Știri
Știri din categoria Companii
Apple a înregistrat o creștere de 23% a vânzărilor de smartphone-uri în China, în timp ce piața a scăzut, potrivit Reuters, în primele nouă săptămâni din 2026. Evoluția contrastează puternic cu declinul general al pieței chineze, care a scăzut cu aproximativ 4% în aceeași perioadă.
Creșterea Apple vine într-un context dificil pentru industrie, marcat de cerere slabă și de o criză a memoriilor, care afectează producătorii de telefoane la nivel global. Compania a reușit să atragă consumatori prin reduceri agresive online și prin includerea modelului iPhone 17 în programele de subvenții oferite de statul chinez.
Un alt avantaj major îl reprezintă controlul strict asupra lanțului de aprovizionare. În timp ce producători precum Oppo sau vivo au început să crească prețurile din cauza costurilor mai mari, Apple preferă să își reducă marjele pentru a-și menține competitivitatea și a câștiga cotă de piață.
Contextul global rămâne însă complicat. Conform estimărilor, livrările globale de smartphone-uri ar putea scădea cu aproape 13% în 2026, atingând cel mai redus nivel din ultimul deceniu, pe fondul creșterii costurilor componentelor și al orientării producătorilor de cipuri către sectorul inteligenței artificiale.
În acest peisaj, Apple și Huawei sunt considerate principalele companii care ar putea câștiga cotă de piață în China, prima datorită strategiei de preț și distribuție, iar a doua datorită dependenței mai reduse de furnizori internaționali.
Evoluția arată că, într-o piață aflată în contracție, avantajele logistice și flexibilitatea comercială pot face diferența, iar Apple profită de context pentru a-și consolida poziția pe cea mai mare piață de smartphone-uri din lume.
Recomandate
Apple mută presiunea prețurilor în rate lunare printr-un program de leasing , o schimbare care poate accelera ciclurile de înlocuire a dispozitivelor și poate „netezi” vânzările de iPhone, într-un moment în care compania a început să majoreze prețuri la hardware. Potrivit The Next Web , Apple a lansat în SUA programul Apple Upgrade , operat de Klarna , care acoperă iPhone, Apple Watch, Mac și iPad și pornește de la 17,99 dolari pe lună (aprox. 83 lei) pentru un iPhone. Programul nou înlocuiește discret iPhone Upgrade Program, pe care Apple îl rula din 2015. Momentul lansării este relevant: în iunie, Apple a crescut prețurile la Mac și iPad cu 100 de dolari, peste pragul de 1.000 de dolari, invocând o penurie de memorie „alimentată” de cererea pentru inteligență artificială, și a avertizat că urmează scumpiri și la iPhone. Ce schimbă Apple Upgrade pentru cumpărător: „mai ieftin” ca senzație, nu ca preț Leasingul nu reduce prețul total al unui iPhone, dar schimbă modul în care este perceput costul. Exemplul dat: un iPhone 17 Pro de 1.099 dolari (aprox. 5.060 lei) devine 31,99 dolari pe lună (aprox. 147 lei), iar „șocul” prețului de listă este înlocuit de o plată lunară. Un analist Forrester, Dipanjan Chatterjee, a rezumat ideea pentru CNET: plata lunară predictibilă schimbă percepția asupra costului, chiar dacă prețul nu scade. Unde e „cârligul”: proprietatea și costurile din „fine print” Diferența-cheie față de cumpărare este proprietatea: în leasing, Klarna deține dispozitivul cât timp utilizatorul plătește. La finalul perioadei, clientul poate face upgrade, poate cumpăra dispozitivul printr-o taxă unică sau îl poate returna. Dacă nu face nimic, trece pe plăți lunare „de la o lună la alta”, despre care Apple spune că „pot crește”, înainte să se ajungă la o taxă automată de cumpărare. Condițiile penalizează lipsa de atenție, potrivit aceleiași surse: închiderea anticipată sau upgrade-ul anticipat vin cu taxe pe care Apple le numește „substanțiale”; dispozitivul trebuie returnat în stare bună, altfel se plătește o taxă pentru deteriorare; AppleCare nu mai este inclus la fel ca în vechiul program. The Next Web notează și că WIRED a relatat despre critici care numesc lansarea „financiarizarea crizei de accesibilitate”. De ce contează pentru Apple: cicluri de upgrade mai scurte și venituri mai previzibile Dincolo de argumentul pentru consumatori, miza este una de model de business. Utilizatorii își păstrează iPhone-urile „aproape patru ani” în prezent, iar o companie dependentă de cicluri de upgrade are interesul să reducă această durată. Un leasing poate împinge clienții înapoi în magazin la unu-doi ani și poate face vânzările mai puțin dependente de vârfurile de după lansări — un tip de volatilitate pe care investitorii tind să îl penalizeze. Mutarea pune Apple în competiție directă și cu operatorii telecom, care folosesc de mult finanțarea telefoanelor pentru a „lega” clienții de abonamente. În plus, programul vine înaintea așteptărilor că iPhone 18 ar putea fi mai scump în septembrie și pe fondul zvonurilor despre un model pliabil în jur de 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), unde plata lunară ar face mai ușoară „înghițirea” prețului. Dispozitive blocate pentru neplată? Apple neagă limitarea funcțiilor Înainte de lansare, 9to5Mac a găsit cod într-o versiune beta de iOS 27 care sugera un „Restricted Mode” pentru dispozitive finanțate, în caz de neplată, care ar fi blocat accesul la majoritatea aplicațiilor. Apple a respins scenariul: un purtător de cuvânt, Brian Bumbery, a declarat pentru The Verge că nu vor exista limitări ale funcționalității dispozitivului din cauza plăților ratate. Totuși, creditorul păstrează pârghii contractuale: Klarna spune că trei plăți ratate la rând încheie leasingul și fac ca întregul sold să devină scadent imediat. În ansamblu, Apple Upgrade arată o continuare a transformării Apple către venituri recurente: după un deceniu de accent pe abonamente, și hardware-ul începe să fie „contorizat” lunar, iar iPhone-ul devine mai mult un serviciu decât un bun deținut. [...]
Huawei ia în calcul o investiție majoră pentru a-și securiza accesul la memorii DRAM , prin construirea unei fabrici proprii care ar urma să reducă dependența Chinei de furnizori sud-coreeni și americani, potrivit Gadget . În prezent, piața globală de memorii DRAM este puternic concentrată: patru producători ( Samsung Electronics , SK Hynix, Micron Technology și CXMT) controlează împreună peste 97% din piață, iar cererea pentru infrastructura de inteligență artificială a dus la recorduri de venituri trimestriale, conform articolului. Pe acest fond, Huawei ar urmări să intre în zona de producție DRAM printr-un proiect realizat împreună cu producătorul local SwaySure, pentru o fabrică de wafere de 12 inci (aprox. 30,5 cm), cu sprijinul statului chinez, potrivit unor „surse neoficiale” citate de publicație. Capacitate vizată și obiectivul proiectului Fabrica ar putea ajunge la o capacitate de 140.000 de wafere pe lună, adică aproape jumătate din capacitatea CXMT estimată pentru 2026, mai notează sursa. În faza inițială, primele unități nu ar urma să fie dintre cele mai performante, iar obiectivul nu ar fi profitabilitatea „cu orice scop”, ci reducerea dependenței companiilor chineze de importuri. Ce urmează și care sunt limitele informației Proiectul este descris ca dificil și de durată, cu perspectiva că „vor mai trece ani buni” până când fabrica ar deveni operațională la parametri relevanți. Informațiile sunt prezentate ca neconfirmate oficial, iar articolul indică drept sursă secundară xda-developers.com (fără un link disponibil în textul furnizat). [...]
Mercedes mută presiunea pe costurile cu personalul , iar pachetul de economii ajunge direct la programul de lucru, plățile speciale și regulile de muncă de acasă, pe fondul unei profitabilități considerate prea mici pentru un producător „premium”, potrivit Focus . Deși Mercedes-Benz „nu este un caz de restructurare”, compania a intrat într-o fază de reducere a costurilor după ce performanța financiară s-a deteriorat: în 2025 a raportat un rezultat operațional de 8,2 miliarde euro (aprox. 41 miliarde lei), iar în primul trimestru din 2026 rezultatul înainte de dobânzi și taxe (EBIT) a coborât la 1,9 miliarde euro (aprox. 9,5 miliarde lei). Marja ajustată a diviziei de autoturisme a ajuns la 4,1%. În același timp, la final de martie, activitatea industrială avea o lichiditate netă de 33,8 miliarde euro (aprox. 169 miliarde lei), semn că problema imediată nu este lipsa banilor, ci randamentul. Ce tăieri sunt discutate în Germania În cadrul programului „ Next Level Performance ”, Mercedes vrea să își micșoreze permanent baza de costuri, inclusiv prin reducerea costurilor de producție pe vehicul cu 10% până în 2027 (față de 2024). Pe zona de personal, compania are în vedere mai puține poziții de management, externalizarea unor activități necentrale și achiziții mai mari din țări cu costuri mai mici. Pentru Germania, Focus enumeră patru măsuri aflate în prim-plan: Plată specială amânată: circa 90.000 de angajați nu vor primi în iulie 2026 „componenta de transformare” prevăzută în contractul colectiv; plata de 18,4% dintr-un salariu lunar este împinsă pentru anul următor. Program de lucru: managementul vrea discuții despre extinderea săptămânii de 35 de ore la 40 de ore , fără creștere salarială corespunzătoare. Muncă de acasă: potrivit informațiilor consiliului angajaților, se analizează revenirea la cinci zile pe săptămână la birou . Locații și funcții: compania verifică noi relocări și vrea să „subțieze” procesele, administrația și structurile de conducere. Argumentul conducerii este că, în comparație internațională, costurile cu forța de muncă sunt ridicate, iar mai multe ore lucrate la același salariu lunar ar reduce „prețul” pe oră. Publicația notează însă că efectul asupra producției nu este garantat și depinde de gradul de încărcare al fabricilor și al zonelor de dezvoltare. Conflictul cu IG Metall și limitele negocierii IG Metall tratează disputa ca pe un atac la drepturi contractuale, iar la începutul lui iulie, potrivit sindicatului, peste 33.000 de angajați au protestat în unități Mercedes din Germania. Șefa IG Metall, Christiane Benner, a criticat distribuția poverii între acționari și angajați: „Salut, management: așa nu merge! În timp ce acționarii profită mai mult decât bine, angajații ar trebui să-și sacrifice drepturile fixate contractual? Nicidecum!” Și consiliul angajaților respinge o prelungire „la grămadă” a timpului de lucru fără bani în plus, invocând inclusiv încărcarea parțial redusă a unor fabrici din Germania. În plus, Focus subliniază o limită importantă: o deteriorare permanentă a timpului de lucru stabilit prin contract colectiv nu poate fi convenită doar la nivel de consiliu al angajaților; sunt necesare sindicatul și asociația patronală. De ce contează: China apasă pe marje, iar rețeaua de producție se rearanjează Tensiunea internă este alimentată de problema economică majoră: China . În trimestrul al doilea din 2026, Mercedes-Benz Cars a vândut 417.800 de vehicule la nivel global, cu 8% mai puțin decât în perioada similară din 2025, iar în China scăderea a fost de 30% . În Europa vânzările au crescut cu 4%, iar în SUA cu 10%, dar nu suficient pentru a compensa reculul din piața chineză, unde competiția vine de la producători care dezvoltă mai rapid, integrează mai puternic software-ul și adesea vând mai ieftin. În paralel, Mercedes își întărește competiția internă între uzine: capacitatea fabricilor de autoturisme din Germania ar urma să fie, „în perspectivă”, în jur de 900.000 de vehicule , în timp ce uzina din Kecskemét (Ungaria) ar putea ajunge la 400.000 de vehicule , avantajată de costuri mai mici și alocări flexibile de modele. În acest context, discuția despre orele de lucru devine și o discuție despre poziția Germaniei în rețeaua de producție. Ce urmează Mercedes va publica pe 28 iulie rezultatele complete pentru trimestrul al doilea, cu atenția pe marja diviziei de autoturisme, fluxul de numerar liber și costurile lansărilor de modele noi. Focus concluzionează că reducerea costurilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolvă automat problemele-cheie: revenirea la competitivitate în China, accelerarea lansărilor fără întârzieri și încărcarea uzinelor din Germania — altfel, conflictul cu angajații riscă să continue. [...]
Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]
Samsung își accelerează extinderea capacităților avansate în SUA , pregătind demararea construcției celei de-a doua fabrici de semiconductori din Taylor (Texas) până la finalul lui 2026, cu țintă de producție de volum în 2030, potrivit Smart Car . Decizia vine pe fondul faptului că ritmul de creștere a capacităților pentru procese de fabricație de ultimă generație nu mai ține pasul cu cererea din piață. Compania a transmis informațiile în cadrul conferinței cu investitorii aferente rezultatelor din trimestrul al doilea. A doua unitate, „ Taylor Fab 2 ”, este în faza de pregătire, iar dimensiunea estimată ar fi de aproximativ 2,7 milioane de picioare pătrate (circa 251.000 mp), la același nivel cu prima fabrică aflată deja în construcție. Calendarul proiectului și rolul primei fabrici Samsung afirmă că prima fabrică din Taylor avansează conform planului și ar urma să intre în operare în cursul anului 2026. După pornire, compania intenționează să crească treptat capacitatea pentru tehnologia de 2 nanometri (un nod de fabricație foarte avansat, folosit pentru cipuri de performanță ridicată). Pentru a doua fabrică, obiectivul declarat este atingerea producției de volum în 2030, ceea ce sugerează un orizont lung de ramp-up (creștere graduală a producției) și calificare tehnologică. Miza economică: investiții, subvenții și potențial de extindere Platforma Samsung din Taylor a obținut aproximativ 1.268 de acri (513 hectare) de teren, suficient – potrivit companiei – pentru a găzdui până la 10 fabrici avansate de plachete (wafer fabs). În plus, Samsung a primit anterior 6,4 miliarde de dolari (aprox. 29,4 miliarde lei) subvenții pentru cipuri din partea guvernului SUA. Conform planificării menționate, investiția totală a Samsung în Taylor ar urma să depășească 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) până în 2030, ceea ce poziționează proiectul ca unul dintre cele mai mari pariuri industriale ale companiei în afara Asiei. Ce urmează: presiune pe capacități și interes pentru 1,4 nanometri Pe zona de tehnologie și cerere, Samsung a indicat că pentru procesul de 1,4 nanometri a început să primească solicitări din partea clienților, iar numărul acestora este în creștere. Compania spune că analizează dacă este necesară o extindere suplimentară a capacităților, urmând ca planurile să fie detaliate etapizat, în funcție de comenzi și negocieri. Separat, publicația notează că au existat relatări anterioare potrivit cărora Samsung ar fi finalizat în iulie 2026 „tape-out”-ul (finalizarea designului pentru producție) pentru cipul Tesla AI5 pe 2 nanometri, urmând ca pregătirile pentru producția de volum să se mute către Taylor. În același context, se menționează că primele plachete ar putea fi procesate până la finalul lui 2026, iar o pornire completă a producției ar putea avea loc abia la începutul lui 2027. [...]
ALKA Trading își mărește capacitatea de producție la Ploiești prin extinderea fabricii de snackuri , proiect inclus într-un buget de investiții de peste 15 milioane de euro (aprox. 78,5 milioane lei) pentru 2026, mai mare cu circa 2 milioane de euro față de anul anterior, potrivit Ziarul Financiar . Planul de investiții este centrat pe unitatea inaugurată în 2019, unde compania produce snackuri sărate coapte sub brandurile Toortitzi, Soocitzi și Meteoritzi. CEO-ul ALKA Group, Ady Hirsch , spune că extinderea fabricii din Ploiești este „cel mai important proiect” aflat în derulare în acest moment. Extinderea de la Ploiești, miza principală a investițiilor din 2026 În materialul ZF, compania indică faptul că bugetul total de investiții pentru 2026 depășește 15 milioane de euro, iar proiectul-cheie este extinderea capacităților de la Ploiești. Articolul nu precizează dimensiunea extinderii, calendarul lucrărilor sau ce creștere de capacitate vizează compania. Fabrica din Ploiești a fost realizată printr-o investiție de 25 milioane de euro (aprox. 130,8 milioane lei) și, potrivit aceleiași surse, ALKA anunța încă din 2023 intenția de a o extinde. Cum își împarte ALKA producția între Ploiești și București ALKA își concentrează la Ploiești producția de snackuri sărate coapte, în timp ce la București produce și snackuri dulci, sub branduri precum ALKA Prăjitura Casei, Alfers și ALKA Biscuiți, dar și cafea. Grupul ALKA a fost înființat în 1994 ca investiție de tip greenfield (dezvoltare de la zero). Conform datelor citate de ZF de pe listafirme.ro, compania este controlată de AMKA Industries Holding AG. [...]
