Hidroelectrica cere reducerea birocrației și stabilitate legislativă în guvernanța corporativă, avertizând că noile interpretări și modificări pot îngreuna activitatea companiilor de stat și pot afecta relația cu investitorii, potrivit Agerpres. Mesajul a fost transmis de directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, într-o discuție despre cheltuielile de reprezentare și despre modul în care România își promovează companiile listate în fața capitalului internațional.

Badea a criticat „birocratizarea excesivă” și schimbările din cadrul legislativ privind guvernanța corporativă, susținând că acestea creează fricțiuni operaționale și pot transmite semnale negative către piețe. În opinia sa, companiile românești trebuie să concureze direct pentru capital cu piețe din Africa, Asia sau America Latină, iar investitorii se uită mai întâi la știri și la contextul de țară, înainte de a decide dacă alocă bani.

Cheltuielile de reprezentare, între reguli și realitatea piețelor financiare

În intervenția sa, șeful interimar al Hidroelectrica a invocat o decizie a Curții Constituționale apărută „astăzi”, referitoare la un articol modificat anul trecut, care viza cheltuielile de reprezentare. El a explicat că întâlnirile cu investitorii (roadshow-uri – prezentări și discuții organizate cu investitori în centre financiare) au loc în marile hub-uri financiare, precum Londra și New York, și presupun costuri care nu pot fi tratate ca beneficii personale.

Badea a arătat că, în urma discuțiilor cu Parlamentul, prevederea potrivit căreia deplasarea pentru reprezentarea companiei ar fi un „beneficiu al managementului” a fost corectată, iar ulterior a fost atacată la Curtea Constituțională. Concluzia clarificată acum, potrivit lui, este că aceste cheltuieli „nu reprezintă un beneficiu”.

„Săraca fată bogată”: mesajul despre priorități și tratamentul companiilor de stat

În același context, Badea a extins argumentul și la demnitarii statului, despre care a spus că sunt „subremunerați” când reprezintă România în exterior și că nu ar trebui să aibă „remunerații derizorii” sau să nu li se asigure cheltuielile de reprezentare.

„Eu cred că țara asta este o țară bogată, dar noi suntem cumva săraca fată bogată, pentru că cheltuim foarte mulți bani în multe zone și după aceea ne uităm la cei 36 de euro diurnă pe care îi primește ministrul X, care se duce la Comisia Europeană să negocieze miliarde cu Comisia Europeană.”

El a susținut că aceeași logică se aplică și în companii: dacă se dorește o reformă „serioasă” de guvernanță corporativă, România ar trebui să se raporteze la practici deja aplicate în alte jurisdicții, „nimic în plus, nimic în minus”, și să evite tratarea companiilor de stat ca instituții publice.

De ce contează pentru piață

Din perspectiva unei companii listate, discuția despre cheltuieli de reprezentare și despre cadrul de guvernanță corporativă are impact direct asupra:

• capacității managementului de a interacționa eficient cu investitorii internaționali;
• percepției de stabilitate și predictibilitate a mediului de reglementare;
• modului în care România își poziționează companiile în competiția globală pentru capital.

Agerpres notează că declarațiile au fost făcute la conferința „Upgrade Romania: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027”.