Știri
Știri din categoria Companii
Un proces colectiv în SUA acuză Samsung, SK Hynix și Micron că au restrâns intenționat oferta de DRAM, într-un moment în care prețurile au ajuns la maxime istorice, potrivit IT之家. Plângerea a fost depusă de consumatori americani la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei, pe fondul unei piețe descrise ca fiind în continuare „cerere peste ofertă”.
Acțiunea în instanță (dosar „3:26-cv-06345”) susține că cei trei mari furnizori ar fi limitat artificial livrările de cipuri de memorie DRAM pentru a crea o penurie și a împinge prețurile în sus, în detrimentul consumatorilor. În paralel, în industrie există percepția că scumpirile ar putea continua și că finalul ciclului de creștere nu este aproape.
În pofida procesului, publicația notează că, cel puțin în acest stadiu, prețurile DRAM nu vor înceta să crească doar din cauza depunerii plângerii, iar cererea ar urma să rămână peste ofertă „în următorii ani”. Cu alte cuvinte, chiar dacă litigiul adaugă presiune reputațională și juridică asupra producătorilor, nu există încă un semnal că piața se va reechilibra rapid.
IT之家 amintește că Samsung și alți furnizori au mai fost acuzați de manipularea prețurilor la DRAM în urmă cu peste 20 de ani. În 2005, Departamentul de Justiție al SUA a sancționat Samsung cu o amendă penală de 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru manipularea prețurilor la memorie în perioada aprilie 1999 – iunie 2002.
Deznodământul actualului proces rămâne incert, iar efectele economice imediate asupra pieței DRAM sunt, deocamdată, limitate la nivelul de risc și la potențiale costuri juridice, nu la o corecție a prețurilor.
Recomandate
Samsung își intensifică ofensiva de marketing împotriva Apple printr-o reclamă care sugerează, în mod voit ambiguu, că „Tim Cook” ar fi cumpărat un Galaxy Fold, mizând pe confuzia de nume și asemănare pentru a atrage atenția asupra noului Galaxy Z Fold 8, potrivit The Verge . În spot, personajul prezentat drept „Tim Cook din Palmerston North” (Noua Zeelandă) promovează Galaxy Z Fold 8, iar mesajul și estetica imită stilul cinematografic al lansărilor Apple, inclusiv replica „viitorul este aici”. Reclama a fost publicată chiar în momentul în care Apple a anunțat iPhone Duo, iar Samsung include și o înțepătură la adresa CEO-ului Apple, printr-o referire la fotografia de profil actualizată recent a acestuia. O tactică veche, cu miză actuală: diferențiere într-o piață saturată Materialul se înscrie în tradiția Samsung de a-și ataca direct principalul rival prin campanii care ridiculizează comportamente asociate cu ecosistemul Apple sau lipsa unor funcții. Publicația amintește exemple mai vechi, de la reclame despre fanii iPhone care stau la cozi, până la seria „Ingenius ”, care ironiza suportul din magazinele Apple și compara dotări precum mufa de căști sau încărcarea rapidă inclusă. Nu toate campaniile au fost însă strict comice: The Verge amintește și o reclamă din 2024 care a venit ca reacție la controversa legată de spotul Apple „Crush” pentru iPad, cu mesajul „Creativitatea nu poate fi zdrobită”. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă detalii despre performanța campaniei (audiență, bugete sau impact în vânzări). Cert este că Samsung continuă să folosească rivalitatea cu Apple ca instrument de poziționare, de data aceasta legând direct promovarea unui pliabil (Galaxy Z Fold 8) de momentul de comunicare al unui produs nou Apple (iPhone Duo). [...]
Micron își majorează puternic costurile cu personalul în Taiwan prin bonusuri echivalente cu 35–68 de luni de salariu pentru anul fiscal 2026, într-un demers care vine pe fondul tensiunilor cu sindicatele și al riscului de grevă, potrivit Reuters . Compania a precizat că angajații „direct labour” din Taiwan vor primi aceste bonusuri, cu o compensație minimă în numerar de 1,7 milioane dolari taiwanezi (aprox. 245.000 lei), după ceea ce Micron a numit „un an extraordinar”. Plățile îi vizează, între alții, pe operatori, tehnicieni și ingineri de tură, iar Micron le descrie drept cele mai puternice din istoria sa. La nivel global, peste 60.000 de angajați ar urma să primească recompense pentru anul fiscal 2026. În pachet intră și un bonus în numerar de 1 milion dolari taiwanezi (aprox. 144.000 lei) pentru angajații din Taiwan care s-au alăturat companiei înainte de 29 august 2025. Pentru inginerii la nivel de intrare, recompensele totale ar urma să fie, în medie, de 3,4 milioane dolari taiwanezi (aprox. 490.000 lei), din care 2,9 milioane dolari taiwanezi (aprox. 418.000 lei) în numerar, restul fiind acțiuni la valoarea de acordare. Micron a mai spus că fiecare angajat va primi și o alocare anuală de acțiuni. Context: presiune sindicală și risc de întreruperi Anunțul vine după ce sindicate care reprezintă aproximativ două treimi din forța de muncă a Micron din Taiwan au indicat un sprijin larg în rândul membrilor pentru o grevă. Sindicatele nu au răspuns imediat unei solicitări de comentarii din partea Reuters. Micron are circa 15.000 de angajați în Taiwan, unul dintre cele mai importante hub-uri de producție ale companiei, și spune că a investit peste 1,6 trilioane dolari taiwanezi în insulă (aprox. 230 miliarde lei). Negocieri fără acord, cu o nouă rundă de mediere Micron și sindicatul din Taoyuan nu au ajuns la un acord la o întâlnire de mediere de săptămâna trecută, iar o a doua rundă de mediere este programată, potrivit informațiilor din articol. Reuters notează că Micron încearcă să evite un scenariu similar cu cel al rivalului sud-coreean Samsung Electronics , unde o grevă planificată de 18 zile a fost anulată după negocieri de ultim moment și un acord care a creat un fond special de bonusuri, legat de profitabilitate. În cazul Micron, sindicatele taiwaneze au invocat anterior că aranjamentele de împărțire a profitului la Samsung și SK Hynix au mărit diferența dintre angajații Micron și colegii lor din Coreea de Sud. [...]
Apple a urcat producția de iPhone cu 14% în T2 2026, pe o piață globală în scădere , semn că strategia de preț a susținut vânzările în timp ce restul industriei a tăiat volume, potrivit 9to5Mac , care citează un raport TrendForce . TrendForce estimează că Apple a produs aproximativ 52 de milioane de unități iPhone în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producția globală de smartphone-uri a scăzut cu 8% până la 275 de milioane de unități, declin pe care firma îl descrie drept mai redus decât anticipase anterior, ceea ce a dus la o performanță „mai bună decât așteptările” la nivel de industrie. Cum arată ierarhia producătorilor în T2 Apple a ajuns la o cotă de 19% din producția globală și s-a clasat pe locul al doilea, după Samsung. Liderul pieței a produs 62 de milioane de smartphone-uri în T2 2026, în creștere cu 7% an/an, ceea ce ar echivala cu 23% din total, conform TrendForce. După Apple, clasamentul indicat de raport este: Oppo: 30 de milioane de unități, cotă 11% (în scădere cu 17% an/an) Xiaomi: 29 de milioane, cotă 10% (-32%) vivo: 21 de milioane, cotă 8% (-18%) Transsion: 20 de milioane, cotă 7% (-27%) De ce contează: prețul a susținut volumele, dar urmează presiune pe cerere TrendForce pune creșterea Apple în principal pe seama „strategiei eficiente de preț” pentru seria iPhone 17, care ar fi susținut vânzările în primele trei trimestre. În același timp, firma avertizează că majorările de preț pentru viitoarea serie iPhone 18 „par inevitabile”, iar efectul lor asupra ritmului vânzărilor devine un indicator cheie de urmărit. Prognoza TrendForce pentru 2026: revizuire în sus, fără semnal de cerere mai puternică Pe baza noilor date, TrendForce și-a revizuit estimarea pentru producția globală de smartphone-uri din 2026 la 1,07 miliarde de unități, de la 1,05 miliarde într-un raport anterior. Dacă se confirmă, ar însemna un declin anual de 14%, față de scăderea de 16% estimată anterior. Totuși, TrendForce precizează că revizuirea în sus reflectă mai degrabă cumpărări făcute mai devreme decât planificaseră consumatorii și faptul că producătorii au inversat o parte din tăierile agresive de producție, nu o creștere a cererii de bază. Raportul complet TrendForce este disponibil aici . [...]
Intel își reconstruiește divizia de foundry, dar CEO-ul Lip-Bu Tan spune că TSMC rămâne „partener”, nu rival , mizând pe relații comerciale și colaborări într-o industrie în care compania americană are încă nevoie de capacități externe de producție, potrivit Wccftech . Mesajul vine în contextul în care Intel încearcă să-și consolideze o afacere separată de producție la comandă (foundry), după ani în care a pierdut teren la fabricația de cipuri de vârf, în timp ce AMD a câștigat cotă de piață, iar TSMC a rămas liderul global în producția contractuală de semiconductori. Tan a discutat abordarea sa într-un interviu pentru podcastul „A Bit Personal”, realizat de Jodi Sheldon, fondatoarea Global Semiconductor Alliance . De ce contează: Intel nu poate trata TSMC doar ca adversar În interviu, Tan afirmă că vede TSMC drept „peer” (o companie comparabilă ca poziționare) și partener, nu rival, chiar dacă Intel încearcă să recupereze decalajul la tehnologiile de fabricație avansate. El susține că Intel va continua să fie unul dintre primii zece clienți ai TSMC și laudă serviciile companiei taiwaneze pentru clienții „fabless” (proiectează cipuri, dar nu dețin fabrici). Tan mai spune că și CEO-ul TSMC, C. C. Wei, ar privi Intel ca partener, pe fondul ideii că TSMC nu va putea acoperi singură întreaga cerere pentru cipuri destinate inteligenței artificiale. Strategia lui Tan: parteneriate inclusiv cu „competiția” În aceeași logică, Tan indică faptul că a mai aplicat această abordare și în alte relații din industrie. El amintește că, deși NVIDIA era percepută ca un competitor, colaborarea a dus la o investiție de 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) a NVIDIA în Intel, conform relatării. De asemenea, Tan o menționează pe CEO-ul AMD, Lisa Su, ca pe un executiv pe care nu îl consideră rival, afirmând că aceasta i-ar fi „cumpărat” trei companii în perioada în care el conducea un fond de investiții. Context operațional: presiunea restructurării și ritmul de lucru Tan, care a preluat conducerea Intel anul trecut, descrie presiunea specifică unui proces de redresare („turnaround”). Potrivit articolului, el spune că în prima lună a avut dificultăți cu somnul și că responsabilitatea față de angajați amplifică teama de a greși. În primele zile după preluarea mandatului, Tan afirmă că a ajuns la 22 de întâlniri pe zi, după care și-a redus ritmul la 10–12 întâlniri zilnic. Pe tema concedierilor, Tan susține că deciziile de acest tip trebuie luate „cu respect și grijă”, invocând experiențe din perioada în care a condus o firmă de investiții. „Trebuie să tratezi oamenii cu respect… e foarte important… toți avem greșeli, toți avem lipsuri. Dar fă ce e corect”, a spus Tan, citat de publicație. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția indicată de Tan este una pragmatică: Intel încearcă să-și refacă competitivitatea în producție, dar fără să rupă relațiile comerciale cu TSMC, pe care o consideră în continuare esențială atât ca furnizor, cât și ca reper într-o piață dominată de cererea pentru cipuri de inteligență artificială. [...]
Compania de Apă Buzău a coborât pierderile din rețea la circa 13% după ce a început să monteze senzori acustici („loggeri de zgomot”) cu inteligență artificială, un proiect care schimbă modul de operare al rețelei prin detectarea mai rapidă a avariilor ascunse, potrivit Economedia . Ținta companiei este ca, până în 2030, pierderile în municipiul Buzău să fie de maximum 20%. Înainte de startul investiției, în octombrie–noiembrie 2025, nivelul pierderilor de apă în municipiul Buzău era de aproximativ 22–23%, conform datelor transmise de companie. În luna august 2026, după măsurile implementate, indicatorul a ajuns la aproximativ 13%. Ce se schimbă operațional: de la „căutare” la intervenție ghidată de date Compania explică faptul că o pierdere într-o conductă aflată sub presiune generează zgomote și vibrații care se propagă prin rețea. Loggerii sunt montați în puncte stabilite și monitorizează aceste semnale, iar datele colectate sunt analizate pentru a identifica tipare acustice ce pot indica o avarie. Pe baza acestor semnalări, echipele tehnice verifică zona, localizează avaria și decid intervenția. În esență, tehnologia „scurtează traseul” dintre suspiciunea unei pierderi și identificarea ei în teren, reducând verificările succesive pe străzi și consumul de resurse alocat depistării. Unde sunt montați loggerii și ce extindere este planificată Monitorizarea include în prezent municipiul Buzău, Vernești, Valea Slănicului, Pătârlagele și Râmnicu Sărat, iar obiectivul declarat este acoperirea integrală a rețelei din municipiul Buzău și, pe termen lung, extinderea la nivelul întregii arii de operare din județ. În aria de operare, investiția este derulată astfel: Valea Slănicului (Zărnești și Săpoca) : 150 de loggeri; Valea Buzăului (Pătârlagele) : primii 10 loggeri montați; Râmnicu Sărat : extinderea a început la 16 septembrie 2026, cu 150 de loggeri montați în perioada 16–17 septembrie. De ce contează: pierderile înseamnă costuri deja făcute, fără venituri asociate Compania de Apă Buzău punctează că fiecare metru cub pierdut în rețea înseamnă apă deja captată, tratată, pompată și transportată, care nu mai ajunge la utilizator. Din această perspectivă, reducerea pierderilor are un efect direct asupra eficienței operaționale: mai puțină energie și infrastructură consumate pentru volume care nu se facturează, plus intervenții mai bine țintite în rețea. În perioada 2026–2030, reducerea pierderilor este inclusă în obiectivele din planul de afaceri al companiei, iar extinderea sistemului de monitorizare rămâne pasul următor pentru a consolida nivelul raportat și a-l menține pe măsură ce rețeaua îmbătrânește. [...]
Fabrica de ulei a Cooperativei Podișul Transilvaniei riscă să piardă timp și bani din cauza întârzierilor de finanțare , într-un proiect de 45–46 milioane euro (aprox. 225–230 milioane lei) care ar urma să aducă în România o capacitate mare de procesare a semințelor oleaginoase, potrivit Profit . Emil Turdean, unul dintre fermierii implicați, spune că proiectul a pornit cu 6 luni întârziere, după ce „o bancă românească” ar fi amânat aprobarea („greenlight”). Întârzierea de 6 luni mută calendarul: pornire estimată abia din aprilie 2028 Deși, „în mod normal”, finalizarea ar fi fost în 2027, Turdean estimează că fabrica va începe producția „peste vreo doi ani”, dar „nu mai repede de aprilie 2028”. Informația indică un risc operațional relevant: în proiectele industriale, decalajele de finanțare pot împinge în lanț termenele de execuție, punere în funcțiune și, implicit, momentul în care investiția începe să genereze venituri. „În mod normal, trebuia să terminăm în 2027, dar am pornit cu 6 luni întârziere deoarece o bancă românească ne-a tot ținut în «greenlight».” Cum arată finanțarea și cât costă proiectul Turdean descrie o structură de finanțare mixtă, cu bani europeni, contribuția fermierilor și credit bancar: 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) de la Uniunea Europeană; 9 milioane euro (aprox. 45 milioane lei) din partea fermierilor; 17 milioane euro (aprox. 85 milioane lei) de la banca menționată; etapa a doua (rafinare): încă 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei). Totalul indicat este de „45–46 milioane euro” (aprox. 225–230 milioane lei). Sursa nu precizează numele băncii. Capacitate industrială și energie: 600 tone/24h și panouri de aproape 3 MW Fabrica este proiectată pentru o capacitate de 600 de tone de floarea-soarelui procesată în 24 de ore , conform declarațiilor lui Turdean. Pe partea de utilități, proiectul include: utilizarea gazului; instalarea de panouri solare finanțate tot din fonduri europene, cu o putere instalată de aproape 3 MW ; valorificarea „puterii calorice” a resturilor rămase din producția de ulei din diverse plante. Declarațiile despre componenta energetică sunt atribuite de Profit lui Turdean, „citat de Radio Târgu Mureș” (site: Radio Târgu Mureș ). Cine construiește și unde este amplasată investiția Profit reamintește că Grupul maghiar KÉSZ (prezent în România prin KÉSZ Construcții din 2021) a început construcția unei fabrici de procesare a semințelor oleaginoase în localitatea Mihai Viteazu, lângă Turda (județul Cluj) . Facilitatea ar urma să includă, între altele, silozuri pentru depozitarea semințelor, clădiri de 6 și 7 etaje, un bazin de contenție a hexanului, rezervoare și clădiri auxiliare. Constructorul descrie proiectul ca fiind realizat pe „fundații speciale” și cu volume mari de beton armat monolitic și structuri speciale din oțel pentru instalațiile tehnologice. De ce contează Miza economică a proiectului este dublă: pe de o parte, o investiție de zeci de milioane de euro într-o zonă agricolă importantă; pe de altă parte, transformarea unei părți din producția de semințe în produse cu valoare adăugată (ulei și, ulterior, rafinare) în România. Întârzierea invocată pe componenta de finanțare arată însă cât de sensibil este calendarul unor astfel de proiecte la deciziile de creditare și la ritmul de accesare a fondurilor. [...]
