Știri
Știri din categoria Companii
Agroland accelerează pe integrarea „ouă–furaje–retail”, cu volume și prețuri în creștere în T2 2026, într-un context de cerere ridicată la ouă și cu efecte directe asupra controlului costurilor și eficienței operaționale, potrivit Economedia.
În divizia Food, platforma avicolă de la Mihăilești a vândut 27,3 milioane de ouă de consum în trimestrul al doilea din 2026, cu 53% peste nivelul din perioada similară din 2025. Creșterea a fost susținută și de o majorare cu 15% a prețului mediu de vânzare.
Divizia Agribusiness a raportat o producție de 10.395 de tone în T2 2026, în creștere cu 43% față de T2 2025 și cu 36% față de T1 2026. În primele șase luni din 2026, producția cumulată a ajuns la 18.027 de tone, cu 25% peste S1 2025.
Evoluția este susținută de cele două fabrici de furaje ale grupului, din Caransebeș și Ișalnița. Datele din sursă indică și o accelerare a producției medii trimestriale: de la 4.526 de tone în 2024 la 7.215 tone în 2025, respectiv 9.013 tone în S1 2026.
La finalul lunii iunie 2026, rețeaua Agroland număra 264 de magazine (218 unități tradiționale și 46 în format MEGA). În T2 2026, magazinele au avut un trafic de 1,5 milioane de clienți, cu 7% mai mult decât în T2 2025, iar valoarea medie a bonului fiscal a urcat la 95 de lei (+4%).
La nivel de semestru, rețeaua a atras 2,2 milioane de clienți (+5% față de S1 2025), iar bonul mediu a fost de 90 de lei (+2%).
„Vedem o creștere accelerată atât în producția de ouă, cât și în cea de furaje, două segmente care se susțin reciproc și care ne permit să avem un control mai bun asupra costurilor și eficienței operaționale.”
Grupul își continuă strategia „Vision 2030”, cu investiții care vizează extinderea platformei avicole de la Mihăilești la o capacitate de 900.000 de găini ouătoare până în 2027, dezvoltarea Agribusiness și extinderea rețelei de retail, cu obiectivul de a ajunge la 300 de magazine până la finalul lui 2028.
Recomandate
Poprirea pe conturile ROMATSA riscă să pună presiune pe continuitatea serviciilor de trafic aerian, dacă blocajul se prelungește , iar regia spune că poate funcționa din resurse proprii doar pentru o perioadă „măsurabilă în săptămâni”, potrivit HotNews . ROMATSA, care are monopolul serviciilor de navigație aeriană în România, a ajuns sub poprire după ce Pfizer a apelat la un executor pentru recuperarea unui prejudiciu de 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei), sumă pe care o instanță din Belgia a decis în aprilie că statul român trebuie să o plătească, în urma unui litigiu legat de un contract pentru vaccinuri anti-COVID-19. Ce spune ROMATSA despre funcționarea curentă Regia afirmă că, până acum, activitatea operațională se desfășoară normal și că nu au fost afectate zboruri. Totodată, cheltuielile critice de siguranță și salariile personalului operațional sunt acoperite cu prioritate. În același timp, ROMATSA avertizează că situația „nu este sustenabilă pe termen nedefinit”. Principala sursă de venit o reprezintă tarifele de rută încasate prin Eurocontrol , care ar asigura 85% din veniturile totale, însă „orizontul de funcționare pe baza resurselor proprii este unul limitat, măsurabil în săptămâni, nici măcar luni”, chiar și cu măsuri de conservare a lichidităților deja adoptate. Miza economică: lichiditatea regiei și riscul de blocaj operațional ROMATSA subliniază că datoria care a dus la poprire nu îi aparține, ci „privește statul român”. În acest context, regia spune că a sesizat autoritățile competente și a început, prin avocați belgieni și în calitate de intervenient, procedurile de contestare a măsurii în instanțele din Belgia. „Soluţionarea cu celeritate a situaţiei, la nivelul autorităţilor statului, este esenţială pentru menţinerea neîntreruptă a serviciilor de navigaţie aeriană.” ROMATSA precizează că este a treia oară când se confruntă cu o astfel de situație prin mecanismul de colectare administrat de Eurocontrol, invocând precedentele din litigiul fraților Viorel și Ioan Micula contra statului român (2015 și 2019). Regia spune că a apelat din nou la aceeași casă de avocatură din Belgia, pentru analizarea opțiunilor legale, inclusiv posibilitatea suspendării executării măsurii. Context regional: și Polonia reclamă o situație similară Instituția poloneză omoloagă, PANSA, a anunțat că se află într-o situație comparabilă, în condițiile unui sold restant de 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,5 miliarde lei) pe care Varșovia ar trebui să îl achite către Pfizer. [...]
ING deschide 20 de locuri pentru ONG-uri în platforma de donații din Home’Bank , într-o nouă rundă de selecție care mizează pe digitalizarea strângerii de fonduri și pe diversificarea surselor de finanțare ale sectorului neguvernamental, potrivit Banking News . Banca a relansat competiția pentru programul „Donează în Home’Bank” (Donations Hub), prin care clienții persoane fizice pot dona către proiecte cu impact în comunitate. Din 2023 până în prezent, 54 de organizații au fost incluse în platformă, iar prin campaniile derulate au fost mobilizate aproximativ 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei), sumă care include și contribuțiile suplimentare ale ING Bank România . Înscrierile sunt deschise în perioada 9–30 iulie 2026, iar organizațiile selectate vor derula campanii de strângere de fonduri în aplicație între decembrie 2026 și decembrie 2027. Programul vizează, explicit, creșterea rezilienței și sustenabilității financiare a ONG-urilor pentru care donațiile individuale sunt o sursă importantă de finanțare. Ce tip de ONG-uri sunt vizate și de ce contează În ediția 2026–2027, ING invită să aplice organizații active în educație, sănătate, mediu, situații de urgență și programe pentru grupuri vulnerabile. Un accent separat este pus pe organizațiile mici, cu bugete anuale sub 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei), pentru care accesul la donații recurente și la canale digitale de fundraising este, de regulă, mai limitat. „Donează în Home’Bank este unul dintre instrumentele prin care ne propunem să sprijinim sănătatea financiară a sectorului neguvernamental din România, oferind organizațiilor acces la un canal digital de fundraising și facilitând conectarea acestora cu comunitatea de donatori.” În edițiile recente, ING a suplimentat donațiile atrase prin platformă cu contribuții totale de peste 230.000 de euro (aprox. 1,15 milioane lei), conform informațiilor din comunicatul citat de publicație. Condiții de eligibilitate Pot aplica ONG-urile care îndeplinesc, între altele, următoarele criterii: activează într-unul dintre domeniile eligibile; au minimum doi ani de activitate; au implementat cel puțin două proiecte cu rezultate demonstrate; pot demonstra transparență financiară; au colaborări relevante și o bună reputație; sunt aliniate principiilor de incluziune și respect promovate de ING. Organizațiile pot înscrie și proiecte deja în implementare, cu o vechime de minimum un an și impact demonstrabil. Calendarul selecției și pașii următori Procesul este structurat pe etape, inclusiv un vot intern al angajaților ING: 9–30 iulie 2026 – înscrierea organizațiilor; 31 iulie–7 august 2026 – evaluarea și selecția semifinaliștilor; 12–21 august 2026 – votul angajaților ING pentru selectarea finaliștilor; 25 august 2026 – anunțarea organizațiilor selectate; 26 august–30 noiembrie 2026 – verificare și onboarding; decembrie 2026 – lansarea campaniilor în Home’Bank. Înscrierea se face printr-un formular disponibil pe site-ul ING, transmis la adresa [email protected] până la 30 iulie 2026, ora 18:00, iar proiectele sunt evaluate în funcție de impact, relevanță, potențial și sustenabilitate. [...]
Samsung își extinde capacitatea de formare a instalatorilor HVAC în Europa prin deschiderea, la Schiphol (lângă Amsterdam), a celui mai mare centru de training Samsung Climate Solutions de pe continent, cu obiectivul de a pregăti „sute de instalatori” încă din acest an, potrivit Samsung News . Miza operațională este creșterea rapidă a competențelor din lanțul de instalare și service, într-o piață în care cererea pentru soluții de încălzire eficiente energetic este în creștere. Noul centru are o suprafață de 750 m² și este gândit pentru cursuri care combină partea practică cu pregătirea teoretică, astfel încât instalatorii să poată instala și întreține tehnologii Samsung din zona pompelor de căldură, a sistemelor de climatizare și a soluțiilor inteligente de control. De ce contează pentru piață: instalarea devine „gâtul de sticlă” Prin poziționarea centrului drept „hub global” pentru pregătirea instalatorilor, Samsung încearcă să reducă un risc frecvent în industriile tehnice cu creștere accelerată: lipsa forței de muncă specializate care poate implementa corect echipamentele. În practică, capacitatea de instalare și mentenanță influențează direct ritmul de adopție al tehnologiilor HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat) și calitatea serviciilor post-vânzare. Ce include centrul și cum sunt structurate cursurile Conform informațiilor din sursă, centrul din Schiphol oferă infrastructură dedicată atât instruirii, cât și lucrului aplicat: acces la gama de produse Samsung Climate Solutions; zonă dedicată unităților de exterior; săli de întâlnire și spații de lucru; componentă de prezentare a ecosistemului „One Samsung” și a inovațiilor de conectivitate. Vicepreședintele și Head of Team al Samsung Climate Solutions, Xavier Feys, pune accent pe instruirea practică la fața locului și pe rolul companiei în suportul de proiectare, planificare și punere în funcțiune. „Trainingurile desfășurate la fața locului permit acumularea cunoștințelor într-un mod natural și intuitiv.” Context: operațiunile Samsung pentru climatizare în Europa Samsung Electronics Air Conditioner Europe B.V. (SEACE), entitatea înființată în 2017 în Amsterdam, coordonează activitățile din peste 30 de țări europene și oferă training tehnic continuu, precum și suport tehnic și after-sales pentru parteneri, mai arată materialul. Pentru detalii despre oferta Samsung Climate Solutions, compania indică pagina dedicată B2B: https://samsung-climatesolutions.com/ro/b2b.html . [...]
Bruxellesul pregătește reguli care pot schimba accesul companiilor la licitațiile publice , prin posibilitatea de a exclude din procedurile mari ofertele cu mai puțin de 50% conținut european și printr-o mutare a evaluării de la „cel mai mic preț” spre criterii de calitate și securitate, potrivit Agronet . Miza este reducerea dependenței de furnizori din afara UE și întărirea industriei europene în sectoare considerate strategice. Inițiativa, relatată de Digi24 pe baza unui proiect de document consultat de Reuters, nu introduce o obligație explicită de tip „Buy European”, dar ar oferi autorităților contractante instrumente suplimentare pentru a limita participarea unor furnizori non-UE în licitațiile de valoare mare. În paralel, criteriile de atribuire ar urma să acorde o pondere mai mare calității și securității, nu doar prețului. Ce se schimbă pentru companii la licitațiile publice Proiectul ar permite excluderea de la licitațiile mari a companiilor ale căror oferte includ sub 50% produse, servicii sau componente provenite din spațiul european. În plus, autoritățile ar putea analiza mai detaliat profilul de risc al ofertanților, inclusiv: structura acționariatului și sursele de finanțare; posibile influențe externe care ar putea afecta executarea contractelor sau securitatea infrastructurilor esențiale; dacă legislația din țara de origine obligă compania să transmită informații sensibile către autorități străine. Mutarea de la „preț minim” la „preț–calitate” și criterii de securitate Contractele ar urma să fie atribuite pe baza celui mai bun raport între preț și calitate. Componenta de calitate ar trebui să reprezinte cel puțin 30% din punctajul final, iar pentru contractele cu o componentă ridicată de forță de muncă, ponderea calității ar crește la minimum 50%. Digitalizarea achizițiilor: platforme interoperabile și autentificare electronică Documentul mai prevede digitalizarea sistemului european de achiziții publice, prin: platforme interoperabile; spații comune de date; mecanisme de autentificare electronică pentru companii. Obiectivul este îmbunătățirea transparenței, supravegherii și accesului transfrontalier la contractele publice. De ce contează și ce urmează Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene, adică circa 2.500 de miliarde de euro anual (aprox. 12.500 de miliarde de lei). Propunerea ar putea fi prezentată oficial în septembrie, însă va trebui negociată și aprobată de toate cele 27 de state membre înainte de a intra în vigoare. [...]
Sphera Franchise Group testează un format sezonier Taco Bell la Costinești, cu o investiție de peste 1,2 milioane euro (aprox. 6,1 milioane lei) în unități Taco Bell și KFC din Nibiru , într-o mișcare care combină extinderea rețelei cu validarea unor modele operaționale noi în vârf de sezon, potrivit Economedia . Restaurantul sezonier Taco Bell funcționează în complexul de entertainment Nibiru din Costinești în perioada 8 iulie – 30 august și vizează atât vizitatorii complexului, cât și participanții la festivalul Beach, Please !. Este al doilea restaurant Taco Bell deschis de grup în 2026 și a șasea inaugurare realizată de Sphera Franchise Group în acest an. Ce presupune proiectul, operațional Unitatea va funcționa zilnic, între orele 18:00 și 03:00, pe durata sezonului estival și ar urma să creeze aproximativ 30 de locuri de muncă. Pe lângă restaurant, Taco Bell va amenaja în cadrul festivalului Beach, Please! un spațiu de aproximativ 100 de metri pătrați, cu zone dedicate muzicii, relaxării și jocurilor interactive. De ce contează pentru Sphera: extindere și „test” de format Sphera Franchise Group, operatorul francizelor KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, indică proiectul ca parte din strategia de extindere a rețelei și de testare a unor noi formate de dezvoltare pe piața locală — un pariu pe trafic sezonier mare și pe intervale de operare adaptate consumului de seară/noapte. Grupul operează peste 180 de restaurante în România, Republica Moldova și anumite regiuni din Italia, are peste 5.000 de angajați și este listat la Bursa de Valori București sub simbolul SFG. [...]
Blocajele și lipsa de transparență în selecția conducerii Portului Constanța au ținut compania ani la rând în interimat , cu efect direct asupra capacității de a-și asuma obiective strategice pe termen lung, potrivit Economedia , care citează o postare a vicepremierului interimar Oana Gheorghiu. Gheorghiu susține că procedura de selecție a Consiliului de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani, depășind chiar durata mandatului pentru care sunt desemnați administratorii (maximum patru ani, conform legii). În acest interval, Portul Constanța – descris drept „un activ strategic pentru toată România” – ar fi fost condus de administratori interimari. Unde s-a blocat procedura și de ce contează Potrivit vicepremierului, selecția a fost declanșată în septembrie 2021, însă consultarea și aprobarea „Scrisorii de Așteptări” (document necesar pentru începerea selecției) ar fi întârziat aproape un an, iar întregul proces până la publicarea scrisorii s-ar fi prelungit cu încă trei ani. Gheorghiu afirmă că scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024. În acest context, ea indică un impact operațional: conducerea interimară, prin definiție, are o marjă mai mică de asumare pentru decizii și obiective pe termen lung, ceea ce poate afecta direcția strategică a companiei care administrează cel mai mare port al țării. Acuzații de opacitate instituțională: documente cerute, documente refuzate Gheorghiu mai afirmă că, în martie 2026, cabinetul său a cerut documentele privind procedura de selecție, dar Ministerul Transporturilor (condus atunci de Ciprian Șerban) ar fi refuzat să le transmită, invocând confidențialitatea și protecția datelor personale. Documentele ar fi fost puse la dispoziție abia în iunie 2026, după preluarea interimatului la minister de către Radu Miruță și intervenția directă a acestuia, conform aceleiași relatări. „Semne serioase de întrebare” asupra evaluărilor candidaților Vicepremierul susține că documentele primite ridică întrebări privind modul de evaluare a candidaților: expertul independent contractat de minister ar fi respins mai mulți candidați pentru neîndeplinirea criteriilor minime de vechime; comisia de selecție ar fi reevaluat șase dintre aceștia „fără nicio notă de fundamentare” în documente și fără o evaluare a activității expertului; unul dintre candidații respinși inițial ar fi ajuns ulterior să obțină cel mai mare punctaj în clasamentul final; documentele procedurii nu ar fi fost identificate ca publicate nici pe site-ul companiei, nici pe cel al ministerului, deși „legea cere transparență”, potrivit vicepremierului. În acest context, Gheorghiu spune că a transmis Ministerului Transporturilor o nouă adresă oficială, cu solicitări de clarificare, și așteaptă răspunsul instituției. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este răspunsul Ministerului Transporturilor la solicitarea de clarificări. Gheorghiu plasează cazul în cadrul mai larg al reformei companiilor de stat, susținând că sunt necesare selecții „rapide, transparente, publice și corecte”, pentru a evita prelungirea interimatului și opacitatea în deciziile de guvernanță corporativă. [...]
