragmentul disponibil, detalii despre forma concretă a intrării pe piața locală (de exemplu, achiziție, parteneriat, subsidiară sau distribuție), nici despre investiția asociată ori calendarul operațional. Prin urmare, impactul exact asupra prețurilor, distribuției și portofoliilor din retail rămâne de clarificat pe măsură ce vor fi publicate informații suplimentare. [...]
O grevă de 18 zile la Samsung Electronics ar putea bloca producția și ar genera pierderi estimate între 20.000 și 30.000 de miliarde de woni (aprox. 69–104 mld. lei), potrivit IT之家 , care citează publicația THE ELEC. Avertismentul vine după ce sindicatul din grup a obținut statutul de reprezentant majoritar și își intensifică presiunea în negocieri. Sindicatul a anunțat că va organiza o adunare generală pe 23 aprilie, iar dacă discuțiile eșuează, intenționează să declanșeze greva în perioada 21 mai–7 iunie, pentru 18 zile. Organizația susține că o oprire completă ar însemna pierderi de producție de 20.000–30.000 de miliarde de woni, cu un impact mediu zilnic de peste 1.000 de miliarde de woni (aprox. 3,5 mld. lei). De ce contează: riscul operațional depășește „vânzările pierdute” Miza principală este continuitatea operațiunilor, în special în zona semiconductorilor, unde producția trebuie să ruleze fără întreruperi. Potrivit unor observatori din industrie citați în material, chiar și o oprire parțială poate deraia planificarea întregii producții, iar întârzierile la livrarea unor produse personalizate, precum memoria HBM (High Bandwidth Memory – memorie cu lățime mare de bandă), pot duce la penalități contractuale și la deteriorarea reputației. Ce cere sindicatul și cum răspunde compania Revendicările vizează în principal schimbarea sistemului de bonusuri: stabilirea bonusului de performanță la 15% din profitul operațional; eliminarea plafonului pentru bonusuri; implicarea directă a vicepreședintelui Lee Jae-yong în negocieri. Președintele sindicatului, Choi Seung-ho, a declarat că, pe tema eliminării plafonului și a creșterii transparenței, compania nu ar fi avut o comunicare „cu sens” și a susținut că, în ultimele patru luni, peste 200 de angajați ar fi plecat la SK Hynix. Dispute în paralel: măsuri în instanță și controversa „listei negre” Înaintea potențialei greve, Samsung Electronics a cerut o ordonanță la Judecătoria din Suwon pentru a interzice ocuparea facilităților și împiedicarea angajaților care nu sunt membri de sindicat, în contextul temerilor privind acțiuni ilegale. Sindicatul afirmă că nu intenționează să recurgă la încălcări ale legii. Separat, sindicatul a recunoscut că unii membri au avut comportamente nepotrivite în disputa legată de o presupusă „listă neagră”, inclusiv încercări de a verifica dacă anumite persoane sunt înscrise în sindicat. Compania a confirmat că într-un grup intern de chat a circulat o listă cu date ale angajaților (inclusiv departament, identitate, număr de angajat și informații despre apartenența la sindicat), după care a cerut o anchetă a poliției. Totodată, Samsung a dat în judecată un angajat acuzat că ar fi extras din sistemul intern peste 20.000 de înregistrări cu date personale. [...]
Meta pregătește concedieri de circa 8.000 de oameni pe 20 mai, ca să elibereze resurse pentru investiții masive în infrastructura de inteligență artificială (AI) , potrivit The Next Web , care citează trei persoane familiarizate cu planurile companiei, vorbind pentru Reuters. Reducerile ar urma să fie urmate de alte tăieri în a doua parte a lui 2026, însă calendarul și amploarea nu sunt încă stabilite. Miza economică a restructurării este mutarea cheltuielilor către centre de date, procesoare grafice (GPU) și infrastructură pentru modelele Llama și sistemele de recomandare, într-un an în care Meta estimează cheltuieli de capital de 115–135 miliarde dolari (aprox. 529–621 miliarde lei) — aproape dublu față de 72,2 miliarde dolari (aprox. 332 miliarde lei) în 2025. În acest context, concedierile sunt prezentate ca un instrument de finanțare a unei extinderi accelerate, nu ca o reacție la o scădere a veniturilor. Unde lovesc concedierile și ce se știe despre calendar Runda din 20 mai ar însemna aproximativ 10% din forța de muncă globală a Meta, raportată la un total de 78.865 de angajați. Reducerile vizează echipe din Reality Labs , divizia socială Facebook, recrutare, vânzări și operațiuni globale. În paralel, documente depuse în baza legii WARN din California indică reduceri punctuale în birourile din Burlingame (124 de posturi, efective din 22 mai) și Sunnyvale (74 de posturi, efective din 29 mai). Grosul tăierilor ar urma însă să fie distribuit la nivelul întregii companii. Publicația notează că runda din mai este prima fază a unei restructurări mai ample; anterior au existat relatări că aceasta ar putea ajunge până la 20% din companie, dar un purtător de cuvânt al Meta a numit această cifră „speculativă”, ca „raportare despre abordări teoretice”. De la tăieri țintite la reorganizare în jurul AI Meta a mai redus personal în 2026 înainte de această rundă: în ianuarie ar fi tăiat aproximativ 1.000–1.500 de posturi în Reality Labs (circa 10% din divizie) și a închis mai multe studiouri de jocuri VR, iar bugetul Reality Labs ar fi fost redus cu 30%. În martie, compania ar fi eliminat încă 700 de posturi în cel puțin cinci divizii. Diferența, potrivit materialului, este că runda din mai mută compania de la reduceri punctuale la o restructurare „companywide”, care atinge toate liniile majore de business. Din 2022, Mark Zuckerberg ar fi eliminat în total aproximativ 25.000 de poziții, însă runda din mai 2026 este descrisă ca fiind mai puțin despre „performanță” și mai mult despre reorganizarea companiei în jurul AI. Investiții record și presiunea de a păstra marjele Din perspectiva rezultatelor financiare, Meta nu pare să taie costuri din lipsă de bani: în 2025, veniturile au ajuns la 201 miliarde dolari (aprox. 925 miliarde lei), în creștere cu 22% față de anul anterior; profitul net din trimestrul al patrulea a fost 22,8 miliarde dolari (aprox. 105 miliarde lei), iar fluxul de numerar liber pe întreg anul a fost 43,6 miliarde dolari (aprox. 201 miliarde lei). Acțiunile au urcat cu aproape 10% după raportarea rezultatelor din T4, mai notează articolul. Presiunea vine din cealaltă parte a bilanțului: ghidajul de cheltuieli de capital pentru 2026 (115–135 miliarde dolari) și costurile operaționale asociate extinderii centrelor de date. CFO Susan Li avertizează asupra unei „accelerări semnificative” a creșterii cheltuielilor de infrastructură, pe măsură ce amortizarea și costurile de operare intră în contul de profit și pierdere. În acest cadru, concedierile sunt descrise ca o încercare de a finanța investiții de anvergură, menținând în același timp marjele operaționale așteptate de Wall Street. Bank of America are o țintă de preț de 885 dolari și estimează economii anualizate de 7–8 miliarde dolari (aprox. 32–37 miliarde lei) din restructurare, potrivit materialului. Ce urmează: primele repere financiare din 2026 Următorul moment relevant pentru investitori este raportarea rezultatelor Meta pentru T1 2026, programată pe 29 aprilie, care ar urma să ofere primul „instantaneu” financiar al unei companii care, simultan, accelerează investițiile în AI și reduce personalul. Pentru angajații vizați de runda din 20 mai, efectul este imediat; pentru piață, întrebarea rămâne dacă economiile și reorganizarea vor susține ritmul investițiilor fără deteriorarea performanței operaționale. [...]
Exporturile de motociclete ale Chinei accelerează, iar producătorii raportează comenzi până în septembrie , pe fondul unei cereri externe în creștere și al unei vizibilități mai mari la Târgul din Canton, potrivit Global Times . La ediția a 139-a a Târgului din Canton (19 aprilie 2026), zona dedicată motocicletelor a atras cumpărători internaționali, inclusiv interesați de ZXMOTO, un brand chinez care a câștigat atenție după o dublă victorie recentă în categoria World Supersport la etapa din Portugalia a Superbike World Championship. Un cumpărător din Marea Britanie a declarat publicației că vede o oportunitate de a introduce motocicletele ZXMOTO pe o piață locală unde „în prezent nu există mărci chinezești de motociclete”. Comenzi și capacitate: semnal operațional pentru industrie Șeful departamentului de comerț exterior al ZXMOTO, Huang Qin, a spus că peste 5.000 de vizitatori au venit special pentru brand, iar compania a primit „mii de comenzi”. Tot el a precizat că „noile comenzi interne” au depășit 20.000 de unități, iar comenzile externe au trecut de 1.000 de unități, cu producția programată până în septembrie anul acesta. Târgul a reunit aproximativ 250 de companii și branduri din industria motocicletelor și din lanțurile lor de aprovizionare, conform categoriei online de pe site-ul oficial al Canton Fair. Rezultate financiare: creșteri la CFMOTO și Loncin Motor În paralel cu semnalele din piață privind comenzile, doi producători mari au raportat creșteri în 2025: CFMOTO : venituri totale de 19,746 miliarde yuani (aprox. 12,6 miliarde lei), în creștere cu 31,3% ; profit net de 1,675 miliarde yuani (aprox. 1,07 miliarde lei), plus 13,83% , potrivit raportului anual. Compania afirmă că exportă în peste 100 de țări și regiuni. Loncin Motor : venituri operaționale de 19,135 miliarde yuani (aprox. 12,2 miliarde lei), plus 13,75% ; profit net atribuibil acționarilor majoritari de 1,648 miliarde yuani (aprox. 1,05 miliarde lei), în creștere cu 46,95% , conform raportului anual. Exporturi: volum și valoare în urcare Datele citate în material indică o creștere puternică a exporturilor Chinei: 2025 : exporturi de 18,2346 milioane de unități (+ 25,77% ), în valoare de 11,389 miliarde dolari (aprox. 52,4 miliarde lei), + 30,67% , potrivit datelor vamale compilate și publicate pe site-ul China Chamber of Commerce for Motorcycle. America Latină a avut cel mai mare volum, iar Africa cea mai mare rată de creștere. T1 2026 : exporturi de 11,14 milioane de motociclete, cu o valoare totală de 34,445 miliarde yuani (aprox. 22,0 miliarde lei), ceea ce înseamnă + 18,8% la volum și + 18,4% la valoare față de aceeași perioadă a anului trecut, a relatat China Media Group, citând date ale General Administration of Customs. În interpretarea citată de publicație, cercetătorul Bai Ming (Chinese Academy of International Trade and Economic Cooperation) leagă creșterea vânzărilor externe și a comenzilor de „dezvoltarea de înaltă calitate” a comerțului exterior al Chinei, pe fondul unei baze industriale solide și al îmbunătățirii competitivității produselor. [...]
Statul continuă să plătească anual 27.960 de euro (aprox. 139.800 lei) pentru terenurile de sub o conductă care nu mai există fizic , din cauza unei radieri administrative care nu a fost făcută, arată Adevărul , în cazul companiei de stat Petrotrans SA. Miza economică este dublă: costuri recurente fără contraprestație și blocarea în timp a unei proceduri de faliment care ține „în viață” juridic o companie inactivă de două decenii. Vicepremierul Oana Gheorghiu a folosit Petrotrans ca exemplu de disfuncționalitate administrativă, susținând că lipsa de decizie, transparență și responsabilitate poate produce pierderi mari pentru stat. Potrivit acesteia, Petrotrans nu a fost niciodată listată la bursă și a rămas permanent în proprietatea statului, „ferită de mecanismele pieței” și de control extern. În centrul cazului este o rețea de circa 1.800 km de conducte pentru transportul produselor petroliere, infrastructură care nu mai este funcțională de aproape 20 de ani și care, în mare parte, a fost dezmembrată prin furturi. Cu toate acestea, plățile anuale către proprietarii terenurilor continuă, deoarece conducta nu a fost radiată din inventarul domeniului public. „Și totuși, în fiecare an, statul român plătește 27.960 de euro proprietarilor terenului de sub ea. De ce? Pentru că nimeni nu a semnat o hârtie ca să o radieze definitiv din inventarul domeniului public.” Cronologia care a dus la blocajul din 2026 Cazul descris urmărește o succesiune de decizii (sau lipsa lor) și episoade de furt care au golit compania de conținut operațional, dar au lăsat-o să existe în acte: 1996 : Guvernul desființează entitatea care opera conductele și o absoarbe în Petrom, însă nu o scoate din lista privatizărilor în masă; pe RASDAQ ajung să se tranzacționeze acțiuni ale unei entități descrise ca „inexistentă”. 2000–2004 : sunt semnalate furturi din conducte, care escaladează până la o „industrie organizată”; în 2004 , hoții montează o instalație de 250 de metri sub canalul Dunăre–Marea Neagră pentru alimentarea barjelor; în acel an sunt menționate peste 100.000 de tone furate , cu o pagubă estimată la peste 80 milioane euro (aprox. 400 milioane lei). 2005 : o ordonanță reorganizează sectorul; Petrotrans este desemnat operator licențiat, dar nu primește concesiunea , ceea ce o împiedică să opereze; compania este obligată să cedeze o parte din patrimoniu către o altă companie de stat, fără compensație; în august 2005 , activitatea încetează. 2007 : intră în faliment, în condițiile în care nu mai are angajați, rețeaua este distrusă fizic, iar stocul de produse este nevandabil. 2012 : Înalta Curte condamnă 56 de persoane (inclusiv 34 de polițiști și 2 jandarmi ) pentru complicitate la furt; paguba declarată oficial este de 150.000 euro (aprox. 750.000 lei), sumă pe care vicepremierul o compară cu „zecile de milioane” invocate pentru anii de vârf. 2019 : lichidatorul depune raportul final și cere închiderea procedurii, dar aceasta este blocată la ședința creditorilor printr-un vot împotrivă, atribuit Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) , care ar avea de recuperat 6.959 lei , adică 0,0021% din creanțe. Ce înseamnă, practic, pentru bani publici În 2026, compania încă există juridic , procedura de faliment continuă, iar statul plătește în continuare 27.960 euro/an (aprox. 139.800 lei) pentru terenurile de sub o conductă dispărută, în lipsa unei radieri din inventarul public. În paralel, articolul indică faptul că, după 19 ani de procedură de faliment , creditorii ar fi primit 0 lei , iar creanțele nerecuperate sunt de 329 milioane lei (mențiune în text: „probabil dublu, dacă am ajusta la valoarea de azi”, fără un calcul prezentat). Vicepremierul sintetizează situația spunând că Petrotrans „a murit de trei ori” — în 2005 (oprirea operării fără compensație), în 2007 (falimentul) și în 2019 (blocarea lichidării) — însă, în acte, compania continuă să existe în 2026, cu efecte financiare care se rostogolesc anual. [...]
