Știri
Știri din categoria Companii
DIGI riscă să rămână fără protecție legală pentru logo-ul albastru în UE, după ce nu a obținut înregistrarea exclusivă a mărcii pentru servicii de telecomunicații, ceea ce îi poate slăbi poziția în eventuale dispute cu competitori, potrivit Mobilissimo.
Demersul ar fi început în august 2024, când operatorul a aplicat pentru înregistrarea logo-ului la EUIPO (Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală). La mai bine de un an, în septembrie 2025, EUIPO a acceptat utilizarea mărcii DIGI pentru anumite produse, însă nu și pentru serviciile de telecomunicații.
Consecința practică, așa cum este prezentată în articol, nu este interzicerea folosirii logo-ului în piețele unde DIGI operează (Spania, Italia, România, Belgia și Portugalia), ci faptul că sigla rămâne „complet neprotejată” din perspectiva exclusivității.
Asta complică, în special, capacitatea companiei de a susține în instanță că un concurent din telecomunicații îi încalcă drepturile, dacă ar folosi un logo similar.
EUIPO ar fi respins și ultima încercare de înregistrare, iar decizia ar fi finală, notează sursa. Motivația invocată de autoritate: logo-ul albastru cu literele „DIGI” ar fi „prea descriptiv” și insuficient de distinctiv, iar termenul „DIGI” ar putea fi perceput de public ca prescurtare de la „digital”.
În articol se mai menționează și o posibilă cauză procedurală: o „eroare administrativă”, în contextul în care o contestație ar fi fost depusă după termenul-limită.
Pe fondul lipsei de protecție, Mobilissimo avansează ideea că ar putea urma o schimbare de logo. În acest stadiu, materialul nu indică un calendar, o decizie oficială a companiei sau detalii despre un eventual rebranding, astfel că scenariul rămâne unul de așteptare.
Recomandate
Tim Cook predă conducerea Apple pe 1 septembrie 2026, într-o tranziție care pune accent pe producție și lanțul de aprovizionare din SUA , potrivit Mobilissimo . După aproape 15 ani ca CEO, Cook va rămâne „executive chairman”, iar funcția de director general va fi preluată de John Ternus . Miza pentru companie nu este doar schimbarea de nume de pe ușă, ci continuitatea unei strategii operaționale: extinderea treptată a capacităților de producție și a rețelei de furnizori în Statele Unite, într-un moment în care presiunile politice și economice pentru „relocalizare” (mutarea unor etape de producție mai aproape de piața finală) rămân ridicate. Tranziția de la „CEO de produs” la „CEO de operațiuni” În material, Cook este descris ca un lider care nu a încercat să reproducă stilul lui Steve Jobs, ci a consolidat Apple ca organizație „mai greu de destabilizat”, cu disciplină de execuție și accent pe profit. Mobilissimo notează și reversul: o Apple uneori „excesiv de prudentă”, cu lansări percepute ca incrementaliste. Producția în SUA, piesa centrală a finalului de mandat Interviul invocat de Mobilissimo, acordat CBS News și realizat la Houston, are loc în contextul deschiderii unui „ Advanced Manufacturing Center ” de aproximativ 20.000 de picioare pătrate (aprox. 1.860 mp), destinat instruirii companiilor, angajaților și studenților în producție avansată. În aceeași locație ar urma să fie produse servere pentru inteligență artificială, iar până la finalul lui 2026 Apple ar urma să înceapă acolo și producția de Mac mini în SUA. Publicația mai menționează un angajament de 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru cheltuieli și investiții în SUA pe patru ani, printr-un program care include parteneri precum Corning, TSMC, Texas Instruments, GlobalFoundries, Broadcom și Amkor, subliniind că nu este vorba despre bani investiți exclusiv în fabrici Apple, ci într-un lanț extins de furnizori. Ce urmează după 1 septembrie John Ternus devine CEO de la 1 septembrie 2026, în timp ce Tim Cook rămâne executive chairman, cu implicare inclusiv în relația cu factorii politici. Mobilissimo prezintă această schimbare ca o retragere controlată, în linie cu stilul lui Cook: tranziții „fără zgomot”, cu accent pe continuitate operațională, nu pe rupturi spectaculoase. [...]
Băuturile cola locale au rămas o nișă viabilă, deși Coca-Cola domină global , iar unele branduri lansate chiar în comunism continuă să se vândă și astăzi, arătând că rețetele „adaptate” și identitatea locală pot susține afaceri pe termen lung într-o piață ultra-concurențială, potrivit G4Media . Materialul pornește de la ideea că prezența aproape universală a Coca-Cola nu a eliminat rivalii regionali. Dimpotrivă, în mai multe țări au apărut băuturi de tip cola fie prin inițiative ale statului, fie prin antreprenoriat privat, cu poziționări diferite față de „cola clasică”. De ce contează pentru companii: diferențierea de produs ține loc de buget Selecția prezentată de G4Food indică o strategie recurentă pentru jucătorii mici: diferențierea prin rețetă și poveste, nu prin forță de distribuție sau bugete de marketing comparabile cu ale multinaționalelor. În loc să copieze strict profilul standard, unele rețete includ ingrediente neobișnuite pentru segment: plante medicinale; măceșe; ghimbir; citrice rare; prebiotice (ingrediente care susțin flora intestinală). Această abordare mută competiția din zona „preț și volum” către „gust distinct și identitate”, ceea ce poate susține loialitatea pe piețe locale, chiar și atunci când liderul global este omniprezent. România: Quik Cola a existat, dar a dispărut În cazul României, articolul notează că pe piață s-a vândut Quik Cola, însă produsul nu mai este disponibil în prezent. Textul nu oferă detalii despre perioada exactă, producător sau motivele retragerii, astfel că nu se poate concluziona din sursă dacă ieșirea a fost cauzată de distribuție, cerere, costuri sau concurență. În ansamblu, mesajul economic al selecției este că segmentul băuturilor de tip cola rămâne deschis pentru formule locale, dar supraviețuirea depinde de o diferențiere credibilă și de capacitatea de a rămâne relevant în timp, nu doar de a replica liderul global. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după ce Romsilva a atribuit contracte de 28,25 milioane de lei fără licitație în 2025 , iar conducerea regiei urmează să fie convocată „de urgență”, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și control: raportul ANAP a fost transmis și către Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței, pentru analiză și eventuale măsuri în limitele competențelor legale. Ce arată raportul ANAP despre achizițiile Romsilva Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a anunțat că Romsilva a derulat anul trecut 371 de proceduri de „negociere fără publicare prealabilă”, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei, menținându-se pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc acest tip de procedură. Potrivit datelor citate, 82,75% dintre aceste proceduri au fost justificate prin „extremă urgență”. ANAP amintește că negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare este prevăzută de legislația achizițiilor publice, dar poate fi utilizată doar în situații expres și limitativ prevăzute de lege, cu respectarea condițiilor aplicabile. De ce contează: procedură „de excepție”, sub monitorizare Președintele ANAP, Raluca Rogoz, arată că negocierea fără publicare prealabilă este o excepție de la procedurile competitive, iar nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă”. Raportul ANAP a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost adus la cunoștința Curții de Conturi a României și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, după caz, pentru dispunerea măsurilor care intră în sfera competențelor legale ale acestor instituții. Ce a anunțat ministra Mediului și ce urmează Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva la minister pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse „pentru a îndrepta această realitate”, în contextul concluziilor ANAP privind contractele atribuite fără licitație. În paralel, Buzoianu a indicat și o tensiune mai veche cu managementul Romsilva, criticând modul în care a fost negociat contractul colectiv de muncă cu sindicatul. Într-o postare anterioară, ea a susținut că în noul contract ar fi fost introdusă o clauză privind asigurarea de mașini pentru sindicat la acțiuni sindicale, inclusiv la proteste, potrivit unei relatări anterioare a HotNews. [...]
Ministerul Mediului cere explicații după atribuiri de 28 mil. lei fără publicare la Romsilva în 2025 , iar miza este una de guvernanță și control al cheltuirii banilor publici într-o regie de stat cu rol economic major, potrivit G4Media . Diana Buzoianu , ministra interimară a Mediului, a anunțat că va convoca „de urgență” conducerea Romsilva la minister pentru a da explicații în legătură cu atribuirea, în 2025, a unor contracte în valoare totală de 28 de milioane de lei prin „proceduri fără publicare” (proceduri de achiziție în care anunțul nu este publicat). Ce arată datele ANAP despre achizițiile Romsilva Conform informațiilor transmise de ministră, bazate pe o analiză realizată de ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice), Romsilva: a atribuit contracte de 28 de milioane de lei în 2025 prin proceduri fără publicare; se află pe locul al doilea la nivel național între instituțiile care folosesc aceste proceduri; a justificat 82,75% dintre aceste proceduri prin motivul de „extremă urgență”. Ce urmează: convocarea conducerii și posibile măsuri Ministra a indicat că întâlnirea convocată la Ministerul Mediului are ca obiect stabilirea măsurilor pe care reprezentanții Romsilva le vor dispune „pentru a îndrepta această realitate”. „O să convoc de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a vedea ce măsuri vor fi dispuse de reprezentanții Romsilva pentru a îndrepta această realitate.” În acest moment, articolul nu oferă detalii despre ce măsuri concrete ar putea fi adoptate sau un calendar al deciziilor; singura informație certă este convocarea anunțată și datele din analiza ANAP invocate de ministră. [...]
Ministerul Mediului cere explicații de la Romsilva după atribuiri de 28,25 mil. lei fără publicare , în condițiile în care regia a folosit pe scară largă proceduri excepționale invocând „extrema urgență”, potrivit Economica . Diana Buzoianu a anunțat că va convoca de urgență conducerea Romsilva la Ministerul Mediului pentru a discuta măsurile care ar urma luate. Datele provin dintr-o analiză a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), care arată că Romsilva a derulat „anul trecut” 371 de proceduri de negociere fără publicare prealabilă, cu o valoare totală atribuită de 28,25 milioane de lei. Potrivit informațiilor transmise de Agerpres , Romsilva se menține pe locul al doilea la nivel național în topul instituțiilor care folosesc aceste proceduri, iar 82,75% dintre atribuiri au fost justificate prin „extremă urgență”. De ce contează: procedură legală, dar de excepție, cu risc de abuz ANAP precizează că negocierea fără publicare prealabilă a unui anunț de participare este prevăzută de legislația achizițiilor publice, însă poate fi folosită doar în situații „expres și limitativ” stabilite de lege, cu respectarea condițiilor aplicabile. Președintele ANAP, Raluca Rogoz, atrage atenția că acest tip de negociere este o excepție de la procedurile competitive, iar nivelul de utilizare identificat „justifică o monitorizare atentă și constantă”. Ce urmează: raportul ajunge la Curtea de Conturi și Consiliul Concurenței Raportul ANAP a fost transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a fost adus la cunoștința Curții de Conturi a României și Consiliului Concurenței, pentru analiză și, după caz, pentru dispunerea măsurilor care intră în competențele legale ale acestor instituții. În paralel, Ministerul Mediului anunță o discuție de urgență cu managementul Romsilva, pe fondul concluziilor privind utilizarea frecventă a unei proceduri de achiziție considerată excepțională. [...]
Frații Pavăl au început o restructurare completă a Praktiker în Grecia, cu costuri operaționale mai mari prin creșteri salariale, angajări și bonusuri , potrivit HotNews . Mișcarea vizează lanțul de magazine Praktiker din Grecia, achiziționat recent de proprietarii Dedeman, și include atât schimbări de identitate (un nou logo), cât și modificări în politica de resurse umane. Ce se schimbă în Praktiker Grecia Din informațiile publicate, pachetul de măsuri include: schimbarea logo-ului magazinelor Praktiker; creșteri de salarii; 100 de noi angajări; introducerea unor bonusuri lunare pentru salariați. De ce contează pentru business Pachetul indică o strategie de relansare accelerată a operațiunilor din Grecia, cu accent pe forța de muncă și pe repoziționarea brandului. În practică, astfel de măsuri tind să crească pe termen scurt costurile operaționale, în schimbul stabilizării echipelor și al susținerii vânzărilor, însă articolul nu oferă detalii despre buget, calendar sau ținte comerciale. Informațiile sunt preluate de HotNews din Profit.ro , care a publicat detaliile inițiale despre restructurare. [...]
