Știri
Știri din categoria Companii
CFR Călători a angajat peste 7,6 milioane lei în 31 de zile pentru curățenia trenurilor, adică aproximativ jumătate din bugetul maxim de aproape 14 milioane lei alocat prin acorduri-cadru, potrivit documentelor din SEAP consultate de Fanatik. Ritmul rapid de contractare ridică miza pe controlul costurilor și pe continuitatea serviciilor, într-un contract care se derulează până la epuizarea bugetului.
CFR Călători a publicat pe 27 noiembrie 2025 anunțul de participare pentru contractul „Salubrizare vagoane de călători, automotoare și rame electrice”, în SEAP, împărțit în cinci loturi. Achiziția a fost derulată ca procedură sectorială (în baza Legii nr. 99/2016), prin licitație deschisă cu atribuire online.
Valoarea totală estimată a achiziției este prezentată ca interval, între 1,09 milioane lei și 13,8 milioane lei (fără TVA), în funcție de volumele contractate ulterior prin acorduri-cadru și contracte subsecvente. Contractul nu are o durată fixă, urmând să se deruleze până la epuizarea bugetului.
În acest context, faptul că până la 3 aprilie au fost semnate contracte subsecvente de peste 7,6 milioane lei indică o consumare accelerată a bugetului, cu potențial impact asupra acoperirii serviciilor pe restul perioadei în care CFR Călători va avea nevoie de salubrizare pentru materialul rulant.
Prima firmă câștigătoare a unui lot a fost desemnată pe 3 martie 2026, la aproape patru luni de la publicarea licitației. Între 3 martie și 3 aprilie (31 de zile), valoarea contractelor subsecvente semnate a depășit 7,6 milioane lei, în timp ce acordurile-cadru pentru toate cele cinci loturi însumează peste 14 milioane lei, conform documentelor din SEAP citate de publicație.
Ulterior, prin anunțul de atribuire din 9 aprilie 2026, au fost desemnați câștigătorii pentru toate loturile.
Din datele prezentate, contractele sunt împărțite pe regionale/locații, iar plățile/angajamentele inițiale au mers către mai multe companii:
CFR Călători este deținută integral de stat, prin Ministerul Transporturilor, și este condusă de directorul general Traian Preoteasa (mandat menționat până în februarie 2027), alături de un consiliu de administrație. Pentru 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 3,48 miliarde lei și un profit de 29,3 milioane lei, cu 10.597 angajați, conform datelor prezentate.
Serviciile contractate vizează curățenia în interiorul vagoanelor și a locomotivelor și sunt descrise ca necesare pentru exploatarea curentă a trenurilor și menținerea standardelor minime de igienă în transportul feroviar de pasageri.
Recomandate
BCR Pensii schimbă conducerea executivă după 10 ani , odată cu retragerea lui Radu Crăciun din funcțiile de președinte și director general, iar compania îl numește pe Cristian Pascu la conducere, potrivit Wall-Street . Miza este continuitatea operațională într-o industrie în care „consecvența și disciplina investițională” sunt decisive pentru administrarea economiilor pe termen lung ale participanților. Tranziție la vârful administratorului de pensii BCR Pensii anunță că Radu Crăciun se retrage din funcțiile de președinte și director general după un mandat de 10 ani, pe care compania îl descrie drept unul „marcat de stabilitate” și de contribuții la dezvoltarea sistemului de pensii private din România. În același timp, funcția de director general va fi preluată de Cristian Pascu, în prezent șef al Departamentului de Instituții Financiare în cadrul Băncii Comerciale Române. Ce spune Radu Crăciun despre retragere În declarația citată, Radu Crăciun își motivează decizia prin încheierea unei perioade de implicare executivă intensă și intenția de a contribui „într-un alt mod” la evoluția mediului de business și investițional din România. „După o perioadă intensă de implicare executivă, consider că este momentul potrivit pentru această tranziție, în care pot contribui într-un alt mod, dar cu aceeași convingere la evoluția mediului de business și investițional din România.” Cine preia conducerea și ce urmează Cristian Pascu vine la conducerea BCR Pensii cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul bancar și al piețelor financiare, construită în jurul serviciilor de depozitare și custodie (servicii prin care sunt păstrate și administrate în siguranță active financiare) și a relației cu investitori instituționali, locali și străini, conform articolului. Acesta afirmă că sistemul de pensii private este „un pilon esențial” pentru stabilitatea economică și că obiectivul este livrarea de „încredere, siguranță și performanță sustenabilă” pe termen lung. „Rolul nostru este să livrăm încredere, siguranță și performanță sustenabilă pe termen lung.” Numirea lui Pascu marchează, potrivit sursei, o concentrare pe responsabilitățile executive ale companiei. În acest context, rolurile sale din cadrul AAF și din Consiliul Bursei de Valori ar urma să fie preluate „în mod natural” de alți profesioniști ai industriei, fără a fi precizate nume sau un calendar. La rândul său, Dana Dima, președintele Consiliului de Supraveghere al BCR Pensii, spune că firma se află într-un moment în care consecvența și disciplina investițională sunt esențiale și își exprimă încrederea că profilul lui Cristian Pascu va susține sănătatea financiară a clienților și dezvoltarea companiei în etapa următoare. [...]
Hermès a ratat așteptările de creștere în T1, pe fondul scăderii cererii din Orientul Mijlociu , un semnal că tensiunile geopolitice încep să se vadă direct în vânzările companiilor de lux, potrivit G4Media . În primul trimestru, vânzările Hermès au urcat cu 5,6% la cursuri de schimb constante, sub estimările analiștilor, care mizau pe un avans de 7,44%. Compania, cunoscută pentru geanta Birkin, a indicat că rezultatul a fost afectat de perturbările generate de conflictul din Orientul Mijlociu, în linie cu presiunile resimțite de întreg sectorul de lux (BoF). Unde s-a văzut cel mai mult impactul Regiunea care include Orientul Mijlociu a înregistrat o scădere de 5,9% a vânzărilor în perioada analizată. În același timp, Franța – piață influențată puternic de turism – a fost afectată de reducerea cheltuielilor vizitatorilor, mai ales în martie, ceea ce a dus la un declin de 2,8%. Directorul financiar Eric du Halgouet a spus că magazinele Hermès din Italia, Elveția și Marea Britanie au resimțit scăderea numărului de clienți din Orientul Mijlociu. Presiune și în Asia-Pacific, dar investițiile merg înainte O altă zonă sub așteptări a fost Asia-Pacific (excluzând Japonia), unde vânzările au crescut cu 2,2%, mult sub estimarea analiștilor de 5,84%. Chiar și așa, Hermès a inaugurat recent cea de-a 25-a fabrică de articole din piele, semnalând că își menține planurile de investiții în pofida incertitudinilor geopolitice. Context: semnale similare la LVMH și Kering În aceeași perioadă, LVMH a transmis că războiul a afectat vânzările: veniturile diviziei sale principale (care include Louis Vuitton și Christian Dior Couture) ar fi fost „plate” în loc de negative fără conflict, potrivit directoarei financiare Cécile Cabanis. Kering a raportat, la rândul său, rezultate sub așteptări pentru Gucci, invocând parțial impactul războiului. Pentru Hermès, deși modelul bazat pe „raritate controlată” oferă o reziliență mai mare în perioade de criză, acțiunile nu au fost ferite de declinul general al sectorului de lux: înainte de anunțul de miercuri, titlurile listate la Paris scăzuseră cu aproximativ 16% de la începutul anului, mai puțin decât declinul de 25% al acțiunilor LVMH. [...]
Samsung mizează pe avantajul de scară și pe segmentul premium în fața parteneriatului Sony–TCL, susținând că asocierea nu îi schimbă semnificativ poziția competitivă, potrivit SamMobile . Mesajul a fost transmis de Yong Seok-woo, șeful diviziei Visual Display, într-o conferință de presă, unde a argumentat că volumul anual de livrări al Sony este estimat la 4 milioane de unități, „aproximativ o zecime” din cel al Samsung. În opinia sa, o „simplă fuziune” nu ar fi suficientă pentru a schimba ierarhiile, chiar dacă ar exista sinergii între tehnologia TCL și valoarea de brand premium a Sony. De ce contează: presiune pe volum, nu pe venituri Datele Counterpoint Research citate în material indică o diferență mare în favoarea Samsung la venituri, dar o competiție mult mai strânsă la livrări (unități), unde TCL a redus rapid ecartul: cotă globală de piață după venituri: Samsung 29,1%; cotă în segmentul premium: Samsung 54,3%; cotă după livrări: Samsung 15% vs. TCL 13%; TCL ar fi depășit temporar Samsung la livrări în decembrie 2025. În practică, asta sugerează că riscul imediat pentru Samsung este mai degrabă pe partea de volum (și, implicit, pe dinamica de cotă de piață în unități), în timp ce poziția în zona premium — unde marjele tind să fie mai bune — rămâne principalul său „tampon” competitiv, conform cifrelor citate. Context: TCL a preluat o participație majoritară în businessul TV al Sony SamMobile notează că TCL a achiziționat recent o participație majoritară în afacerea de televizoare a Sony, iar unii analiști se așteaptă ca TCL să poată detrona Samsung „în viitorul apropiat”. Samsung spune însă că este „bine poziționată” pentru a concura cu punctele forte combinate ale celor două companii. Ce urmează: un posibil impuls de cerere în 2026 Piața de televizoare ar urma să fie susținută de Cupa Mondială FIFA 2026 , programată în iunie și iulie, eveniment care, în mod tipic, stimulează vânzările pe fondul înlocuirii televizoarelor de către consumatori. În acest context, competiția pe volum dintre Samsung și TCL ar putea deveni mai vizibilă în următoarele trimestre, pe măsură ce producătorii încearcă să capitalizeze vârful sezonier de cerere. [...]
Greva piloților Lufthansa scoate la iveală o problemă de costuri și echitate internă : diferențe mari de salarii între brandul principal și subsidiare, într-un moment în care conflictul de muncă se poartă pe tema pensiilor și a creșterilor salariale, potrivit Focus . Datele salariale analizate de publicație, pe baza unei evaluări a informațiilor de pe platforma Kununu, arată că piloții sunt, de departe, cel mai bine plătiți în grup, dar și că o parte din personalul din cabină și de la sol se află în zone de venit apropiate de salariul minim. În paralel, greva anunțată de sindicatul piloților ( Vereinigung Cockpit ) afectează operațiunile Lufthansa din Germania și pune din nou presiune pe companie, după episoade repetate de proteste. Ce arată datele despre salarii în grupul Lufthansa În evaluarea citată, piloții au un salariu mediu anual de 92.518 euro brut (aprox. 460.000 lei) , aproape dublu față de multe poziții din cabină. Următoarele niveluri de venit menționate în analiză sunt: Purser (însoțitorul de bord cu rangul cel mai înalt): 50.829 euro/an (aprox. 253.000 lei) Cabin Chiefs: 44.826 euro/an (aprox. 223.000 lei) Crew-Führer: 41.435 euro/an (aprox. 206.000 lei) Însoțitori de bord: 34.756 euro/an (aprox. 173.000 lei) Crew-Mitarbeiter: 34.171 euro/an (aprox. 170.000 lei) Cabin Crew Member: 31.848 euro/an (aprox. 158.000 lei) La sol, diferențele continuă: „ground stewards” sunt indicați între 29.394–32.111 euro/an (aprox. 146.000–160.000 lei) , iar „ground hostessen” la 39.033 euro/an (aprox. 194.000 lei) . Publicația notează și o diferență între categorii cu denumiri similare: „Crewmitarbeiter” apare cu 31.382 euro/an (aprox. 156.000 lei) , în timp ce „Crewmitarbeiterin” este listată la 25.573 euro/an (aprox. 127.000 lei) . Aproape de salariul minim, în timp ce discuția publică se poartă pe vârfuri Kununu precizează, conform articolului, că aproximativ 16% dintre declarațiile de salariu provin din joburi part-time, dar sunt raportate la echivalentul unei săptămâni de 40 de ore, pentru comparabilitate. În același timp, Focus compară nivelurile inferioare cu salariul minim din Germania: la 13,90 euro/oră , un program de 40 de ore ar însemna un brut anual de circa 28.900 euro (aprox. 144.000 lei) . Concluzia este că, deși greva aduce în prim-plan mai ales veniturile mari din cockpit, o parte din personal se află doar puțin peste pragul legal minim. Diferențe între companii: Eurowings mai ieftin, Lufthansa mai scump Un alt set de date Kununu citat în material indică medii diferite pe entități din grup: Deutsche Lufthansa AG: 106.565 euro/an (aprox. 530.000 lei) Eurowings: 91.339 euro/an (aprox. 455.000 lei) Lufthansa CityLine : 122.006 euro/an (aprox. 607.000 lei) TUIfly (operator care zboară pentru Lufthansa): 118.600 euro/an (aprox. 590.000 lei) Articolul menționează și o „spaimă” internă legată de plaja de remunerare: pentru piloții Eurowings, intervalul ar fi 90.000–150.000 euro/an (aprox. 448.000–747.000 lei) , în timp ce piloții Lufthansa ar avea o remunerație totală mai ridicată. În această logică, apare acuzația că subsidiara mai eficientă economic ar ajunge să susțină indirect o marcă principală mai scumpă — o „configurație cu potențial mare de conflict”, după cum o descrie publicația, trimițând și la un material separat despre reacția bursei: Focus . În plus, Focus notează că Lufthansa plănuiește să oprească anul viitor operațiunile Lufthansa CityLine și să transfere rutele către noua subsidiară Lufthansa City Airlines. Greva: ce zboruri sunt afectate și ce cere sindicatul Potrivit articolului, greva piloților ar urma să aibă loc de joi, ora 0:00, până vineri, ora 23:59 și să afecteze toate zborurile Lufthansa Passage și Lufthansa Cargo care decolează de pe aeroporturi din Germania. La Lufthansa CityLine, oprirea activității ar fi limitată la ziua de joi. Piloții Eurowings nu participă la greva curentă. Sunt exceptate, conform sindicatului, unele zboruri din Germania către destinații din Orientul Mijlociu, precum și zboruri de repatriere și de criză; lista include, între altele, Egipt, Israel, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite. Miza negocierii este în principal sistemul de pensii ocupaționale (altersvorsorge), sindicatul susținând că Lufthansa ar semnala disponibilitate la discuții, dar fără „îmbunătățiri substanțiale”. În plus, VC cere pentru anii 2024–2026 ajustări salariale de 3,3% pe an . Lufthansa critică anunțul de grevă ca fiind făcut pe termen scurt și „disproporționat”. Contextul operațional rămâne sensibil: Focus amintește că, în urmă cu circa patru săptămâni, un grevă de o zi a dus la anularea a peste 800 de zboruri și a afectat aproximativ 100.000 de pasageri . Materialul mai include un instrument de comparație salarială al publicației: Focus . [...]
Fibran mizează pe investiții în România în 2026, dar își leagă prognoza de riscul geopolitic , potrivit Ziarul Financiar . Mesajul transmis de conducerea locală este că piața românească rămâne „importantă” și „în creștere”, însă vizibilitatea pentru anul viitor depinde de evoluțiile externe. Fibran este o companie pornită din Grecia, care s-a extins în regiune și a intrat în România în 2007. Grupul are prezență în 60 de țări și fabrici de producție în șapte țări europene. De ce contează: investițiile sunt condiționate de incertitudini externe Boris Radulov , managing director al Fibran România, spune că firma este optimistă pentru 2026 și are „fabrici noi” și „planuri de investiții”, dar că rămâne dificil de anticipat impactul situației geopolitice asupra pieței. „În general suntem optimişti că va fi un an bun, dar este greu de prevăzut cum va afecta situaţia geopolitică. Avem fabrici noi, planuri de investiţii (...)” În același mesaj, Radulov indică și ambiția de poziționare pe piața locală, făcând o comparație cu Bulgaria, unde compania spune că este lider. Ce produce Fibran și unde se poziționează Compania produce materiale de izolație folosite în construcții, cu aplicații în mai multe segmente: polistiren extrudat; vată minerală bazaltică; polistiren expandat. Acestea sunt destinate izolării termice și fonice și protecției la foc, pentru aplicații civile, industriale, agricole și navale. Radulov le leagă și de economiile de energie, într-un context pe care îl descrie ca relevant „mai ales în situația din acest moment”. Context: lecțiile din 2008 și mesajul de reziliență Radulov amintește că, în ultimii 20 de ani, compania a trecut prin criza financiară din 2008 , experiență care ar fi contribuit la stabilizarea businessului. „În ultimii 20 de ani am mai avut o criză financiară semnificativă în 2008, ceea ce ne-a făcut să devenim o companie stabilă. Cred că vom trece şi peste această criză fără probleme serioase.” Articolul nu oferă detalii despre dimensiunea investițiilor sau calendarul lor, astfel că rămâne neclar ce proiecte concrete sunt vizate în România și în ce măsură pot fi accelerate sau amânate în funcție de evoluțiile geopolitice. [...]
Închiderea Burj Al Arab pentru 18 luni adaugă presiune pe turismul de lux din Dubai , într-un moment în care războiul din regiune a afectat fluxurile de vizitatori și a generat perturbări de zbor, cu efecte directe asupra cererii de cazare și a profitabilității, potrivit Adevărul . Hotelul Burj Al Arab, inaugurat în 1999 și considerat un reper al ospitalității de top, va fi închis timp de 18 luni pentru o renovare amplă, prima modernizare majoră de la deschidere. Informația a fost confirmată miercuri de un membru al personalului, conform Reuters (citat de publicație). Grupul Jumeirah, proprietarul hotelului, a anunțat că lucrările vor fi realizate în etape și vor dura aproximativ un an și jumătate, proiectul urmând să fie coordonat de arhitectul francez Tristan Auer . În comunicatul companiei nu era precizat explicit că hotelul va fi complet închis pe durata renovării, însă confirmarea privind închiderea a venit din interior, potrivit aceleiași relatări. Context: turism sub presiune, decizie cu miză operațională Momentul ales pentru oprirea activității este relevant deoarece turismul în regiune a înregistrat o scădere pe fondul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, iar perturbările de zbor au lovit puternic Emiratele Arabe Unite. În acest context, companiile de lux au avertizat asupra unei presiuni mai mari pe profitabilitate, pe fondul scăderii cererii de cazare. Renovare planificată, fără legătură declarată cu incidentul din martie Burj Al Arab a rămas operațional după atacul iranian din martie 2026, care a afectat mai multe zone din Emiratele Arabe Unite, în contextul escaladării tensiunilor regionale. Hotelul a suferit atunci avarii minore, după ce fragmente rezultate din interceptarea unui atac cu drone iraniene au lovit fațada clădirii, notează TVR Info, citând aceeași sursă. Atât un angajat al hotelului, cât și grupul Jumeirah au indicat că renovarea nu are legătură cu incidentul din martie și că era planificată de mai mult timp; compania nu a asociat proiectul de modernizare cu conflictul regional. [...]
