Știri
Știri din categoria Companii
Aquila a crescut veniturile cu 13% în T1 2026, dar schimbarea mixului de vânzări a pus presiune pe profitabilitate, pe fondul avansului puternic în retailul tradițional și HoReCa și al scăderii în retailul modern, potrivit Economedia.
Compania de distribuție și logistică pentru bunuri de larg consum a raportat venituri de 835 milioane lei în primul trimestru din 2026, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut. Segmentul de distribuție a rămas motorul grupului, cu aproximativ 95% din veniturile totale și un avans de 13%.
Evoluția a fost susținută în principal de canalele care au accelerat în perioada recentă:
În schimb, vânzările din retailul modern (marile lanțuri de magazine) au scăzut cu 14%, un semnal relevant pentru dinamica portofoliului și pentru puterea de negociere pe canale.
Cheltuielile operaționale înainte de amortizare au urcat cu 4 milioane lei, influențate în principal de majorarea cheltuielilor cu beneficiile angajaților (+6 milioane lei). Compania indică și o creștere a numărului de angajați cu aproximativ 250 față de T1 2025.
EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a fost de 35 milioane lei. Marja brută din vânzarea mărfurilor este de 18%, iar compania arată că profitabilitatea a fost afectată în principal de schimbările din mixul de produse și de extinderea retailului tradițional cu produse cu buget promoțional mai mare și marje mai reduse, într-un context de consum prudent și presiune competitivă.
„Rezultatele din primul trimestru reflectă capacitatea Aquila de a genera creştere într-un context de piaţă caracterizat de prudenţă în consum, presiune competitivă şi schimbări în comportamentul de achiziţie al consumatorilor. (...) Considerăm că suntem bine poziţionaţi pentru a beneficia de oportunităţile de consolidare existente într-o piaţă de distribuţie încă fragmentată (...)”, a declarat Cătălin Vasile, CEO Aquila.
Aquila este unul dintre cei mai mari jucători din distribuția de bunuri de larg consum din România și regiune, cu activități de distribuție, logistică și transport pe multiple categorii de temperatură, precum și producție. Compania a fost fondată în 1994 și este listată la Bursa de Valori București din noiembrie 2021.
Din grup fac parte șase companii: Aquila Part Prod Com SA (compania-mamă) și filialele Printex SA, Trigor AVD SRL (Republica Moldova), Romtec Europa SRL, Parmafood Group Distribution SRL, Parmafood Trading SRL și Kitax Kft (Ungaria).
Recomandate
Costul total al aerului condiționat crește în 2026 din cauza montajului , chiar dacă aparatele au prețuri stabile sau ușor mai mici, potrivit unei analize din Adevărul . Pentru companii din distribuție și service, miza verii nu mai este doar vânzarea de echipamente, ci capacitatea de a livra instalări la prețuri care să nu taie din cerere. Piața intră în sezonul estival cu „o cerere în contracție vizibilă”, după doi ani de volatilitate. În timp ce prețurile din showroom sunt descrise ca „surprinzător de competitive”, costurile de instalare „erodează o bună parte din avantajul câștigat”. De la boom-ul din 2024 la corecția din 2025 și incertitudinea din 2026 Vara lui 2024 rămâne reperul: temperaturi frecvent peste 40°C au împins cererea la un nivel fără precedent, stocurile s-au epuizat, livrările s-au prelungit, iar instalatorii autorizați au ajuns la liste de așteptare de până la două luni. Piața a atins un record atât valoric, cât și cantitativ. Efectul de „saturare” a apărut în 2025, când piața s-a contractat cu aproximativ 20% față de anul anterior, pe fondul faptului că multe gospodării și-au rezolvat deja nevoia în 2024. Pentru 2026, surse din industrie indică perspectiva continuării trendului descendent, pe fondul încetinirii economiei, problemelor de pe piața muncii și prudenței cumpărătorilor. Primele luni ale anului ar fi adus volume sub media istorică pentru intervalul ianuarie–aprilie. Aparatele se ieftinesc ușor, dar montajul „mută” factura În medie, prețurile aparatelor sunt comparabile sau ușor mai mici decât în vara lui 2025. În piață sunt menționate discounturi de 3–8% pentru o parte importantă a modelelor (de la unități monosplit de 9.000 BTU până la echipamente de 12.000–18.000 BTU), în timp ce creșteri de 2–4% ar mai apărea doar la puține branduri sau în zona premium. Analiza notează și un element de context valutar: leul s-a depreciat ușor față de euro față de vara lui 2025 (ceea ce, teoretic, ar fi împins prețurile în sus la importuri), însă distribuitorii ar fi absorbit o parte din presiune în marje, în condițiile unei cereri mai puțin „elastice” decât în perioada de boom. În schimb, costul instalării continuă să crească, pe fondul inflației din servicii și al deficitului de tehnicieni autorizați. Instalarea implică personal certificat pentru manipularea agenților frigorifici, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 517/2014 privind gazele fluorurate, plus competențe de electricitate și evaluare a traseelor și configurației spațiului. Cât poate ajunge să coste montajul Pentru un aparat entry-level de 9.000 BTU, cu preț de raft de 1.500–2.000 lei, un pachet de montaj standard (manoperă, suporți, 3 metri de conductă frigorifică, sifon de scurgere și traversarea unui perete de până la 30 cm) poate ajunge la 1.200–1.300 lei. Asta înseamnă că montajul poate reprezenta 70–80% din prețul aparatului, un raport mai nefavorabil decât în urmă cu doi ani. La capătul superior, pentru un sistem multisplit (o unitate exterioară și două sau trei unități interioare), prețul total al instalării poate ajunge la circa 2.000 lei, adică 20–25% din costul echipamentului, procent considerat mai „rezonabil”, dar în creștere față de 2023–2024. Ce înseamnă pentru piață: risc de amânare și soluții improvizate Concluzia transmisă consumatorilor este că, deși aparatele nu s-au scumpit semnificativ, costul final (aparat + montaj) poate fi mai mare decât anul trecut, mai ales dacă oamenii compară doar prețurile online fără a include instalarea. În același timp, firmele specializate se așteaptă ca scumpirea montajului să împingă o parte dintre clienți către „soluții improvizate”, mai ieftine, ceea ce poate crea presiune operațională și de conformare într-o piață care depinde de personal autorizat. Pentru cei care au cumpărat în ultimii 2–3 ani un aparat inverter care funcționează în parametri, analiza spune că „nu există o justificare financiară clară” pentru înlocuire acum; rămâne ca vara lui 2026 să arate dacă un nou val de temperaturi extreme poate schimba din nou calculele cererii. [...]
O instanță din Cehia a impus o măsură provizorie care poate complica vânzarea unor active-cheie ale Liberty Galați , chiar înaintea celei de-a doua licitații programate pe 17 iunie 2026, potrivit Profit . Măsura interzice companiei să vândă sau să dispună în alt mod de activele vizate până la soluționarea litigiului dintre Liberty Ostrava și Liberty Galați. Decizia a fost emisă la 17 martie 2026 și vizează o parte din activele de producție, inclusiv unități operaționale esențiale, fiind comunicată oficial către Liberty Galați și având caracter obligatoriu. În practică, orice transfer făcut cu încălcarea măsurii poate atrage răspundere juridică și poate fi ulterior contestat în instanță. Ce spune CITR: licitația ar putea merge mai departe, dar riscul juridic rămâne Administratorii concordatari de la CITR susțin că, în pofida măsurii provizorii dispuse la Ostrava, combinatul siderurgic Galați „poate fi scos în continuare la vânzare”. Potrivit acestora, măsura nu este o soluție finală, este contestată și face deja obiectul unor apărări juridice în Cehia, astfel încât nu ar opri procesul de vânzare și derularea licitației. În același timp, chiar și în această interpretare, decizia instanței introduce un strat suplimentar de incertitudine pentru potențialii cumpărători, în condițiile în care o parte dintre activele relevante pentru producție sunt explicit vizate de restricții. De unde pornește litigiul: datorie de peste 40 milioane euro între entități din fostul GFG Alliance Liberty Ostrava și Liberty Galați au făcut parte din GFG Alliance, grup controlat de Sanjeev Gupta, care s-a confruntat cu dificultăți financiare începând din 2021. Liberty Ostrava a intrat ulterior într-o procedură de insolvență supravegheată de instanță, iar administratorul insolvenței acționează pentru recuperarea sumelor restante în beneficiul creditorilor. Conform informațiilor citate, Liberty Galați are o datorie față de Liberty Ostrava de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), bazată pe un contract de împrumut încheiat formal în octombrie 2023, care include o clauză de jurisdicție exclusivă în favoarea instanțelor din Ostrava. În aprilie 2024, Liberty Galați a plătit către Liberty Ostrava 700.350 euro (aprox. 3,5 milioane lei), reprezentând dobânzi – sub 2% din totalul creanței restante. Administratorul insolvenței Liberty Ostrava, Šimon Peták, a declarat: „Este obligația noastră legală, în calitate de administratori ai insolvenței, să întreprindem demersurile necesare pentru protejarea drepturilor patrimoniale ale creditorilor pe care îi reprezentăm.” „După analizarea faptelor prezentate, instanța cehă a considerat că probele sunt suficiente pentru a stabili existența unei creanțe valabile și executorii și a dispus o măsură provizorie privind active identificate în mod specific.” Ce urmează: licitația din 17 iunie, sub semnul verificărilor juridice A doua licitație pentru activele Liberty Galați este programată pentru 17 iunie 2026. În paralel, litigiul pe fond urmează să fie soluționat separat de instanțele din Cehia, în proceduri care, de regulă, durează mai mulți ani, iar măsura provizorie rămâne în vigoare până la o decizie finală sau până la modificarea ei de către instanță. În acest context, miza imediată pentru procesul de vânzare este dacă și cum pot fi incluse în tranzacție activele identificate de instanța cehă fără a expune cumpărătorul la contestări ulterioare. [...]
Danone își schimbă conducerea vânzărilor în România , iar mutarea vine într-un moment în care compania operează un flux regional de producție și distribuție din fabrica din București, care alimentează și 18 piețe europene, potrivit Ziarul Financiar . Mircea Munteanu , care a ocupat funcția de shopper activation manager pentru Danone România și Bulgaria, va prelua din luna mai poziția de head of sales (șef al vânzărilor) pe România. El lucrează în grupul Danone din 2013, unde a avut roluri precum manager field zonal, modern trade channel manager și responsabil de shopper activation & category management (management de categorie) pentru România și Bulgaria. În noul rol, Munteanu va coordona operațiunile comerciale ale Danone România și va contribui la consolidarea poziției de lider a companiei pe piața locală de iaurt și produse pe bază de plante, conform informațiilor publicate. „Această promovare este un moment de reflecţie şi recunoştinţă. Este despre oamenii alături de care am crescut, despre încrederea construită în timp şi despre valorile care ne unesc. Privesc acest nou rol cu mult entuziasm şi cu dorinţa sinceră de a inspira, de a construi împreună şi de a duce mai departe ceea ce face Danone special; suntem o echipă puternică, ancorată în prezent, dar orientată spre viitor.” Ce se schimbă în structură și cui raportează În această poziție, el îl înlocuiește pe Lubomir Spasov, care și-a încheiat activitatea în cadrul Danone. Totodată, Munteanu va intra în echipa de leadership de vânzări pentru Europa Centrală și îi va raporta lui Enikő Bolyós, director de vânzări pentru Europa Centrală și Ucraina. Context operațional: producție locală și distribuție în 19 țări Danone are peste 27 de ani de producție locală și livrează din fabrica din București produse lactate atât pentru România, cât și pentru 18 alte țări europene. În prezent, 1,5 milioane de iaurturi sunt distribuite către România și aceste piețe. Compania procesează anual peste 63.000 de tone de lapte 100% românesc, colectat de la 22 de ferme mari și peste 70 de gospodari, potrivit aceleiași surse. Danone este prezentă în România cu: lactate proaspete (Danone, Activia, Danonino, Actimel); produse pe bază de plante (Alpro); produse alimentare pentru bebeluși și nutriție specializată (Aptamil, Milupa, Forticare). [...]
Hidroelectrica introduce în AGOA din 29 mai suspendarea mandatului lui Silviu Avram , după ce Ministerul Energiei a transmis solicitarea în formatul procedural cerut, potrivit Economica . Miza imediată este una de guvernanță corporativă și conformare: compania formalizează pe ordinea de zi o decizie sensibilă privind conducerea, într-un context în care a acuzat anterior ingerințe și risc reputațional cu potențial efect asupra prețului acțiunilor. Ce se votează pe 29 mai și pe ce bază Hidroelectrica a primit o adresă pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA) din 29 mai 2026, ora 12:00, cu trei puncte: constatarea existenței unei situații de suspendare a contractului de mandat nr. 36089/29.03.2023 încheiat cu Silviu Răzvan Avram, potrivit art. 40 din contract, „în lipsa notificării din partea mandatarului”; aprobarea formei și conținutului Actului Adițional nr. 5 la contractul de mandat, în forma propusă de Ministerul Energiei; mandatarea reprezentantului Statului Român, prin Ministerul Energiei, să semneze Actul Adițional nr. 5. În proiectul de hotărâre invocat, Ministerul Energiei își fundamentează cererea pe „informațiile publice disponibile” despre un dosar aflat pe rolul Curții de Apel București, în care Avram ar avea calitatea de inculpat, cu trimitere la încadrarea juridică menționată în document (luare de mită) și la prevederi din Legea societăților nr. 31/1990. De ce contează: de la conflict procedural la decizie în AGA Evoluția este relevantă pentru investitori deoarece mută disputa din zona declarațiilor și a acuzațiilor reciproce în zona mecanismelor formale de guvernanță: punctele cerute de acționarul majoritar (Statul, prin Ministerul Energiei) ajung în AGOA, unde se ia decizia. Economica amintește că pe 8 mai Hidroelectrica a respins „acid” o solicitare anterioară de suplimentare a ordinii de zi, susținând că nu a fost formulată în termeni legali, ci ca „un comunicat de presă”, și acuzând Ministerul Energiei de ingerință politică și de afectarea guvernanței corporative, cu efect asupra reputației și a prețurilor acțiunilor. Acum, compania „pare mulțumită de pașii oficiali” și acceptă introducerea solicitării în AGOA. Ce urmează și calendarul publicării documentelor Compania precizează că „Convocatorul Completat” urmează să fie publicat, conform cerințelor legale, pe Bursa de Valori București și pe website-ul Hidroelectrica, la secțiunea Relația cu Investitorii – Adunarea Generală a Acționarilor – AGA 2026, începând cu 15 mai 2026. Publicarea ar urma să fie făcută și în Monitorul Oficial și într-un ziar de circulație națională, la 18 mai 2026. Adresa transmisă pe acest subiect este semnată de președintele Directoratului, Bogdan Badea, potrivit aceleiași surse. Pentru piață, următorul reper este votul din AGOA din 29 mai și modul în care va fi aplicată, dacă trece, suspendarea mandatului și actul adițional aferent. [...]
Novo Nordisk își monetizează un program „înghețat” de terapie celulară pentru Parkinson prin transferul acestuia către un startup de biotehnologie cu profil de inteligență artificială, păstrând totodată expunere financiară la eventualul succes comercial, potrivit The Next Web . Novo Nordisk a cedat către Cellular Intelligence programul STEM-PD, o terapie experimentală derivată din celule stem pentru boala Parkinson, pe care compania daneză o întrerupsese în octombrie anul trecut, odată cu închiderea diviziei sale de terapii celulare, în cadrul unei restructurări mai ample. Termenii financiari nu au fost făcuți publici, însă Novo va lua o participație în startup și este eligibilă pentru plăți viitoare condiționate de atingerea unor etape (milestone payments) și pentru redevențe (royalties). Ce primește Novo Nordisk: opțiune la câștig, fără costuri operaționale Mutarea închide una dintre „restanțele” restructurării din toamna trecută, când Novo a ales să prioritizeze liniile de business din obezitate și diabet, pe fondul cererii ridicate pentru Wegovy și Ozempic, care a depășit oferta. Închiderea unității de terapii celulare — descrisă ca activitate de cercetare în stadiu incipient, nu ca linie comercială — a eliberat capacitate de inginerie și producție pentru fabricarea tratamentelor pe bază de GLP-1. În acest context, transferul STEM-PD către o altă companie îi permite Novo să păstreze o „participare” la potențialul economic al proiectului (prin acțiuni, plăți pe etape și redevențe), fără să reia investițiile și complexitatea operațională asociate terapiilor celulare. Ce câștigă Cellular Intelligence: un activ clinic pentru a valida platforma de AI Pentru Cellular Intelligence, acordul aduce un activ aflat deja în dezvoltare clinică timpurie, care poate susține „povestea” companiei în fața investitorilor: combinarea unei terapii în lucru cu promisiunile de viteză și cost ale unei platforme proprietare de inteligență artificială. Startupul spune că intenționează să folosească AI pentru a accelera programul, a scala producția și a reduce costurile. Cellular Intelligence a atras până acum peste 60 milioane de dolari (aprox. 270 milioane lei) de la investitori, inclusiv Khosla Ventures și Chan Zuckerberg Initiative (vehiculul filantropic al lui Mark Zuckerberg și Priscilla Chan). Articolul notează că tranzacția se înscrie într-un tipar recent de investiții ale CZI în biologie bazată pe AI. Ce se știe despre terapie și ce rămâne neclar STEM-PD este o terapie alogenică (din celule provenite de la un donator) derivată din celule stem, concepută să înlocuiască neuronii producători de dopamină pierduți în boala Parkinson. Programul fusese dus de Novo prin etape preclinice și clinice timpurii înainte de închiderea diviziei. Nu există un calendar public pentru următorul prag clinic. Cellular Intelligence nu a precizat când ar urma să depună o modificare a cererii IND (dosarul necesar în SUA pentru a începe sau continua testarea clinică) și nici ce studii de stabilire a dozei va continua din programul anterior. De asemenea, companiile nu au spus dacă participația Novo include drepturi de observator, licențiere înapoi a proprietății intelectuale sau vreun rol operațional. Tranzacția se închide imediat. [...]
Grupul DONA își extinde diversificarea în distribuție și evaluează intrarea pe piața produselor stomatologice , într-o mișcare care ar putea lărgi portofoliul dincolo de medicamente și ar crește expunerea pe segmente conexe din zona de sănătate, potrivit Profit . În 2025, grupul DONA, controlat de medicul Eugen Banciu , a raportat o cifră de afaceri consolidată de 746 milioane de euro, în creștere cu 24% față de anul anterior. În interiorul grupului, Divizia de Retail (rețeaua de farmacii DONA) a avansat cu 19%, iar Divizia de Distribuție a crescut cu 29%. Ce se schimbă în 2026: investiții în retail și extindere pe canale noi în distribuție Pentru 2026, compania anunță că susține în continuare ambele divizii prin investiții și proiecte noi. Pe retail, sunt prevăzute alocări de peste 9 milioane de euro pentru: extinderea rețelei în zone urbane și rurale; programe de formare. Pe distribuție, direcția este de diversificare, prin: dezvoltarea businessului veterinar; lansarea distribuției către opticile medicale; evaluarea intrării pe piața produselor stomatologice. De ce contează: diversificarea distribuției poate aduce volume noi și reduce dependența de un singur segment Intrarea (dacă va fi decisă) pe piața produselor stomatologice ar însemna, operațional, acces la o categorie distinctă de produse și clienți, în linie cu extinderea către alte canale medicale (optici) și cu dezvoltarea segmentului veterinar. Materialul nu oferă, însă, detalii despre calendar, parteneriate sau dimensiunea țintei comerciale pentru această potențială intrare. [...]
