Războiul cu Iranul pune sub presiune diversificarea economică a statelor din Golf - turismul și investițiile sunt lovite, iar unele planuri sunt redimensionate

Războiul cu Iranul riscă să frâneze diversificarea economică a statelor din Golf și să le împingă să redirecționeze bani din proiecte de transformare către securitate, infrastructură energetică și cheltuieli interne, arată o analiză publicată de Economedia , care citează Washington Post, potrivit Rador Radio România. Conflictul este descris ca un test pentru modelul de creștere pe termen lung al monarhiilor din Golf, care au încercat să-și reducă dependența de hidrocarburi și să se repoziționeze ca centre financiare, destinații turistice și hub-uri tehnologice. Chiar și în scenariul unei redeschideri rapide a Strâmtorii Hormuz, economiștii avertizează că efectele pot fi structurale, nu doar temporare. „Există rupturi structurale care nu pot fi reparate ușor. Atât sectoarele petroliere, cât și cele non-petroliere sunt afectate în egală măsură și se confruntă cu daune potențial pe termen lung”, a declarat Frederic Schneider, cercetător senior la Middle East Council on Global Affairs. De ce contează: încrederea investitorilor și fluxurile de bani sunt puse sub semnul întrebării Riscul ca Iranul să poată închide Strâmtoarea Hormuz „oricând” este prezentat ca o amenințare directă la adresa reputației statelor din Golf de „refugii sigure” pentru afaceri. În paralel, companiile financiare își reevaluează extinderea într-o regiune unde birourile pot deveni ținte, iar turiștii își anulează călătoriile. World Travel and Tourism Council estimează că războiul a costat regiunea 600 de milioane de dolari pe zi (aprox. 2,7 miliarde lei/zi) în venituri pierdute în primele săptămâni ale conflictului. În același timp, companiile tehnologice riscă să piardă finanțări guvernamentale pentru proiecte mari, inclusiv centre de date, iar sectorul imobiliar este afectat de reticența muncitorilor străini de a se reloca în regiune. Efecte inegale între state: cine poate ocoli Hormuz și cine nu Analiza subliniază că Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită au conducte care le permit să evite Strâmtoarea Hormuz, însă Kuweitul, Qatarul și Bahrainul sunt descrise ca fiind „fără nicio cale de ieșire”, ceea ce le expune la presiuni economice mai mari. Sunt menționate deja consecințe concrete: Kuweitul și Bahrainul au pierdut „miliarde de dolari” din venituri lunare; Bahrainul a primit o retrogradare a perspectivei de credit de către Moody’s , de la „stabilă” la „negativă”, pe fondul opririi principalelor exporturi; planul Qatarului de consolidare economică prin exporturi de gaze naturale este pus sub semnul întrebării, pe fondul blocării exporturilor și al avarierii facilităților de producție în urma atacurilor iraniene. În plus, Iranul a vizat inclusiv infrastructură alternativă: conducta Est–Vest și portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite, care a luat foc după un val de atacuri, potrivit textului. Schimbarea de priorități: mai puțini bani pentru „megaproiecte”, mai mulți pentru nevoi interne Pe fondul pagubelor de infrastructură, al amenințărilor și al pierderii veniturilor petroliere, statele din Golf ar începe să mute fonduri din proiecte externe către nevoi interne, precum repararea facilităților petroliere și gaziere, construirea de noi conducte și creșterea cheltuielilor militare, potrivit Rebeccăi Patterson (Council on Foreign Relations). Mesajul central: nu sunt cheltuieli de moment, ci o posibilă schimbare de durată. Un exemplu este Arabia Saudită, care și-ar fi redus ambițiile programului Vision 2030 și ar elimina investițiile considerate opționale, inclusiv o donație de 200 de milioane de dolari (aprox. 900 milioane lei) către Metropolitan Opera din New York, retrasă luna trecută, și intenția de a opri finanțarea turneului LIV Golf. Presiune internă: subvențiile și piața imobiliară, vulnerabilități expuse În Kuweit, războiul scoate în evidență fragilitatea modelului de electricitate aproape gratuită: sunt menționate pene de curent pe fondul cererii care depășește oferta, în timp ce guvernul ezită să construiască noi centrale din cauza costurilor subvențiilor. În Emiratele Arabe Unite, riscul descris este o corecție severă în imobiliare, cu potențial de contagiune către sistemul bancar, dacă imigrația încetinește. După atacurile SUA și Israelului asupra Iranului de la sfârșitul lunii februarie, căutările de proprietăți pe platforma Property Finder au scăzut cu 70%, iar ulterior și-au revenit la 80% din nivelul de dinainte de război; tranzacțiile ar fi la aproximativ 60% din nivelul anterior conflictului, potrivit companiei. Ce urmează: diversificarea rămâne obiectiv, dar costul capitalului și apetitul global se pot schimba Guvernul Emiratelor Arabe Unite susține, într-un comunicat citat în analiză, că nu există modificări ale planurilor de investiții sau ale priorităților economice pe termen lung. Totuși, analiștii avertizează că amenințările pot persista ani, iar țările lovite de șocurile de preț caută surse alternative de energie, ceea ce ar putea reduce „permanent” apetitul global pentru petrol și gaze. În același timp, analiza notează că fondurile suverane din Orientul Mijlociu controlează în continuare active de „trilioane de dolari”, ceea ce menține regiunea relevantă ca furnizor de capital pentru companiile occidentale, chiar și într-un context de risc geopolitic mai ridicat. [...]