Știri
Știri din categoria Companii
Grupul DIGI spune că a virat peste 712 milioane de lei la bugetul consolidat în ianuarie–mai 2026, un nivel care indică o contribuție fiscală semnificativă a unuia dintre cei mai mari jucători din telecom la veniturile statului, potrivit DIGI Romania.
Suma acoperă „taxele, contribuțiile și impozitele” aferente operațiunilor companiei de telecomunicații și ale tuturor entităților din Grup active pe plan local, pentru perioada ianuarie–mai 2026.
Dincolo de cifra în sine, mesajul are relevanță economică prin prisma rolului pe care un operator cu amprentă mare în infrastructură îl are în alimentarea bugetului public, într-un sector în care investițiile și costurile de operare sunt ridicate, iar presiunea pe prețuri rămâne un element competitiv.
În prezentarea inclusă în comunicat, DIGI se descrie drept lider pe piața locală pe segmentele de internet fix de bandă largă (broadband), distribuție TV (pay-TV) și telefonie fixă și menționează o cotă importantă pe comunicații mobile, precum și „cea mai mare acoperire la nivel național”.
Grupul arată că derulează operațiuni în România, Spania, Italia, Portugalia, Belgia și Regatul Unit și că își bazează serviciile pe rețele de fibră optică și tehnologii de ultimă generație.
Recomandate
Insolvențele se mută spre companiile cu „masă critică”, cu efecte în lanț asupra furnizorilor și locurilor de muncă , arată datele citate de Stirile Pro TV dintr-o analiză CITR pentru primul trimestru din 2026. În total, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în T1, în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2025. Schimbarea relevantă pentru economie este creșterea numărului de insolvențe în rândul firmelor mari: 66 de companii cu active imobilizate de peste un milion de euro au intrat în insolvență în primele trei luni din 2026, față de 25 în T1 2025, echivalentul unei creșteri de 164% într-un an, potrivit CITR. Firme mari în insolvență: datorii mari și aproape 900 de angajați afectați direct Din entitățile intrate în insolvență, 19 sunt companii cu active cumulate de peste 187 milioane de euro (aprox. 935 milioane lei), adică peste patru milioane de euro (aprox. 20 milioane lei) fiecare, și cu datorii totale de 448 milioane de euro (aprox. 2,24 miliarde lei). În perioada similară a anului trecut, doar două companii de această dimensiune au intrat în insolvență. Intrarea acestor companii în procedură afectează direct 884 de angajați, conform aceleiași analize, pe lângă efectele indirecte în lanțurile de furnizori și creditori. Unde se vede cel mai puternic deteriorarea CITR indică agricultura drept sectorul cu „cea mai abruptă deteriorare”, cu o rată normalizată a insolvențelor care a crescut în T1 2026, aproape dublându-se într-un singur an. Explicațiile invocate: efectele climatice severe din 2024, costurile ridicate de finanțare și perturbările persistente din lanțurile globale de aprovizionare. În cazul companiilor mari, cele mai multe insolvențe provin din industrie și producție. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste patru milioane de euro activează în domenii precum: panificație; agro-alimentar; prelucrarea lemnului; construcții metalice. Presiunea este pusă pe suprapunerea unor factori precum costuri ridicate de producție, cerere externă în scădere, condiții de finanțare mai stricte și volatilitate în lanțurile internaționale de aprovizionare. În plus, încetinirea economiei germane – principalul partener comercial al României – este menționată ca factor care afectează companiile locale integrate în lanțurile industriale europene, mai ales în producție și componente industriale. Semnal de accelerare: 40% din insolvențele trimestrului, doar în martie Din totalul de 1.829 de insolvențe din T1, 738 au fost deschise în martie (aproximativ 40% din totalul trimestrului). CITR interpretează concentrarea ca un indiciu de accelerare a presiunii financiare și sugerează că ritmul insolvențelor ar putea continua să crească și în trimestrul al doilea. În același timp, analiza notează că numărul „brut” de insolvențe nu reflectă întotdeauna riscul real: raportat la numărul de companii active, construcțiile apar ca sector cu cea mai mare vulnerabilitate, în timp ce comerțul – deși conduce în clasamentele ca volum – are o rată normalizată apropiată de media economiei. IT și comunicații este indicat drept cel mai stabil sector, cu o rată de 4,3 insolvențe la 10.000 de firme active. CITR menționează și un scenariu de posibilă revenire în 2027, când România ar putea înregistra o scădere de 6% a insolvențelor. [...]
Intrarea Wulff Works în România adaugă presiune concurențială pe piața de recrutare și leasing de personal , într-un moment în care cererea de forță de muncă rămâne ridicată în mai multe sectoare, potrivit Economedia . Grupul finlandez Wulff își extinde operațiunile în Europa Centrală și de Est prin înființarea a două companii în România, specializate în servicii de resurse umane și recrutare, conform datelor de la Registrul Comerțului . Două vehicule locale, pe două coduri CAEN Prima entitate, WULFF WORKS STAFFING ROMANIA SRL, a fost înființată la 9 februarie 2026, având ca obiect principal „activități ale agențiilor de plasare temporară a forței de muncă și furnizarea altor resurse umane” (CAEN 7820) — zona asociată, în practică, cu munca temporară și leasingul de personal. A doua companie, WULFF WORKS RECRUITMENT ROMANIA S.R.L., a fost constituită la 18 martie 2026 și are ca activitate principală agențiile de plasare a forței de muncă (CAEN 7810), adică recrutare. De ce contează: cerere mare de personal în mai multe sectoare Cele două entități marchează intrarea oficială a brandului Wulff Works pe piața locală de recrutare și staffing, descrisă ca fiind în creștere pe fondul cererii ridicate de forță de muncă în domenii precum logistică, construcții, retail și servicii. Wulff Works face parte din grupul finlandez Wulff, cu o tradiție de peste un secol în servicii pentru mediul de lucru și operațiuni în mai multe țări nordice, care și-a extins în ultimii ani portofoliul către servicii integrate de resurse umane și soluții pentru companii. [...]
Natuzzi își mută centrul de greutate al producției în afara Italiei, iar România iese câștigătoare : grupul italian de mobilier își reconfigurează strategia industrială astfel încât să mențină și să extindă activitățile externe, inclusiv pe plan local, în timp ce în Italia sunt pregătite noi măsuri de restructurare, potrivit Economedia . Schimbarea vine după ce sindicatele italiene mizau inițial pe repatrierea unor linii de producție externalizate, însă planul discutat acum prevede contrariul: păstrarea și chiar extinderea producției în afara Italiei, notează publicația, citând Il Fatto Quotidiano. Pentru România, implicația directă este întărirea rolului de „hub” industrial în cadrul lanțului de producție al Natuzzi, pe fondul menținerii sau creșterii unor fluxuri care ar fi putut reveni în Italia. Italia: restructurare, șomaj tehnic și tensiuni cu sindicatele În paralel, fabricile din Italia ar urma să funcționeze cu o utilizare mai mare a șomajului tehnic, iar o parte din producție ar putea fi redirecționată temporar către unități externe, în contextul presiunilor de cost. Planul a declanșat reacții dure din partea sindicatelor Feneal Uil, Filca Cisl și Fillea Cgil, care au respins propunerea și au anunțat reluarea mobilizărilor, inclusiv greve și proteste în fața fabricilor. Ce semnal transmite pentru operațiunile din România Disputa are loc pe fondul unei restructurări mai ample a grupului, care include ajustări ale capacităților industriale și programe de plecări voluntare. Compania a avansat anterior și un scenariu de reducere a câtorva sute de posturi în Italia până la finalul deceniului, printr-o combinație de măsuri sociale și reorganizare industrială. În acest context, noua arhitectură operațională indică o repoziționare a producției în afara Italiei, iar România este menționată între beneficiarii direcți ai acestei mutări, pe măsură ce presiunile financiare și de piață asupra grupului cresc, inclusiv din partea investitorilor internaționali. [...]
Samsung lansează o campanie promoțională agresivă pe electrocasnicele premium BESPOKE AI , cu reduceri cumulabile, garanție extinsă și discounturi suplimentare, într-o încercare de a accelera vânzările pe segmentul „smart home” înainte de sezonul de vară, potrivit BF . Campania se desfășoară între 25 mai și 7 iunie 2026 și vizează gama Samsung BESPOKE AI , cu accent pe integrarea în ecosistemul SmartThings (platforma Samsung de conectare și control al dispozitivelor din casă). Ce include oferta și de ce contează pentru costul final Elementul central al campaniei este posibilitatea de cumulare a beneficiilor , ceea ce poate reduce semnificativ prețul de achiziție pentru produsele eligibile. Conform informațiilor din articol, Samsung oferă: reducere extra de 5% prin cod promoțional pentru abonați; garanție extinsă de 5 ani ; 200 lei discount instant prin programul Rabla Samsung , pentru produsele eligibile. Ce produse sunt vizate și ce funcții „AI” sunt promovate În campanie intră mai multe tipuri de electrocasnice din zona premium, inclusiv: frigidere inteligente cu „AI Vision Inside”; mașini de spălat vase care ajustează automat consumul și programele de curățare; congelatoare cu moduri flexibile de funcționare; mașini de spălat cu uscător cu „AI Ecobubble”. Mesajul comercial urmărește să poziționeze electrocasnicele ca dispozitive conectate care „învață” din utilizare și optimizează automat consumul de energie și programele, o direcție care poate susține prețurile mai ridicate ale segmentului premium. Ce urmează Articolul indică faptul că oferta este limitată la intervalul 25 mai – 7 iunie 2026 și la produsele eligibile din gamă, cu beneficii care pot fi combinate. Detaliile complete despre eligibilitate și mecanismul promoțiilor sunt prezentate de Samsung pe canalul său de comunicare, menționat în material ca sursă secundară (news.samsung.com), fără un link explicit în textul extras. [...]
TSMC își schimbă mecanismul de împărțire a profitului, mutând o parte din resurse către acționari și investiții ESG, dar susține că suma totală a bonusurilor pentru angajați va fi peste nivelul de anul trecut , potrivit IT Home . Reacția vine după zvonuri apărute pe Facebook, preluate de presa taiwaneză, conform cărora o parte dintre angajați ar urma să primească în 2026 bonusuri mai mici cu aproximativ 15%. Președintele și directorul general al TSMC, Wei Zhejia , a respins ideea unei tăieri generalizate a bonusurilor, afirmând că, deși compania a ajustat modul de alocare a profitului, are „încredere” că totalul sumelor distribuite angajaților va depăși anul trecut și că, pe termen lung, bonusurile vor continua să crească odată cu dezvoltarea companiei. Ce se schimbă în alocarea profitului Wei Zhejia a explicat că TSMC a redirecționat o parte din profit către: recompensarea acționarilor ; investiții sociale și în zona ESG (mediu, social, guvernanță), adică proiecte legate de apă, energie electrică, formarea de talente, protecția mediului și energie verde. Mesajul companiei este că, pe măsură ce TSMC s-a extins, „responsabilitățile sociale” și așteptările externe au crescut față de acum 10 ani, iar noua structură de alocare a resurselor reflectă această schimbare. Tensiuni interne și calendarul plăților În contextul zvonurilor, unele postări ale angajaților au sugerat chiar posibilitatea unor acțiuni de protest, invocând „modelul” Samsung Electronics. Pentru a reduce incertitudinea, Wei Zhejia a trimis un e-mail intern către angajați și a anunțat că bonusurile vor fi plătite pe 29 mai , iar sistemul de verificare a sumelor individuale a fost deschis mai devreme, astfel încât angajații să își poată consulta bonusurile și componenta de participare la profit în timpul programului. Context: rezultate în creștere, așteptări mai mari IT Home notează că, pe fondul exploziei cererii pentru aplicații de inteligență artificială, performanța TSMC a crescut, iar odată cu ea și așteptările angajaților privind participarea la profit. Conform raportărilor financiare ale companiei, în trimestrul I 2026 veniturile au urcat cu 35,1% față de anul anterior , iar profitul net și câștigul pe acțiune (EPS) au crescut cu 58,3% ; față de trimestrul precedent, veniturile au avansat cu 8,4%, iar profitul net cu 13,2%. În practică, mesajul conducerii este că ajustarea distribuției profitului poate schimba nivelul bonusului la nivel individual, însă compania încearcă să fixeze așteptările printr-o promisiune la nivel agregat: fondul total de bonusuri pentru angajați ar urma să fie mai mare decât anul trecut , chiar dacă o parte din resurse sunt direcționate către acționari și proiecte ESG. [...]
Aproximativ 70.000 de angajați Samsung votează un acord care poate duce la bonusuri de până la 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei) pentru o parte dintre salariați, într-un aranjament care riscă să adâncească tensiunile interne între divizii și să împingă compania spre noi negocieri salariale, potrivit Libertatea . Votul are loc la Samsung Electronics , în Coreea de Sud, după ce angajații au amenințat cu o grevă generală de 18 zile. Procesul se încheie miercuri, iar rezultatele urmează să fie anunțate imediat. Cum ar funcționa schema de bonusare și cine ar beneficia Acordul negociat între conducere și sindicat vizează în principal divizia de semiconductori . Conform înțelegerii, angajații din această zonă ar putea primi bonusuri anuale calculate ca: 10,5% din profitul operațional al departamentului; plus un supliment de 1,5% în numerar. În material se arată că, pentru 78.000 de angajați eligibili, bonusul mediu ar putea ajunge la 290.000–300.000 de euro (aprox. 1,45–1,5 milioane lei) de persoană, dacă se confirmă estimările pieței privind un profit operațional de 228,3 miliarde de euro pentru acest an. De ce contează: risc de conflict între divizii și efect de precedent în grup Deși acordul ar aduce câștiguri importante pentru zona de semiconductori, el a generat nemulțumiri în alte departamente (ecrane, telefoane, electronice), care nu ar urma să primească bonusuri similare, pe fondul stagnării sau scăderii profiturilor operaționale din aceste segmente. Un sindicat minoritar, care reprezintă angajații din afara diviziei de semiconductori, a cerut intervenția instanței pentru a bloca votul și intenționează să conteste legal rezultatul, potrivit agenției Yonhap, citată în articol. Tensiunile se extind și la alte companii din Samsung Group – Samsung Display, Samsung SDI și Samsung Electro-Mechanics – unde bonusurile sunt considerabil mai mici. Aceste entități, listate separat la bursă, ar putea fi nevoite să reia negocierile salariale, în urma precedentului creat. Ce urmează: ratificare automată dacă există majoritate Votul este electronic, a început vineri și se încheie miercuri la ora locală 10.00 (ora 04.00 în România). Până marți dimineață, aproximativ 90% dintre angajații sindicalizați votaseră deja. Potrivit avocatului sindicatului, citat de publicație, acordul ar urma să fie ratificat automat dacă majoritatea votanților îl aprobă. În paralel, un grup de acționari individuali ai Samsung Electronics a criticat acordul, considerându-l ilegal din cauza lipsei aprobării în adunarea generală și a anunțat că este pregătit să îl conteste în instanță, conform AFP. [...]
