Știri
Știri din categoria Companii

Apple a redevenit lider mondial la vânzările de smartphone-uri în 2025, depășind Samsung pentru prima dată după 14 ani, potrivit Biziday, care citează o analiză DW bazată pe date Counterpoint Research. Unii analiști văd rezultatul ca un posibil început de redresare pentru Apple, pe fondul presiunii venite din partea producătorilor chinezi și al faptului că utilizatorii își schimbă telefoanele mai rar.
În timp ce Samsung s-a orientat mai puternic către segmentul premium, Apple a început să pună accent și pe segmentul mediu, după mai mulți ani, cu obiectivul de a atrage utilizatori de Android, notează DW. Yang Wang, analist senior la Counterpoint Research, a explicat că piețele din America de Nord și Europa sunt saturate, iar creșterea se mută către economii emergente precum India, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est, unde prețurile modelelor de vârf limitează cererea.
DW arată că noul design al seriei iPhone 17, împreună cu performanțele îmbunătățite ale generațiilor mai vechi, au impulsionat livrările Apple în ultimul trimestru din 2025, cu un avans de 10%, în timp ce Samsung a crescut cu 5%. Publicația mai menționează că amenințările Administrației Trump privind introducerea de tarife pentru mărfuri din mai multe țări au accelerat comenzile, pe fondul temerilor că telefoanele s-ar putea scumpi.
Apple a mai beneficiat de un val de înlocuiri ale telefoanelor cumpărate în pandemie și de utilizatori din China care au renunțat la Huawei, companie afectată de sancțiunile americane și de lipsa accesului la servicii populare precum cele ale Google, dar și la cipuri de top. Separat, Bryan Ma, vicepreședinte pe dezvoltare de dispozitive la IDC, a spus că Huawei domină în China segmentul pliabilelor, iar în piață circulă informații că Apple ar putea lansa un astfel de model; în același timp, Counterpoint Research anticipează că 2026 ar putea fi un an mai slab pentru piața smartphone-urilor, pe fondul creșterii costurilor memoriilor RAM.
Recomandate

Samsung a revenit pe primul loc în piața globală de smartphone-uri în T1 2026 , însă restul marilor producători Android din top 5 au intrat pe scădere anuală, un semnal de presiune pe segmentul de volum și pe modelele ieftine, potrivit Android Authority , care citează datele firmei de monitorizare Omdia . În raportul Omdia pentru T1 2026, Samsung este lider după livrări, cu 22% din piață, urmată de Apple cu 20%. Ambele companii au raportat creșteri anuale ale livrărilor: 8% pentru Samsung și 10% pentru Apple. Scăderi pentru ceilalți jucători Android din top 5 Dincolo de duelul Samsung–Apple, datele indică o deteriorare a dinamicii pentru ceilalți producători din top 5, toți pe minus față de anul anterior: Xiaomi (locul 3): livrări în scădere cu 19% ; OPPO (locul 4): livrări în scădere cu 6% (la un punct procentual în spatele Xiaomi ca pondere); vivo (locul 5): livrări în scădere cu 7% . Unghiul important pentru companii este că presiunea nu pare uniform distribuită: liderii cresc, în timp ce o parte din ecosistemul Android orientat spre volum pierde teren. De ce contează: vulnerabilitatea segmentului sub 200 de dolari Omdia pune declinul Xiaomi, în special, pe seama mixului de produse: peste jumătate din livrările companiei ar fi fost telefoane sub 200 de dolari (aprox. 920 lei). Segmentul „buget” este descris ca fiind mai expus la creșterea accelerată a prețurilor componentelor, pe fondul unei „crize” a memoriei RAM asociate cererii generate de inteligența artificială, conform aceleiași surse. Excepția din top 10: HONOR crește rapid, dar nu intră în top 5 Cel mai rapid producător în creștere din top 10 a fost HONOR , care a urcat la +19% anual, deși a fost doar pe locul 7. Omdia atribuie evoluția vânzărilor în creștere din Orientul Mijlociu și Africa, în timp ce compania ar fi avut scăderi ale livrărilor pe piața de origine. În perspectivă, autorul materialului notează că nu ar fi surprinzător ca OPPO să depășească Xiaomi pentru locul 3 în T2 , însă aceasta rămâne o estimare, nu o concluzie din datele deja publicate. [...]

Apple ar putea menține prețurile de pornire la iPhone 18 Pro, în ciuda scumpirii memoriei , mizând pe o strategie de „prețuri agresive” care să limiteze impactul asupra cererii și să susțină câștigul de cotă de piață în fața Android, potrivit 9to5Mac . Într-o notă de cercetare văzută de publicație, analistul Jeff Pu anticipează că Apple va aplica o „strategie de preț agresiv” pentru iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max , cel puțin pentru versiunile de bază. Contextul este unul nefavorabil industriei: cererea pentru aplicații de inteligență artificială a împins în sus costurile memoriei, pe fondul constrângerilor de ofertă, iar unii producători de telefoane Android au început deja să majoreze prețurile. Ce înseamnă „prețuri agresive” în scenariul discutat Concret, raportul indică faptul că Apple ar urmări să păstreze prețurile de intrare la nivelul generației anterioare, ceea ce ar însemna: iPhone 18 Pro: 1.099 dolari (aprox. 5.100 lei) preț de pornire iPhone 18 Pro Max: 1.199 dolari (aprox. 5.600 lei) preț de pornire Această direcție este prezentată ca fiind în linie cu estimări anterioare, inclusiv unele atribuite analistului Ming-Chi Kuo, potrivit cărora Apple ar vrea să țină prețurile modelelor „entry” (de intrare) la același nivel ca anul trecut. Cum ar putea Apple să protejeze marjele Deși prețurile de pornire ar rămâne neschimbate, nota citată sugerează că Apple ar putea compensa prin scumpiri la versiunile cu stocare mai mare. O astfel de abordare ar permite companiei să evite o deteriorare mai amplă a marjelor (profitabilitatea pe unitate), păstrând în același timp pragul de acces la gama Pro. De ce contează pentru piață Pe o piață în care costurile componentelor cresc și unii producători Android au început să transfere presiunea în prețul final, menținerea prețurilor de intrare la iPhone 18 Pro ar putea deveni un avantaj competitiv. 9to5Mac notează că o astfel de mișcare ar putea ajuta iPhone să câștige cotă de piață de la Android, „ceea ce s-a întâmplat deja” în primele luni ale anului. Apple urmează să prezinte în toamnă iPhone 18 Pro și Pro Max, alături de iPhone Ultra , despre care publicația anticipează că va avea un preț ridicat. În lipsa unor informații oficiale de la companie, rămâne neclar cât de mult ar putea varia prețurile în funcție de configurații (în special stocare) și de evoluția costurilor la memorie până la lansare. [...]

Succesiunea la vârful Apple intră în linie dreaptă , după ce viitorul CEO John Ternus a transmis, într-o conferință cu investitorii, că grupul are un „plan incredibil” de produse și servicii și că, odată cu preluarea mandatului în septembrie, vizează să „schimbe din nou lumea”, potrivit iThome . Ternus a vorbit în cadrul teleconferinței pe rezultatele Apple pentru trimestrul al doilea al anului fiscal 2026 (corespunzător primului trimestru calendaristic, încheiat la 28 martie), într-un moment descris drept „istoric” de publicație: a fost prima sa apariție oficială alături de actualul CEO Tim Cook și de directorul financiar Kevan Parekh, după confirmarea planului de tranziție a conducerii. Continuitate financiară, dar promisiuni mari pe produs În intervenția sa, Ternus a spus că va continua linia de decizii financiare „riguroase și prudente” asociată perioadei Cook. În același timp, fără să ofere detalii despre viitoarele lansări, a susținut că Apple a stabilit o „foaie de parcurs” ambițioasă și că acesta este „cel mai entuziasmant” moment din cei 25 de ani ai săi în companie în ceea ce privește construirea de produse și servicii. Mesajul are relevanță pentru investitori prin prisma riscului de tranziție: Apple încearcă să semnalizeze că schimbarea de leadership nu implică o schimbare bruscă de disciplină financiară, în timp ce menține așteptările privind inovația ca motor de creștere. Context: rezultate trimestriale și începutul tranziției „post-Cook” Apple a raportat venituri de 111,2 miliarde de dolari (aprox. 500 miliarde lei), în creștere cu 17% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate în conferință. Tim Cook a deschis discuția confirmând planul de predare a conducerii și l-a elogiat pe Ternus. La rândul său, viitorul CEO i-a mulțumit lui Cook și echipei de management pentru încredere și a transmis un mesaj de apreciere către acționari, arătându-se optimist în privința oportunităților viitoare. Apariția marchează, potrivit sursei, intrarea Apple într-o etapă de tranziție către „era post-Cook”, cu următorul reper major în septembrie, când Ternus ar urma să preia oficial funcția. [...]

Viitorul CEO Apple, John Ternus , va trebui să decidă rapid dacă iPhone-ul se scumpește pe fondul unei creșteri puternice a costurilor cu memoria, într-un context în care compania își recalibrează și strategia de producție între China, India și SUA, potrivit 9to5Mac , care citează un raport Financial Times. Miza imediată este presiunea pe marje: Financial Times arată că prețurile memoriei cresc accelerat, iar costurile Apple cu RAM ar urma să urce cu peste 400% până anul viitor. În același timp, memoria – care până recent ar fi reprezentat circa 10% din costul materialelor unui iPhone – ar putea ajunge la până la 45% anul viitor. În acest scenariu, Ternus ar avea de ales între a absorbi creșterea (cu efect direct în reducerea marjelor) sau a majora prețurile, cu riscul de a frâna vânzările. Subiectul este suficient de sensibil încât ar putea deveni o temă centrală pentru analiști la următoarea conferință de rezultate a Apple , menționată în material ca fiind programată „mâine”. Costul memoriei, din avantaj de negociere în vulnerabilitate Financial Times notează că Apple a fost obișnuită să impună condiții furnizorilor, datorită poziției sale dominante. Însă cererea mare de memorie pentru servere dedicate inteligenței artificiale schimbă raportul de forțe, reducând capacitatea companiei de a controla prețurile de achiziție. Pentru Apple, implicația economică este directă: o creștere a ponderii memoriei în costul total al materialelor comprimă spațiul de manevră dintre preț și profit, exact într-o categorie (iPhone) care rămâne esențială pentru venituri. Producția între China, India și SUA: decizii cu efect pe termen lung A doua decizie majoră indicată de raport vizează reconfigurarea producției între China, India și SUA. Materialul amintește că Tim Cook a reușit anterior să evite presiunea politică pentru producția de iPhone în SUA, argumentând că nu este realistă, în timp ce a oferit „victorii de imagine” prin alte investiții în producție pe piața americană. În paralel, Apple ar fi nevoită să gestioneze tensiunile legate de mutarea asamblării iPhone din China către India. 9to5Mac amintește un raport anterior potrivit căruia autoritățile chineze ar fi încercat să îngreuneze producția de iPhone în India „în trei moduri diferite”. Raportul citat mai arată că Ternus va trebui să ia decizii de lanț de aprovizionare care vor influența compania „mulți ani de acum înainte”, inclusiv unde își produce dispozitivele, cum își securizează componentele și când lansează produse noi. „Investițiile în SUA vor fi unul dintre factorii critici ai strategiei Apple în următorii ani. Pentru John Ternus, întrebarea este: cum poziționez compania astfel încât să fie de partea bună atât la Washington, cât și la Beijing?”, a declarat Samik Chatterjee, JPMorgan, citat de Financial Times. În lectura 9to5Mac, o parte din „negocierile delicate” cu administrațiile din SUA și China ar putea rămâne în sarcina lui Tim Cook, odată cu trecerea acestuia din rolul de CEO în cel de președinte executiv, ceea ce i-ar permite lui Ternus să se concentreze mai mult pe produse. [...]

Pachetul de compensații al lui Elon Musk la SpaceX leagă un potențial câștig uriaș de ținte operaționale extreme , inclusiv o colonie permanentă pe Marte cu cel puțin 1 milion de oameni, potrivit BGR , care citează informații obținute de Reuters dintr-un document confidențial. Conform Reuters , Musk ar urma să primească „200 de milioane de acțiuni cu drepturi de vot superioare, restricționate”, dar numai dacă sunt îndeplinite două condiții: SpaceX să atingă o valoare de piață de 7,5 trilioane de dolari (aprox. 34,5 trilioane lei) și să înființeze o „colonie umană permanentă pe Marte” cu minimum 1 milion de persoane. În prezent, SpaceX este evaluată la circa 1,48 trilioane de dolari, mai notează materialul. Ce înseamnă, economic, un astfel de pachet Miza nu este doar dimensiunea potențialului câștig, ci și modul în care compania își leagă remunerarea liderului de obiective care implică investiții masive, risc tehnologic și un orizont de timp foarte lung. În practică, condițiile descrise de Reuters împing discuția despre compensație din zona clasică (performanță financiară, creștere, profitabilitate) în zona unor praguri operaționale greu de cuantificat și, posibil, greu de atins. BGR subliniază că valoarea în bani a acțiunilor nu este cunoscută, deși numărul lor este precizat în document. Ținta „mai mică”: centre de date pe orbită și 100 TW de capacitate de calcul Documentul citat de Reuters include și o variantă de plată mai „accesibilă”, dar tot dificilă: „60,4 milioane de acțiuni restricționate” dacă SpaceX poate opera centre de date pe orbită care să ofere „cel puțin 100 terawați de capacitate de calcul”. BGR redă comparația din Reuters potrivit căreia 100 terawați ar echivala cu 100.000 de reactoare nucleare, având în vedere că un reactor nuclear mediu furnizează aproximativ un gigawatt. Context: Lună înainte de Marte BGR mai arată că SpaceX este, în acest moment, concentrată pe dezvoltarea unei baze pe Lună, iar Musk ar intenționa să reia planurile de colonizare a lui Marte după finalizarea așezării lunare. În argumentația prezentată, Luna ar putea funcționa ca punct de sprijin logistic, inclusiv ca stație de realimentare, datorită unor tehnologii care ar transforma solul lunar în oxigen. În paralel, publicația notează că, indiferent de atingerea acestor praguri, Musk ar putea câștiga în continuare sume foarte mari din participațiile sale, inclusiv prin Tesla, și menționează și alte inițiative atribuite SpaceX, precum intrarea în zona de procesoare grafice (GPU). [...]

SpaceX a investit peste 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei) în Starship , o sumă nedezvăluită până acum, care arată cât de mult își leagă compania viitoarea creștere și planurile comerciale de această rachetă, potrivit IT Home , care citează documente de înregistrare pentru IPO dezvăluite de Reuters. Miza este trecerea la o tehnologie de rachete „de tip aviatic” – adică un model de operare apropiat de aviație, cu reutilizare completă și rapidă – și depășește cu mult costurile istorice ale programelor SpaceX. În documentele depuse, compania spune că „continuă să investească la scară mare” pentru a-și extinde avantajul și pentru a atinge „capacitate de reutilizare la scară mare, completă și rapidă”, inclusiv prin investiții de peste 15 miliarde de dolari în Starship. De ce contează: Starship devine centrul modelului de business Conform aceleiași surse, SpaceX urmărește listarea la o evaluare de 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8.050 trilioane lei), iar „cea mai profitabilă” linie de business a companiei ar depinde în bună măsură de Starship. Racheta este descrisă ca instrument-cheie pentru mai multe direcții: lansarea unor loturi mai mari de sateliți Starlink dintr-o singură misiune; transport de oameni spre Lună și Marte; posibilă desfășurare, pe termen viitor, a „mii” de sateliți cu putere de calcul pentru AI, care ar urma să înlocuiască parțial centrele de date terestre cu consum energetic ridicat. Diferența de scară față de Falcon 9 Investiția în Starship este net superioară costurilor de dezvoltare ale rachetelor Falcon. IT Home notează că dezvoltarea Falcon 9 ar fi costat aproximativ 400 milioane de dolari (aprox. 1,84 mld. lei). Falcon 9 este în prezent racheta cu cele mai multe lansări la nivel global și a susținut avantajul SpaceX pe piața lansărilor comerciale, permițând companiei să își desfășoare rapid sateliții și să se distanțeze de competitori. Calendar operațional: Starlink V3, din 2026 Documentele citate indică faptul că SpaceX plănuiește să înceapă lansările sateliților Starlink V3 în a doua jumătate a lui 2026, iar misiunea ar urma, cel mai probabil, să fie realizată cu Starship. Compania susține că compartimentul de încărcătură al Starship este proiectat pentru versiunea modernizată a sateliților, cu o capacitate de până la 60 de sateliți pe lansare. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare în creștere accelerată Starship a devenit „prioritatea absolută” a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare din zona spațială, potrivit documentelor menționate: în 2025, SpaceX ar fi cheltuit 3 miliarde de dolari (aprox. 13,8 mld. lei) pe R&D în această divizie, integral pentru Starship, față de 1,8 miliarde de dolari (aprox. 8,3 mld. lei) în anul anterior. Creșterea rapidă a cheltuielilor este prezentată ca un indiciu că Starship nu este comparabil ca amploare cu Falcon 9 sau cu proiectele anterioare ale companiei. [...]