Știri
Știri din categoria Companii
Amazon pregătește un nou val de concedieri în zona corporate, pe fondul unei reorganizări în care rolul inteligenței artificiale (AI) și al eficienței operaționale revine în prim-plan, potrivit Reuters.
Runda de disponibilizări ar urma să fie similară celei din octombrie și ar putea fi anunțată oficial la începutul săptămânii viitoare, notează Reuters, citând două persoane familiarizate cu planurile. Un purtător de cuvânt al Amazon a refuzat să comenteze, iar amploarea completă a măsurii nu este clară, detaliile putând suferi modificări.
Din perspectiva impactului AI asupra forței de muncă, Amazon a conectat concedierile din octombrie de dezvoltarea inteligenței artificiale, într-o scrisoare internă în care compania a descris această generație de AI drept „cea mai transformatoare tehnologie” de la Internet încoace, cu efecte asupra vitezei de inovare. În paralel, CEO-ul Andrew Jassy a nuanțat ulterior mesajul în discuția cu analiștii la prezentarea rezultatelor din trimestrul al treilea, susținând că reducerea nu a fost determinată „cu adevărat” nici de motive financiare, nici de AI, ci mai degrabă de „cultură”, respectiv de prea multă birocrație și prea multe straturi organizaționale.
Concedierile pregătite acum ar viza mai multe zone din companie, inclusiv divizii unde automatizarea și instrumentele bazate pe AI pot schimba structura muncii, potrivit persoanelor citate:
Contextul mai larg este că, în 2025, Jassy declara că se așteaptă ca forța de muncă din zona corporate să se reducă în timp, pe măsură ce eficiența obținută prin utilizarea AI crește. În același timp, companiile folosesc tot mai mult AI pentru scriere de cod și adoptă „agenți AI” (programe care automatizează sarcini repetitive) pentru activități de rutină, în încercarea de a reduce costurile și dependența de muncă umană.
În octombrie, Amazon a eliminat aproximativ 14.000 de locuri de muncă din diviziile corporate, circa jumătate din obiectivul de 30.000 raportat inițial. Un total de 30.000 de posturi eliminate ar însemna o parte mică din cei 1,58 milioane de angajați ai Amazon, dar aproape 10% din forța de muncă corporate, în condițiile în care majoritatea angajaților lucrează în centre de distribuție și depozite. Pentru cei afectați de concedierile din octombrie, compania a menținut plata timp de 90 de zile, interval în care angajații puteau aplica intern sau își puteau căuta un alt loc de muncă; această perioadă expiră luni.
Recomandate
Grupul german Müller pregătește la București un hub tehnologic care ar urma să-i schimbe „fundamental” infrastructura digitală, într-o mișcare cu potențial de a aduce în România proiecte IT cu miză operațională pentru un retailer european de mari dimensiuni, potrivit HotNews . Müller este prezentat ca unul dintre cei mai mari retaileri de tip „drugstore” (lanțuri axate pe produse de îngrijire, cosmetice și articole de uz curent) din Europa Centrală, cu vânzări anuale de peste 5 miliarde de euro. Planul pentru București vizează un hub care să ducă infrastructura digitală „la următorul nivel”, cu tehnologii bazate pe inteligență artificială (AI) și cloud (servicii informatice livrate prin internet, la cerere). De ce contează: proiectul indică o mutare de infrastructură, nu doar suport IT Din informațiile disponibile, inițiativa este legată de „o nouă direcție strategică de dezvoltare” a grupului, ceea ce sugerează că hubul ar putea avea un rol direct în modernizarea sistemelor interne ale companiei, nu doar în activități de suport. Pentru piața locală, astfel de centre tind să însemne proiecte pe termen mai lung și cerere pentru competențe tehnice avansate, însă HotNews nu oferă detalii despre dimensiunea investiției, numărul de angajări sau calendar. Ce se știe și ce lipsește încă Informațiile publicate până acum indică: locația vizată: București; scopul: transformarea infrastructurii digitale a grupului; tehnologiile menționate: AI și cloud; contextul: parte dintr-o direcție strategică nouă. Nu sunt precizate public, în materialul citat, bugetul, termenul de lansare, structura echipei sau dacă hubul va deservi doar operațiunile din Europa Centrală ori întregul grup. HotNews trimite la un articol Profit.ro pentru detalii suplimentare. [...]
Banca Transilvania își extinde sprijinul pentru internaționalizarea firmelor românești printr-un parteneriat cu Endeavor România , construit pe acces la piețe externe și la rețelele de business ale diasporei din Europa și SUA, potrivit Banca Transilvania . Miza operațională pentru companii este una practică: programe cu sesiuni în mai multe orașe, gândite să transforme intenția de extindere în pași concreți de scalare. Două programe, cinci țări, calendar 2026–2027 Parteneriatul acoperă două inițiative derulate în cinci țări, în perioada 2026–2027: Beyond Borders – pentru companii românești „pregătite să exploreze noi piețe”, cu sesiuni de imersiune în: Madrid (septembrie 2026) Atena (octombrie 2026) Istanbul (2027) „Diaspora Gatherings” – întâlniri care vizează conectarea cu comunități de business românești din: New York (decembrie 2026) Londra (mai 2027) De ce contează: acces la rețele și învățare aplicată pentru extindere Structura programelor indică o abordare orientată spre execuție: imersiuni în piețe-țintă și conectare cu diaspora de business, astfel încât experiența și relațiile construite în alte economii să devină accesibile firmelor românești interesate de dezvoltare internațională. În comunicatul băncii, directorul general al Băncii Transilvania, Ömer Tetik, leagă inițiativa de tendința de internaționalizare a antreprenorilor români: „Tot mai mulți antreprenori români fac pasul spre internaționalizare, iar pentru noi este firesc să le fim alături și în această etapă.” La rândul său, Mihnea Crăciun, director general Endeavor România, descrie conectarea cu diaspora ca instrument de înțelegere a piețelor externe și de pornire a extinderii: „Crearea unei legături puternice cu expertiza și rețelele de business ale diasporei românești din Europa și SUA (…) reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități prin care antreprenorii români pot să înțeleagă piețele externe și să facă primii pași pentru construirea unor întreprinderi cu adevărat globale.” Context: baza de clienți companii a BT și rețeaua Endeavor Banca Transilvania se prezintă drept „liderul pieței bancare din România” și menționează că are aproximativ 600.000 de clienți companii, de la start-up-uri și IMM-uri la Corporate și Large Corporate. Endeavor România este parte a unei rețele globale dedicate antreprenorilor cu potențial de creștere, cu acces la mentori și comunități internaționale de business, conform aceleiași surse. [...]
Dizolvările de firme au urcat cu 12,95% în S1 2026, semnalând o presiune mai mare pe mediul de afaceri , mai ales în marile centre economice, potrivit datelor ONRC citate de Agerpres . În primele șase luni din 2026 au fost dizolvate 29.818 firme, față de 26.400 în perioada similară din 2025. Bucureștiul a concentrat cel mai mare număr de dizolvări: 6.402 firme, în creștere cu 23,81% față de ianuarie–iunie 2025. Urmează județele Cluj (1.740, +17,65%), Ilfov (1.552, +15,39%), Timiș (1.325, +20,56%), Constanța (1.320, +2,48%), Iași (1.070, +11,92%) și Brașov (1.036, +2,37%). Unde s-au văzut cele mai mari variații La polul opus, cele mai puține dizolvări au fost consemnate în Mehedinți (146, -20,22%), Ialomița (178, +42,4%), Covasna (178, +14,1%), Teleorman (220, +1,85%), Giurgiu (228, +6,54%), Harghita (229, +14,5%) și Călărași (231, +47,13%). Cele mai mari creșteri procentuale au fost raportate în: Călărași: +47,13% Ialomița: +40,4% Mureș: +33,18% Cele mai mari scăderi procentuale au fost în: Mehedinți: -20,22% Brăila: -9,85% Bistrița-Năsăud: -7,36% Ce sectoare au avut cele mai multe dizolvări Ca volum, cele mai multe dizolvări au fost în comerț (cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor): 5.371 la nivel național, însă cu o scădere de 13,5% față de S1 2025. Alte domenii cu multe dizolvări au fost: activități profesionale, științifice și tehnice: 2.091 (-8,05%) construcții: 1.950 (-15,03%) transport și depozitare: 1.732 (-8,6%) Dinamica din iunie În iunie 2026, ONRC a înregistrat 4.394 dizolvări de firme, cele mai multe în București (1.022), urmat de Ilfov (262), Cluj (257), Timiș (184), Constanța (174) și Brașov (145). [...]
Presiunea pe consum îi împinge pe clienții METRO din HoReCa și comerțul tradițional să cumpere mai calculat , cu accent pe controlul stocurilor și reducerea risipei, într-o piață pe care compania o descrie drept „în prudență și recalibrare”, dar care „nu se oprește”, potrivit Ziarul Financiar . METRO România indică drept principalele provocări din acest an presiunea asupra consumului și nivelul ridicat de incertitudine economică. În același timp, compania susține că, deși contextul este dificil – cu inflație, volatilitate fiscală și o scădere vizibilă a consumului – potențialul pieței rămâne ridicat. Ce se schimbă în comportamentul de achiziție În evaluarea METRO, cererea nu a dispărut, însă antreprenorii își ajustează modul de operare, cu o atenție mai mare la eficiență. Compania spune că vede: planificare mai riguroasă a achizițiilor; optimizarea „coșurilor” (adică a mixului și volumelor cumpărate); atenție sporită la stocuri; focus pe reducerea risipei. În acest context, METRO punctează că „creșterea nu va veni automat din piață, ci din eficiență și execuție”. De ce contează pentru METRO și pentru piață METRO este poziționat diferit față de lanțurile de supermarketuri și hipermarketuri, adresându-se în principal revânzătorilor (mici comercianți) și operatorilor HoReCa, pe modelul cash&carry (format de vânzare preponderent către profesioniști, cu plată pe loc și ridicare directă). Mesajul companiei sugerează o piață în care volumele și deciziile de cumpărare devin mai sensibile la costuri și la managementul stocurilor, ceea ce poate pune presiune pe furnizori și distribuitori să livreze mai multă predictibilitate și soluții de eficientizare, nu doar prețuri. Context: prudență, dar potențial încă mare METRO descrie România ca o piață cu „potențial important de dezvoltare”, susținută de antreprenori dinamici, un sector HoReCa „creativ” și un comerț de proximitate care rămâne relevant în comunități, chiar dacă perioada curentă este caracterizată de prudență și recalibrare. [...]
SpaceX vrea să transforme Starship într-un „camion” reutilizabil, iar următorul test ar putea accelera direct ritmul lansărilor și veniturile din Starlink , dacă autoritățile de reglementare își dau acordul, potrivit Space . Elon Musk a spus pe 4 august, în primul apel trimestrial de rezultate după listarea companiei, că SpaceX țintește zborul de test nr. 14 al Starship „până la finalul lunii august” și că intenționează să încerce, în premieră, prinderea treptei superioare („Ship”) cu turnul de lansare. De ce contează: prinderea „Ship” ar reduce costurile și ar crește ritmul operațional Musk a condiționat tentativa de „tower catch” (prindere cu brațele turnului) de aprobarea de reglementare. Dacă reușește, manevra ar fi un pas cheie pentru reutilizarea rapidă a vehiculului, adică exact mecanismul prin care SpaceX își poate crește frecvența lansărilor și poate scădea costul per misiune. „Ship” este treapta superioară a sistemului Starship, cu o înălțime de 171 de picioare (aprox. 52 m). Împreună cu boosterul „Super Heavy”, sistemul este proiectat să fie complet și rapid reutilizabil. Ce a schimbat Flight 13: scutul termic, aproape „problemă rezolvată” În apel, Musk a legat în mod direct planul de prindere a „Ship” de rezultatele zborului de test nr. 13, din 24 iulie. Atunci, treapta superioară a avut o reintrare atmosferică și o amerizare „soft” în Oceanul Indian, în largul Australiei de Vest, iar scutul termic a ieșit „în formă bună”, conform companiei. Musk a spus: „Nu vreau să-l deochi sau ceva, dar cred că aș considera problema scutului termic rezolvată în acest moment.” SpaceX a mai prins boosterul Super Heavy cu turnul de lansare de trei ori, însă nu a încercat încă această procedură cu „Ship”, ceea ce face ca Flight 14 să fie un test cu miză operațională ridicată. Încărcătura Flight 14: sateliți Starlink V3 pe orbită operațională Pe lângă tentativa de prindere, Flight 14 ar urma să ducă pe orbită un lot de sateliți Starlink V3, o versiune mai mare și mai capabilă decât sateliții care compun în prezent constelația de internet. Flight 13 a transportat 20 de sateliți Starlink V3, dar i-a eliberat pe o traiectorie suborbitală; de data aceasta, planul este plasarea lor pe o orbită operațională, „dacă totul merge conform planului”, potrivit lui Musk. Context financiar după IPO: Starlink aduce deja peste jumătate din venituri SpaceX s-a listat pe 12 iunie, printr-un IPO descris drept cel mai mare din istorie, care a atras 86 miliarde dolari (aprox. 395 miliarde lei) și a evaluat compania la 1,77 trilioane dolari (aprox. 8.100 trilioane lei). Odată cu listarea, compania publică rezultate trimestriale, începând cu T2 2026. Conform raportului financiar publicat de companie, în perioada martie–iunie 2026: veniturile totale au crescut cu 92% față de aceeași perioadă din 2025, la 7,8 miliarde dolari (aprox. 36 miliarde lei), de la 4,1 miliarde dolari (aprox. 19 miliarde lei); pierderea netă a fost de 541 milioane dolari (aprox. 2,5 miliarde lei), în scădere de la o pierdere netă de 1,0 miliarde dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în T2 2025; peste jumătate din venituri, circa 4,3 miliarde dolari (aprox. 20 miliarde lei), au venit din Starlink. În acest context, creșterea ritmului de zbor al Starship devine relevantă economic: Starlink este deja principalul motor de venit, iar capacitatea de a lansa mai des și mai ieftin susține extinderea constelației. Ce urmează: aprobare de reglementare și o țintă agresivă de frecvență Musk a spus că SpaceX se așteaptă ca ritmul zborurilor să crească rapid și că, „probabil peste un an”, compania ar putea ajunge la cel puțin un zbor pe zi. Pentru termen mai lung, el a indicat și planuri legate de operațiuni de inteligență artificială și o viitoare constelație numită „Starmind”, cu lansări operaționale așteptate să înceapă în 2027 — un proiect care, în viziunea companiei, ar necesita multe lansări Starship. Pe termen imediat, însă, miza Flight 14 rămâne dublă: plasarea sateliților Starlink V3 pe orbită operațională și, dacă vine aprobarea, prima încercare de prindere a „Ship” cu turnul — un test care poate accelera direct reutilizarea și, implicit, modelul economic al SpaceX. [...]
Producția de electrocasnice din România intră în 2026 într-o fază de prudență, iar miza se mută de la extindere la eficientizare , într-un sector puternic orientat spre export și expus la șocuri externe, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de fond: companiile mari preferă să-și apere competitivitatea prin investiții în productivitate, nu prin creșterea capacităților. România are în prezent 12 fabrici care produc frigidere, espressoare, aragaze, aspiratoare sau mașini de spălat, cu afaceri anuale de peste 10 mld. lei, conform celor mai recente date ale publicației. Pe lângă acestea, funcționează și unități care produc componente pentru electrocasnice, care adaugă „alte câteva miliarde de lei” la cifra de afaceri a industriei. De ce contează: un sector de export, vulnerabil la schimbări de cerere Producția locală pleacă „în proporție covârșitoare” la export și ajunge în aproape 100 de țări, ceea ce face ca orice schimbare de cerere pe piețele externe să se vadă rapid în planurile de investiții și în ritmul de producție. În acest context, Ziarul Financiar notează că piața rămâne guvernată de precauție, iar creșterea este așteptată să fie moderată. Presiuni pe industrie: consum mai slab și competiție asiatică După avansul din anii pandemiei, apetitul de consum s-a redus, iar sectorul electro-IT a traversat o perioadă dificilă. În paralel, provocările din lanțurile de aprovizionare au pus presiune suplimentară pe activitatea fabricilor, iar concurența venită dinspre producătorii asiatici a rămas un factor negativ. În plus, în lista de riscuri invocate în material apar: volatilitatea prețurilor la materiile prime; conflictele geopolitice globale; deciziile Chinei de a subvenționa anumite produse . Ce urmează: investiții mai degrabă în eficiență decât în capacități noi În locul unei strategii de extindere, direcția dominantă pentru 2026 este eficientizarea, pe fondul unui mediu descris ca imprevizibil și prudent. În termeni operaționali, asta sugerează o etapă în care companiile urmăresc să producă mai competitiv (cost, productivitate, stabilitate a livrărilor), nu neapărat mai mult, într-o industrie în care exportul rămâne motorul principal. [...]
