Știri
Știri din categoria Companii
Frații Pavăl își întăresc echipa de management la Carrefour România: potrivit HotNews, Carmen Dumitrache a fost recrutată pentru postul de Director Resurse Umane în Carrefour România, într-un pas care indică prioritizarea integrării operaționale după preluarea recentă a lanțului.
Numirea vine după ce frații Pavăl, proprietarii Dedeman, au preluat Carrefour România, iar Dumitrache a fost adusă de la rețeaua de magazine de proximitate Froo, deținută de grupul polonez Zabka.
Informația este relatată inițial de Profit.ro, citat de HotNews.
Recomandate
Samsung taie peste 800 de posturi în operațiunile de electronice de consum din SUA , într-o mișcare descrisă intern drept o „reducere a forței de muncă la nivel de întreprindere”, pe fondul presiunilor de cost și al unei reorganizări care include relocarea sediului, potrivit Wccftech . Cea mai mare parte a reducerilor vizează Samsung Electronics America (SEA) din Englewood Cliffs, New Jersey , unde compania a eliminat 739 de roluri, în contextul pregătirilor pentru mutarea sediului central în Texas. Înainte de această rundă, biroul avea aproximativ 1.200 de angajați, conform publicației. Separat, Samsung ar fi concediat în jur de 100 de angajați din biroul diviziei Mobile din Plano, Texas . În total, aceste măsuri duc la peste 800 de posturi eliminate în operațiunile din SUA asociate segmentului de electronice de consum. Document intern: „enterprise-wide reduction-in-force” Wccftech notează că un document intern SEA, consultat de Reuters, i-a notificat pe unii angajați la 30 iunie despre o „enterprise-wide reduction-in-force” (reducere de personal la nivelul întregii organizații), menționând un „număr semnificativ de impacturi”. Compania susține că majoritatea angajaților afectați au primit oferte de relocare, însă o parte au fost concediați, potrivit informațiilor prezentate. Context: profituri mari în memorie, presiune pe diviziile orientate către consumatori Analiza plasează aceste tăieri într-un contrast mai larg între performanța diviziei de memorii și dificultățile unităților orientate către consumatori. În SUA, Samsung Electronics avea 11.770 de angajați la finalul lui 2025, inclusiv personalul din divizia de cipuri. În paralel, Samsung Mobile ar urma să fie afectată de costuri ridicate legate de memorie și se pregătește să raporteze, potrivit articolului, prima pierdere operațională din istoria sa. Wccftech citează estimări ale Samsung Securities potrivit cărora divizia Mobile, împreună cu Network Business, ar putea înregistra o pierdere operațională de 5,84 trilioane won (aprox. 19,5 miliarde lei) în 2026, echivalentul a aproape 4 miliarde dolari (aprox. 18,4 miliarde lei). Pentru cititori, miza este că reducerea de personal din SUA sugerează o ajustare operațională mai amplă la Samsung, într-un moment în care diferențele de performanță între divizii și presiunile de cost par să forțeze decizii de reorganizare și reducere a cheltuielilor în segmentele cu marje mai slabe. [...]
Mercedes mută presiunea pe costurile cu personalul , iar pachetul de economii ajunge direct la programul de lucru, plățile speciale și regulile de muncă de acasă, pe fondul unei profitabilități considerate prea mici pentru un producător „premium”, potrivit Focus . Deși Mercedes-Benz „nu este un caz de restructurare”, compania a intrat într-o fază de reducere a costurilor după ce performanța financiară s-a deteriorat: în 2025 a raportat un rezultat operațional de 8,2 miliarde euro (aprox. 41 miliarde lei), iar în primul trimestru din 2026 rezultatul înainte de dobânzi și taxe (EBIT) a coborât la 1,9 miliarde euro (aprox. 9,5 miliarde lei). Marja ajustată a diviziei de autoturisme a ajuns la 4,1%. În același timp, la final de martie, activitatea industrială avea o lichiditate netă de 33,8 miliarde euro (aprox. 169 miliarde lei), semn că problema imediată nu este lipsa banilor, ci randamentul. Ce tăieri sunt discutate în Germania În cadrul programului „ Next Level Performance ”, Mercedes vrea să își micșoreze permanent baza de costuri, inclusiv prin reducerea costurilor de producție pe vehicul cu 10% până în 2027 (față de 2024). Pe zona de personal, compania are în vedere mai puține poziții de management, externalizarea unor activități necentrale și achiziții mai mari din țări cu costuri mai mici. Pentru Germania, Focus enumeră patru măsuri aflate în prim-plan: Plată specială amânată: circa 90.000 de angajați nu vor primi în iulie 2026 „componenta de transformare” prevăzută în contractul colectiv; plata de 18,4% dintr-un salariu lunar este împinsă pentru anul următor. Program de lucru: managementul vrea discuții despre extinderea săptămânii de 35 de ore la 40 de ore , fără creștere salarială corespunzătoare. Muncă de acasă: potrivit informațiilor consiliului angajaților, se analizează revenirea la cinci zile pe săptămână la birou . Locații și funcții: compania verifică noi relocări și vrea să „subțieze” procesele, administrația și structurile de conducere. Argumentul conducerii este că, în comparație internațională, costurile cu forța de muncă sunt ridicate, iar mai multe ore lucrate la același salariu lunar ar reduce „prețul” pe oră. Publicația notează însă că efectul asupra producției nu este garantat și depinde de gradul de încărcare al fabricilor și al zonelor de dezvoltare. Conflictul cu IG Metall și limitele negocierii IG Metall tratează disputa ca pe un atac la drepturi contractuale, iar la începutul lui iulie, potrivit sindicatului, peste 33.000 de angajați au protestat în unități Mercedes din Germania. Șefa IG Metall, Christiane Benner, a criticat distribuția poverii între acționari și angajați: „Salut, management: așa nu merge! În timp ce acționarii profită mai mult decât bine, angajații ar trebui să-și sacrifice drepturile fixate contractual? Nicidecum!” Și consiliul angajaților respinge o prelungire „la grămadă” a timpului de lucru fără bani în plus, invocând inclusiv încărcarea parțial redusă a unor fabrici din Germania. În plus, Focus subliniază o limită importantă: o deteriorare permanentă a timpului de lucru stabilit prin contract colectiv nu poate fi convenită doar la nivel de consiliu al angajaților; sunt necesare sindicatul și asociația patronală. De ce contează: China apasă pe marje, iar rețeaua de producție se rearanjează Tensiunea internă este alimentată de problema economică majoră: China . În trimestrul al doilea din 2026, Mercedes-Benz Cars a vândut 417.800 de vehicule la nivel global, cu 8% mai puțin decât în perioada similară din 2025, iar în China scăderea a fost de 30% . În Europa vânzările au crescut cu 4%, iar în SUA cu 10%, dar nu suficient pentru a compensa reculul din piața chineză, unde competiția vine de la producători care dezvoltă mai rapid, integrează mai puternic software-ul și adesea vând mai ieftin. În paralel, Mercedes își întărește competiția internă între uzine: capacitatea fabricilor de autoturisme din Germania ar urma să fie, „în perspectivă”, în jur de 900.000 de vehicule , în timp ce uzina din Kecskemét (Ungaria) ar putea ajunge la 400.000 de vehicule , avantajată de costuri mai mici și alocări flexibile de modele. În acest context, discuția despre orele de lucru devine și o discuție despre poziția Germaniei în rețeaua de producție. Ce urmează Mercedes va publica pe 28 iulie rezultatele complete pentru trimestrul al doilea, cu atenția pe marja diviziei de autoturisme, fluxul de numerar liber și costurile lansărilor de modele noi. Focus concluzionează că reducerea costurilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolvă automat problemele-cheie: revenirea la competitivitate în China, accelerarea lansărilor fără întârzieri și încărcarea uzinelor din Germania — altfel, conflictul cu angajații riscă să continue. [...]
FIFA ar urma să încaseze 15 miliarde de dolari (aprox. 68,5 miliarde lei) din Cupa Mondială 2026 , peste ținta inițială de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,2 miliarde lei), pe fondul creșterii veniturilor din ospitalitate și din revânzarea biletelor prin platforma proprie, potrivit Antena 3 . Miza economică este dublă: FIFA își consolidează bugetul, iar federațiile afiliate ar putea primi fonduri suplimentare, deși detaliile nu sunt încă stabilite. Creșterea ar fi fost comunicată federațiilor membre de președintele FIFA, Gianni Infantino . În material se arată că o contribuție importantă vine din serviciile de ospitalitate și din piața secundară a biletelor, administrată tot prin platforma FIFA, unde forul percepe un comision de 15% atât de la cumpărător, cât și de la vânzător. De unde vin banii: ospitalitate și comisioane din revânzarea biletelor Potrivit informațiilor citate de Antena 3 din The Guardian, două canale au împins veniturile peste estimări: pachetele de ospitalitate (hospitality) , adică servicii premium asociate meciurilor (acces VIP, lounge-uri, catering etc.); piața secundară a biletelor , unde revânzarea se face prin platforma FIFA, cu comision de 15% la cumpărare și 15% la vânzare . În ajunul finalei, pachetele VIP și de ospitalitate erau încă disponibile pe portalul FIFA, iar un bilet „Trophy Lounge” era listat la 34.500 de dolari de persoană (aprox. 157.600 lei), conform articolului. Ce urmează: posibile fonduri suplimentare pentru federații și efect politic intern în FIFA Antena 3 notează că este „probabil” ca federațiile de fotbal să beneficieze de fonduri suplimentare alocate de FIFA pentru Cupa Mondială 2026, însă mecanismul și sumele nu sunt încă definitivate . În același timp, situația financiară ar întări poziția lui Infantino în interiorul organizației, într-un context în care turneul a fost marcat și de controverse. Materialul menționează că Infantino ar avea peste 200 de promisiuni de susținere pentru realegerea din martie, iar perspectiva unor bani suplimentari ar putea reduce disponibilitatea unor federații de a-și exprima public nemulțumirile. Context: discuții despre găzduirea unor ediții viitoare în SUA Un succes financiar de asemenea amploare ar putea influența și competiția pentru edițiile viitoare. Antena 3 arată că următoarea Cupă Mondială pentru care se pot depune candidaturi este cea din 2038 , iar Donald Trump și-a exprimat dorința ca SUA să găzduiască din nou turneul. În paralel, SUA ar fi purtat discuții cu FIFA pentru găzduirea Cupei Mondiale a Cluburilor în 2029. [...]
Grupul UMB își extinde capacitatea de producție internă prin amenajarea unei hale metalice pentru debitarea automată a țevilor și profilelor din oțel, o investiție care întărește integrarea pe lanțul industrial al companiei, potrivit Economica . Hala este destinată debitării automate a țevilor și profilelor din oțel, care vor fi folosite ulterior în procesul de fabricație al companiei Totalgaz , unul dintre jucătorii mari din România specializați în producția stațiilor de reglare-măsurare de gaz. Totalgaz este deținută în proporție de 80% de fiul lui Dorinel Umbrărescu, în timp ce UMB are 20% din părțile sociale. Societatea a fost preluată în 2024, în urma unei majorări de capital social de 41,5 milioane de lei, în contextul conversiei unor creanțe în părți sociale. Construcția are o suprafață construită de circa 1.200 mp și va găzdui o instalație complet automatizată de debitare laser CNC (comandă numerică), precum și un pod rulant cu capacitatea de 5 tone, pentru manipularea elementelor metalice. Context: UMB își construiește o bază industrială în jurul oțelului Pe lângă activitatea principală de construcții de drumuri, UMB își dezvoltă și alte linii de business, cu accent pe revitalizarea unei părți din producția siderurgică din România. În acest sens, „deja se lucrează” la reluarea producției la combinatul siderurgic din Oțelu Roșu și se pregătește terenul pentru combinatul siderurgic de la Hunedoara, cumpărat recent, conform informațiilor din articol. Într-un mesaj transmis după o vizită la combinatele din Hunedoara și Oțelu Roșu, BCR a încadrat demersul ca unul cu miză strategică pentru economie: „La cele două combinate siderurgice din Hunedoara şi Oţelu Roşu nu este vorba doar despre repornirea unor platforme industriale istorice. Este vorba despre reconstrucţia unei capacităţi strategice: oţel produs în România, pentru infrastructura construită în România”. Din delegația băncii au făcut parte, între alții, Sergiu Manea (CEO), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate), Oana (Axinte) Macoveiciuc (Head of Construction & Transportation & Private Defense Industry) și Eleonora Bacale (Head of Industrials & TMT, Corporate Banking). [...]
Bending Spoons angajează doar 0,04% dintre candidați , deși operează unele dintre cele mai cunoscute produse digitale cumpărate în ultimii ani, potrivit Mediafax . În 2025, compania a primit 800.000 de aplicații și a selectat 286 de oameni, un filtru care, ca rată de acceptare, ajunge sub nivelul unor universități de elită. Bending Spoons este un conglomerat tehnologic italian, fondat în 2013 de Luca Ferrari și patru colegi, care a devenit relevant printr-o strategie de achiziții: cumpără produse tehnologice cu „potențial neexploatat” și încearcă să le relanseze. În portofoliu sunt menționate Evernote, WeTransfer, Vimeo, Remini și AOL. Modelul de creștere: achiziții și relansare Strategia companiei este să intervină după achiziție în zonele care pot schimba rapid performanța unui produs: infrastructură, cod și marketing, conform articolului, care citează publicația El Economista. Prima achiziție majoră a fost Evernote, urmată de „peste 50 de companii”. Un reper recent este cumpărarea AOL, în ianuarie 2026, pentru 2,8 miliarde de dolari (aprox. 12,9 miliarde lei). Ce spune selecția despre modul de operare Rata de acceptare raportată este de 0,04% (comparată în material cu aproximativ 4% la Harvard), iar procesul de selecție durează în medie 32 de zile. Etapele includ teste, interviuri tehnice și verificarea referințelor. „Dacă oamenii ar vedea cum facem asta, ar crede că suntem nebuni”, a spus Ferrari pentru Wall Street Journal. Dimensiune și semnale din piață Compania are o capitalizare bursieră de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Acțiunile au crescut cu aproape 7% după prima zi de tranzacționare pe bursa din Statele Unite, pe 1 iulie, iar CEO-ul Luca Ferrari afirmă că firma nu are o preferință clară pentru un anumit segment tehnologic. Pentru piața muncii, datele sugerează un model în care creșterea prin achiziții este susținută de un control strict al recrutării, cu un proces lung și o rată de respingere aproape totală, chiar și la volume foarte mari de candidați. [...]
Peste 80% dintre angajații Samsung Foundry spun că vor să plece , pe fondul unei diferențe mari de remunerare față de divizia de memorii, potrivit unei analize Wccftech . Datele vin dintr-un sondaj sindical și indică un risc operațional pentru activitatea de producție de cipuri la comandă (foundry), într-un moment în care grupul mizează pe profituri ridicate în semiconductori. Sondaj sindical: intenția de plecare este „foarte ridicată” în Foundry Un sondaj realizat de filiala din Samsung a United Enterprise Labor Union (cel mai mare sindicat al conglomeratului ca număr de membri) arată că 81,5% dintre respondenții din divizia Foundry au declarat că intenționează să părăsească actualul loc de muncă. În total, au răspuns 8.297 de angajați. În contextul sondajului, o rată de răspuns afirmativ de 62% este considerată, de regulă, „foarte ridicată”, notează publicația. Nemulțumirea din Foundry ar fi cea mai mare dintre cele șapte organizații care compun brațul DS (Device Solutions) al Samsung. Pentru comparație, intenția de schimbare a jobului ar fi: 75,4% în Samsung LSI; 60,6% în Semiconductor R&D Center; 32,7% în divizia de memorii. Miza: diferențe de bonusuri de ordinul zecilor și sutelor de ori Tensiunile sunt legate de un nou plan de bonusuri care, potrivit analizei, favorizează puternic divizia de memorii. Wccftech amintește că acordul cu angajații sindicalizați ar permite ca lucrătorii din memorii să primească un bonus special legat de performanță, egal cu 10,5% din profitul operațional anual al companiei, dacă acesta depășește anumite praguri în intervalele 2026–2028 și 2029–2035. Pe baza așteptărilor curente citate în material, conform cărora Samsung ar putea raporta în acest an un profit operațional de aproximativ 300 trilioane won , fiecare angajat axat pe memorii ar putea încasa circa 600 milioane won (aprox. 2,0 milioane lei ) doar din bonusuri în acest an. În același timp, angajații Samsung Mobile ar urma să primească 6 milioane won (aprox. 20.000 lei ) ca bonus, adică de circa 100 de ori mai puțin decât ar încasa angajații din zona de semiconductori, potrivit articolului. Publicația menționează și proteste simbolice, inclusiv prezența la muncă în ținute negre. De ce contează pentru business: risc de execuție într-o divizie-cheie O intenție de plecare atât de ridicată în Foundry sugerează presiune pe retenția de personal într-o activitate în care continuitatea operațională și expertiza sunt critice. În paralel, materialul indică faptul că managementul DS a transmis intern că divizia va îndeplini așteptările pieței privind profitul operațional din acest an, în condițiile în care analiștii ar anticipa tot în jur de 300 trilioane won . Wccftech mai notează că, la o întâlnire de tip „town hall” din 3 iulie, un executiv DS ar fi spus că profitul Samsung DS din 2026 ar urma să depășească profitul cumulat obținut de divizie în cei aproximativ 40 de ani de când compania a intrat în industria semiconductorilor. În acest context, escaladarea tensiunilor salariale între divizii poate deveni un factor de risc pentru livrarea planurilor operaționale. [...]
