Știri
Știri din categoria Companii
Costurile Apple cu memoria pentru iPhone urcă spre 200 de dolari, erodând o sursă de marjă care ani la rând a alimentat profitabilitatea companiei, potrivit unei analize publicate de Wccftech. Schimbarea vine pe fondul presiunii din lanțul de aprovizionare, unde „hiperscalatorii” din zona de inteligență artificială ar fi împins Apple într-o poziție mai slabă la negociere.
În 2023–2024, Apple ar fi plătit, de regulă, aproximativ 17 dolari (aprox. 78 lei) pentru 8GB LPDDR5X (memorie RAM mobilă) și încă 22 de dolari (aprox. 101 lei) pentru un modul de stocare flash de 256GB, adică un total de 39 de dolari (aprox. 179 lei) pentru componentele de memorie. În același timp, compania percepea în jur de 99 de dolari (aprox. 455 lei) pentru trecerea la un nivel superior de stocare, ceea ce îi lăsa spațiu consistent de marjă pe opțiunile de configurare.
Pentru viitorul iPhone 18 Pro, publicația estimează însă o creștere abruptă a costurilor: Apple ar urma să plătească aproximativ 145 de dolari (aprox. 667 lei) pentru 12GB DRAM și 51 de dolari (aprox. 235 lei) pentru un modul flash de 256GB. Totalul ajunge astfel la 196 de dolari (aprox. 902 lei), de circa cinci ori peste nivelul indicat pentru 2023–2024.
Wccftech susține că „trenul” de marjă asociat memoriei s-a încheiat „în toate scopurile practice”, iar acest lucru ar explica reacții recente ale companiei: majorări de preț „pe linie” pentru Mac, iPad și Vision Pro. În același timp, analiza afirmă că Apple ar fi cerut administrației Trump să ridice interdicția pentru producătorul chinez de DRAM CXMT, în încercarea de a-și lărgi opțiunile de aprovizionare.
În context, publicația notează și că directorul general Tim Cook ar fi acceptat o reducere de 40% a remunerației, ca parte a măsurilor de reducere a costurilor.
Chiar dacă o eventuală relaxare a restricțiilor ar avea loc, Wccftech avertizează că CXMT ar putea să nu fie o soluție completă pentru Apple, deoarece China ar prioritiza propria dezvoltare de infrastructură pentru inteligență artificială, ceea ce ar putea împinge Apple mai jos pe lista de priorități.
Publicația mai precizează că un citat vehiculat într-o postare pe X, folosit în articol ca ilustrare a situației, „nu este” al directorului general al Micron, deși ar surprinde „esența” problemei: Apple nu ar fi obișnuită să fie tratată ca un client cu prioritate redusă în lanțul de aprovizionare.
Recomandate
Apple pregătește o reorganizare majoră a funcției de design , după ce studioul intern a pierdut aproape toți designerii din era Jony Ive, iar influența echipei a scăzut puternic în ierarhia companiei, potrivit The Next Web , care citează o analiză a lui Mark Gurman de la Bloomberg. Publicația descrie o degradare treptată a rolului designului în Apple, până la punctul în care studioul de design industrial nu mai are „un loc real la masa executivă” și funcționează mai mult ca un „birou de servicii” pentru alte echipe. În acest context, viitorul CEO John Ternus ar pregăti o „zguduire” a organizației de design înainte să preia oficial conducerea companiei, pe 1 septembrie, când îl va înlocui pe Tim Cook. Cum a ajuns designul Apple din centru de putere în funcție de suport Declinul ar fi început în 2015, când Jony Ive s-a retras din managementul de zi cu zi pentru a deveni chief design officer, o schimbare pe care Apple a prezentat-o drept promovare, dar care ar fi accelerat erodarea culturii „design-first” asociate cu perioada Steve Jobs. Ive a părăsit Apple în 2019 și a fondat LoveFrom , firmă care, potrivit articolului, lucrează în prezent cu OpenAI. După o perioadă de tranziție, Evans Hankey a preluat conducerea designului industrial, însă Apple nu i-a oferit un loc în echipa executivă, un semnal că importanța designului scădea. Hankey raporta către Jeff Williams (director operațional), fără experiență de design — o alegere care, în lectura lui Gurman, arată schimbarea de priorități în era Cook. Când acordul de consultanță cu Ive s-a încheiat în 2022, Hankey a plecat la rândul ei, iar plecările s-au accelerat: aproape toți designerii din era Ive ar fi migrat către LoveFrom, și-ar fi deschis propriile studiouri sau s-ar fi retras. Articolul menționează, între alții, retragerea lui Bart Andre (în februarie 2024) și plecările lui Colin Burns, Peter Russell-Clarke și Shota Aoyagi în aceeași perioadă. Efecte operaționale: ritm mai lent al schimbărilor de design Materialul leagă direct slăbirea studioului de consecințe vizibile în produse: Apple ar fi continuat actualizările la timp, dar cu un ritm mai lent al redesignurilor și al schimbărilor majore de formă. Ca exemple, sunt indicate perioade lungi în care: iPhone-ul a arătat „în mare parte la fel” timp de aproximativ o jumătate de deceniu (până anul trecut, potrivit textului); Apple Watch, AirPods și Mac au păstrat în esență aceleași linii de design industrial circa un deceniu, cu excepții punctuale precum Watch Ultra și MacBook Neo. În logica articolului, o astfel de stagnare ar fi fost greu de imaginat în perioada Jobs–Ive, când redesignurile majore erau mai frecvente și aveau o greutate strategică mai mare. Ce promite John Ternus și de ce miza e mai mare decât „estetica” John Ternus — descris ca provenind din zona de inginerie de produs și design — ar fi preluat supravegherea grupului de design industrial la finalul lui 2025 și ar fi petrecut deja „considerabil timp” cu echipa. Într-o întâlnire internă, el le-ar fi spus angajaților: „Vom continua să ne concentrăm pe design, pentru că designul este esențial pentru ceea ce facem la Apple.” Din perspectiva lui Gurman, pasul următor ar fi recrutarea unui lider suficient de puternic pentru a reconstrui organizația și recâștigarea unui „loc real” în conducerea executivă — nu doar o soluție de continuitate. Articolul notează și că Apple a numit-o pe Molly Anderson vicepreședinte pentru design industrial (apărută pe pagina de leadership în martie 2026), însă Bloomberg susține că aceasta nu mai condusese o echipă înainte, iar compania ar fi preferat continuitatea în locul unei căutări extinse pentru „cel mai realizat” lider disponibil. În același timp, presiunea pe Ternus e amplificată de alte dosare: decalajul față de competitori în AI, acțiuni de aplicare a regulilor UE în baza Digital Markets Act și necesitatea de a livra un iPhone pliabil în septembrie, alături de gama obișnuită. Concluzia implicită a analizei: refacerea culturii de design este un proiect pe ani, dar Ternus are doar câteva săptămâni până la preluarea mandatului de CEO. [...]
Întârzierile și problemele de durabilitate ale motorului GE9X blochează practic programul Boeing 777X , fără alternativă de propulsie , arată o analiză Jalopnik . Miza este una operațională și financiară: 777X este deja mult întârziat, iar motorul – cel mai mare turbofan comercial construit – a generat o serie de dificultăți tehnice care au împins costurile și calendarul proiectului. GE9X, dezvoltat de General Electric pentru Boeing 777X, are un ventilator frontal cu diametrul de 134 de inch (aprox. 3,4 metri), aproape cât diametrul fuselajului unui Boeing 737. Motorul poate produce până la 134.300 de livre-forță de tracțiune (thrust), potrivit sursei. De ce dimensiunea motorului a devenit o problemă operațională Eficiența unui turbofan este legată de „raportul de bypass” (cantitatea de aer care ocolește miezul motorului față de cea care trece prin el). Pentru a obține un raport de bypass de 10:1, GE a mers pe un ventilator uriaș, iar asta a adus efecte secundare pe care motoarele mai mici nu le au în aceeași măsură. Jalopnik notează că, din cauza diametrului foarte mare, vârfurile celor 16 pale din fibră de carbon ajung la viteze supersonice chiar și la turații relativ mici, ceea ce amplifică forțele centrifuge și vibrațiile. Modificări de design, greutate mare și software specializat Dimensiunea nacelei (carcasa motorului) a creat o problemă de gardă la sol, iar Boeing a fost nevoit să proiecteze 777X cu tren de aterizare mai înalt și o montare specială pe aripă, pentru a evita atingerea pistei. Greutatea este un alt factor: GE9X depășește 21.000 de livre (aprox. 9,5 tone), în pofida utilizării fibrei de carbon și a unor componente realizate prin imprimare 3D. Masa mare înseamnă inerție ridicată la rotație – motorul are nevoie de multă energie pentru a accelera ventilatorul și de și mai multă pentru a-l încetini – iar sursa menționează necesitatea unui software specializat pentru ca avionul să funcționeze optim. Crăpături, aeronave stocate și „chirurgie” pe circa 30 de avioane Cea mai vizibilă consecință practică este că Boeing ar efectua intervenții pe aproximativ 30 de aeronave stocate, după ce a început să construiască fuselaje 777X înainte de certificare, rezultând o flotă de avioane „tehnic depășite” aflate la Paine Field , potrivit articolului. Problemele punctuale menționate: în 2024, flota de test a fost consemnată la sol după ce inspectorii au găsit „thrust links” (elemente structurale care fixează motorul de aripă) cu fisuri; la începutul lui 2026, a fost identificată o nouă problemă de durabilitate: o fisură în „mid-seal” (o etanșare intermediară între treptele turbinei), care nu ar fi rezistat presiunilor și temperaturilor din miezul motorului. Costul întârzierilor: ani pierduți și peste 15 miliarde de dolari Boeing 777X trebuia să intre în serviciu în 2020, dar este acum programat pentru 2027, conform sursei. Jalopnik indică un cost de dezvoltare de peste 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei) până în prezent, ceea ce plasează campania de certificare printre cele mai scumpe din istoria aviației. Întârzierea lovește și General Electric, dar și Boeing, pentru că 777X este proiectat în jurul GE9X și nu are „plan B”: spre deosebire de 777-ul original, oferit cu motoare de la mai mulți producători, 777X va avea GE9X ca singură opțiune. Consecința, în logica sursei, este că orice problemă de durabilitate a motorului poate opri întregul program. Jalopnik menționează și anulări de comenzi, inclusiv 15 aeronave 777X de la Etihad Airways. De ce Boeing și GE merg mai departe Argumentul economic rămâne consumul: când GE9X va intra în serviciu cu clientul de lansare Lufthansa, în 2027, ar urma să aducă o îmbunătățire de 10% a consumului de combustibil față de GE90, potrivit sursei. Într-o industrie cu marje mici, această diferență poate conta, însă analiza concluzionează că pariul tehnologic crește odată cu dimensiunea motorului. [...]
DJI neagă orice scumpire a întregii game cu 3–8% de la 15 iulie 2026 , după ce în piață au circulat zvonuri privind o ajustare de prețuri care ar fi urmat să intre în vigoare la jumătatea lunii viitoare, potrivit iThome . Compania spune că informația este falsă și că nu există un plan de majorare. Conform publicației, zvonul susținea că toate produsele DJI ar urma să fie „reprețuite” începând cu 15 iulie 2026, cu o creștere între 3% și 8%. DJI a transmis, însă, că „mesajul nu este adevărat, este doar un zvon”, iar prețurile oficiale recomandate rămân stabile. De ce contează: presiunea pe stocuri alimentează speculațiile, nu o schimbare de preț iThome notează că, în paralel cu aceste zvonuri, mai multe produse DJI au ajuns recent în situații de cerere peste ofertă pe platformele de comerț electronic, ceea ce poate amplifica așteptările de scumpire în rândul consumatorilor. Publicația amintește și un exemplu recent: Osmo Pocket 4P a fost pus în vânzare pe 23 iunie, la un preț de pornire de 3.799 yuani. Mulți cumpărători care au încercat să comande imediat au constatat că stocurile s-au epuizat rapid pe mai multe canale. Context operațional: DJI spune că a mărit semnificativ aprovizionarea și a vizat revânzarea speculativă În același context, DJI a indicat că primul lot de stocuri pentru produsul menționat a fost mai mare de aproape 10 ori față de generația anterioară și că a „identificat” o parte dintre grupurile implicate în revânzare speculativă; poliția ar fi luat măsuri penale împotriva unor persoane din astfel de grupuri, potrivit informațiilor redate de iThome. Pentru piață, mesajul cheie rămâne că DJI nu confirmă nicio ajustare generală de prețuri, iar eventualele dificultăți de achiziție țin, cel puțin în acest moment, de disponibilitatea produselor, nu de o schimbare oficială a politicii de preț. [...]
CEO-ul Epic Games susține că industria jocurilor nu poate fi monopolizată , iar ieșirea din actuala perioadă de turbulențe ar depinde mai degrabă de interoperabilitate între platforme decât de „războaie” pentru cote de piață, potrivit iThome . Într-un context în care veniturile industriei cresc, dar costurile de dezvoltare pentru jocurile de tip AAA rămân ridicate și sunt așteptate noi valuri de concedieri la marile divizii de gaming, Tim Sweeney propune conectarea ecosistemelor Sony, Microsoft și ale altor jucători mari. Declarațiile au fost făcute în timpul Unreal Fest, într-un interviu acordat publicației PC Gamer (citată de iThome). Sweeney a argumentat că niciun actor nu are capacitatea de a controla complet piața, enumerând explicit Sony, Microsoft, Valve, Apple și Google. „Acum este deja foarte clar că nimeni nu va ajunge să monopolizeze complet industria jocurilor. Sony nu poate, Microsoft nu poate, Valve nu poate, Apple nu poate, Google nu poate.” De ce contează: o schimbare de accent, de la controlul ecosistemului la conectare Mesajul lui Sweeney vine pe fondul unei presiuni operaționale crescute în industrie: costuri mari pentru producțiile de top și ajustări de personal la platformele majore. În acest cadru, CEO-ul Epic susține că soluția nu este restrângerea activității și concedierile ca răspuns principal, ci „legarea” mai strânsă a platformelor și comunităților. În logica sa, chiar și companii cu poziții dominante pe segmente-cheie (inclusiv Apple și Google, pe distribuția mobilă) nu pot „închide” piața în jurul propriilor reguli, ceea ce ar face cooperarea mai valoroasă decât competiția de tip „ecosistem închis”. „ Team Open ”: interoperabilitate între jocuri și economii digitale Sweeney a reluat și inițiativa „Team Open”, descrisă ca un demers de a conecta jocuri și sisteme economice (monede, bunuri digitale, mecanisme comerciale) între dezvoltatori diferiți. iThome notează că, în opinia lui, atitudinea Microsoft și Sony s-ar fi schimbat după ce industria a intrat într-o perioadă mai dificilă: de la dorința de a controla întregul ecosistem, spre o disponibilitate mai mare pentru colaborare. Tot în acest registru, Sweeney a transmis un semnal de deschidere inclusiv către Valve, competitor important pe PC, afirmând că ar fi dispus să ajute compania să valorifice noi oportunități. [...]
Recomandările EMA pot schimba rapid portofoliile companiilor farma în UE , după ce Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) a avizat în iunie atât autorizări pentru produse noi, cât și respingeri și o propunere de retragere de pe piață, potrivit Știrile Pro TV . Decizia finală de punere pe piață aparține Comisiei Europene , care „urmează de obicei recomandările” experților Agenției Europene a Medicamentului (EMA) . În ședința din 22–25 iunie 2026, CHMP a emis recomandări favorabile pentru șase medicamente noi, a susținut extinderea indicațiilor pentru 11 tratamente deja autorizate, a recomandat respingerea a trei cereri și a închis o reevaluare cu propunere de retragere a autorizației pentru un medicament. Ce medicamente noi au primit aviz favorabil CHMP a recomandat autorizarea următoarelor produse: Aujemflu – vaccin gripal inactivat pentru persoane de cel puțin 50 de ani , pentru prevenirea gripei. Hopledo (levodopa + carbidopa) – pentru adulți cu boala Parkinson și fluctuații motorii moderate–severe, când tratamentul oral nu a controlat suficient simptomele. Onswik (insulină efsitora alfa) – pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2 la adulți. Denosumab Ascend (denosumab) – biosimilar pentru prevenirea complicațiilor osoase la adulți cu cancer avansat cu afectare osoasă și pentru tratamentul tumorii cu celule gigante a osului la adulți și adolescenți cu maturitate scheletică. Nylaspeg (pegfilgrastim) – biosimilar pentru reducerea duratei neutropeniei și a riscului de neutropenie febrilă asociate chimioterapiei. Daybu (trofinetidă) – pentru simptome neurocomportamentale din sindromul Rett la adulți și copii de cel puțin cinci ani ; CHMP și-a schimbat poziția după o reevaluare și recomandă autorizarea pentru o indicație restrânsă , deși inițial cererea fusese respinsă. Extinderi de indicație și condiții noi de utilizare Pe lângă noile produse, comitetul a recomandat: extinderea indicației vaccinului Imvanex (variolă, mpox și boala provocată de virusul vaccinia) de la vârsta de 12 ani la copii începând cu doi ani ; extinderi de indicații pentru alte zece medicamente deja autorizate în UE: Datroway, Jaypirca, Leqvio, Menquadfi, Opzelura, Rezolsta, Rinvoq, Stelara, Symtuza și Tecvayli ; permiterea administrării vaccinului nazal antigripal Fluenz și de către persoane care nu sunt cadre medicale, cu condiția administrării sub supravegherea unui profesionist din sănătate (vaccin destinat copiilor și adolescenților între doi și mai puțin de 18 ani ); limitarea utilizării vaccinului viu împotriva chikungunya Ixchiq la persoane de cel puțin 12 ani cu risc crescut de infectare. În cazul Mounjaro (tirzepatidă) , CHMP nu a recomandat o nouă indicație pentru reducerea riscului de evenimente cardiovasculare grave la adulți cu diabet de tip 2 și boală cardiovasculară, dar a decis ca datele relevante să fie incluse în informațiile oficiale ale medicamentului. Respingeri și semnale de risc: reevaluări și retrageri CHMP a decis să nu recomande autorizarea pentru trei medicamente: Tacquell – terapie celulară evaluată pentru melanom avansat ; Yartemlea (narsoplimab) – analizat pentru microangiopatie trombotică asociată transplantului de celule stem hematopoietice ; Xervyteg – produs pe bază de microbiotă fecală de la donatori, evaluat pentru boala acută grefă contra gazdă . Tot în aceeași ședință, comitetul a inițiat o procedură de reevaluare pentru Rifadin 20 mg/ml (rifampicină), utilizat în tratamentul tuberculozei și al altor infecții grave, după preocupări privind concentrațiile de dietanolamină (DEA) , un excipient clasificat drept posibil cancerigen pe baza studiilor la rozătoare expuse îndelungat la doze foarte mari. Separat, CHMP a finalizat reevaluarea Tavneos (avacopan) și recomandă retragerea autorizației de punere pe piață în UE , apreciind că beneficiile nu mai depășesc riscurile. Reevaluarea a pornit după informații noi care au ridicat semne de întrebare privind integritatea datelor din studiul principal, iar pacienții aflați deja în tratament ar trebui trecuți la alternative terapeutice adecvate, potrivit comunicatului EMA. Ce urmează Recomandările CHMP sunt un pas cheie în procedura de autorizare centralizată din UE, însă decizia finală aparține Comisiei Europene , care, în mod obișnuit, urmează concluziile experților EMA. Pentru companiile farmaceutice, aceste avize pot însemna fie acces la piața europeană și extinderea utilizărilor, fie întârzieri, costuri suplimentare și, în cazuri precum Tavneos, pierderea dreptului de comercializare. [...]
Grupul B. Braun a depășit 900 mil. lei afaceri consolidate în România în 2025 , iar miza pentru 2026 este apropierea de pragul de 1 mld. lei, pe fondul investițiilor în producție și în infrastructura de servicii medicale, potrivit Ziarul Financiar . Creșterea indică o consolidare a operațiunilor locale într-un mix care combină fabricația, distribuția și dializa, cu efect direct asupra capacității de livrare către spitale și pacienți. Grupul, prezent de aproape trei decenii pe piața locală, a raportat pentru 2025 afaceri consolidate de 900 mil. lei, în creștere cu 8% față de anul anterior. În aceste rezultate intră fabrica de ser fiziologic, divizia de distribuție de produse farmaceutice și medicale, o firmă de consultanță și rețeaua de centre de dializă. Investiții care susțin atât producția, cât și serviciile B. Braun își leagă planurile de creștere de două direcții operaționale: extinderea producției la fabrica din Timișoara și dezvoltarea rețelei de dializă Avitum, care are 14 centre. Compania spune că tratează peste 2.000 de pacienți în această rețea. În paralel, grupul vizează consolidarea poziției de „hub regional european” prin investiții în centrul logistic din Sânandrei (județul Timiș) , descris drept cea mai importantă investiție din ultimii ani. Facilitatea deservește 20 de țări din Europa Centrală și de Sud-Est și include servicii logistice, de reglementare și laboratoare analitice. „Vom continua să investim în extinderea producţiei la fabrica noastră din Timişoara precum şi în dezvoltarea reţelei de 14 centre de dializă Avitum, unde tratăm peste 2.000 de pacienţi.” De ce contează: capacitate locală și rol regional Din fabrica de soluții perfuzabile din Timișoara pleacă produse folosite în activitatea spitalelor, în special serurile fiziologice. În același timp, extinderea centrului logistic cu acoperire regională sugerează o integrare mai puternică a operațiunilor din România în lanțul de aprovizionare al grupului pentru Europa Centrală și de Sud-Est. B. Braun angajează peste 1.000 de oameni în România, în diviziile de producție, distribuție și în centrele de dializă, ceea ce face ca evoluția afacerilor și investițiile anunțate să aibă și o componentă de impact în piața locală a muncii, pe lângă cea industrială și de servicii medicale. [...]
