Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei, în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews.
Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat.
Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie, însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8%, argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar.
Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor, conform surselor citate.
Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei, varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei, potrivit informațiilor din material.
Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8, unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews, și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate, peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari).
În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate.
Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august. În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”.
Recomandate
Deficitul bugetar pe primele cinci luni a scăzut cu peste 40%, dar Guvernul avertizează că disciplina fiscală trebuie menținută potrivit Ziarul Financiar , care relatează reacția premierului interimar Ilie Bolojan la datele de execuție bugetară . Execuția bugetară pentru ianuarie–mai 2026 indică un deficit de 36 de miliarde de lei, în scădere de la 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Ilie Bolojan afirmă că reducerea, de peste 28 de miliarde de lei, reprezintă „prima corecție serioasă” după ani în care cheltuielile statului au crescut „mult peste ceea ce producem”, într-un mesaj publicat pe Facebook. Ce înseamnă scăderea deficitului în termeni de costuri viitoare Premierul interimar leagă consolidarea bugetară de capacitatea statului de a reduce presiunea dobânzilor plătite la datorie în anii următori, astfel încât resursele publice să fie direcționate către modernizare, nu către finanțarea deficitului. În același timp, el avertizează că ajustarea poate avea efecte neplăcute pe termen scurt, comparând corecția cu un tratament medical: „Ca să-ţi fie bine şi să te însănătoşeşti, în prima etapă a tratamentului poate să-ţi fie mai rău. Este calea spre însănătoşire”. Riscul politic: revenirea la „populism, clientelism și risipă” Mesajul lui Bolojan pune accent pe continuitatea măsurilor de disciplină fiscală și pe riscul ca derapajele să reapară. În formularea sa, „boala” se poate întoarce dacă politicile publice revin la cheltuieli neacoperite de venituri: „Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul şi risipa ne pot readuce cu spatele la zid”. Pentru mediul de afaceri, miza imediată este dacă această corecție a deficitului se consolidează în a doua parte a anului, astfel încât să reducă presiunea pe finanțarea statului și, implicit, pe costurile de împrumut din economie. În material nu sunt detaliate măsurile concrete care au dus la scăderea deficitului sau pașii următori ai Guvernului. [...]
Deficitul bugetar pe primele cinci luni din 2026 a scăzut cu peste 40% , până la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, potrivit premierului interimar Ilie Bolojan , citat de News . Mesajul vine în contextul presiunii pe finanțele publice și al costurilor ridicate cu dobânzile , iar Bolojan descrie evoluția drept „prima corecție serioasă” după ani de creștere a cheltuielilor peste ritmul economiei. Premierul interimar afirmă că reducerea este de „peste 28 de miliarde de lei” și susține că ajustarea „nu mai putea fi evitată”, interpretând datele drept un semn că statul începe să cheltuiască „mai aproape de ceea ce își permite”. Ce spune Guvernul despre semnificația scăderii deficitului În postarea citată, Bolojan compară corecția deficitului cu un tratament medical, sugerând că efectele inițiale pot fi neplăcute, dar necesare pentru stabilizare. „Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire.” De ce contează: spațiu bugetar și costuri cu dobânzile Bolojan leagă menținerea acestei traiectorii de posibilitatea ca, în anii următori, România să direcționeze mai multe resurse către „dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune”, în loc să plătească „zeci de miliarde” pe dobânzi. Totodată, avertizează că echilibrul poate fi pierdut dacă reapar derapaje de cheltuieli, indicând drept riscuri „populismul, clientelismul și risipa”, care „ne pot readuce cu spatele la zid”. [...]
România riscă costuri de finanțare mai mari pe termen lung dacă pierde disciplina fiscală , iar o eventuală retrogradare de rating ar produce efecte „ani de zile”, nu doar câteva luni, a avertizat ministrul propus la Finanțe, Alexandru Nazare , potrivit news.ro . Nazare a primit aviz favorabil luni în comisiile de specialitate din Parlament, cu 22 de voturi pentru, 16 împotrivă și 2 abțineri (doi parlamentari nu au votat). În audiere, el a spus că, în ultima lună, România a fost „de două ori într-o ipostază foarte îngrijorătoare” în relația cu agențiile de rating. Miza: credibilitatea fiscală și ratingul suveran În fața comisiilor, Nazare a susținut că „disciplina fiscală” este esențială pentru creșterea economică și pentru atragerea investițiilor, inclusiv străine, și că România trebuie să păstreze consecvența „în următoarele luni și până la finalul anului 2026”. El a arătat că obiectivul nu ar trebui să fie doar menținerea ratingului, ci îmbunătățirea lui, „în primă etapă” prin schimbarea perspectivei de la negativ la stabil. Pentru asta, a indicat nevoia de prudență în cheltuielile publice în 2026 și, mai ales, în proiectarea bugetului pe 2027, care ar trebui propus „cât mai devreme posibil” și într-o formă pe care agențiile să o considere credibilă. De ce contează o retrogradare, dincolo de 2026 Nazare a avertizat că o retrogradare nu ar fi un eveniment cu impact limitat la anul următor, ci ar putea afecta România pe mai mulți ani și ar putea fi urmată de decizii similare din partea altor agenții. „Efectele unei retrogradări nu se limitează la o lună, două sau trei. Vorbim de ani de zile.” Ce invocă Guvernul: execuția bugetară și dialogul cu agențiile Ministrul propus a spus că, în această perioadă, a întărit dialogul cu agențiile de rating și cu Comisia Europeană și că a prezentat datele din execuția bugetară. Ca argument, a indicat deficitul de 1,2% la aprilie, pe care l-a numit „o performanță” raportat la ținta de deficit pentru 2026, menționând că acest parcurs ar fi contribuit la reconfirmarea ratingului, „în ciuda faptului că suntem într-o criză politică”. În continuare, a spus el, România ar trebui să dovedească prin execuțiile bugetare din lunile următoare că traiectoria pentru 2026 rămâne credibilă, „cu foarte multă prudență și atenție la investiții”. [...]
Corectarea deficitului bugetar va veni cu costuri economice și sociale , iar următorul guvern nu va putea evita măsuri nepopulare dacă vrea să stabilizeze finanțele publice, a susținut Ilie Bolojan într-o intervenție în podcastul „Ce se întâmplă”, potrivit Mediafax . În același context, Bolojan a spus că a reușit să adune partidele din fosta coaliție în jurul unui program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”, dar a insistat că ajustările de deficit nu se fac „fără niște costuri”. „Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri.” Presiunea pe companii: salariul minim și energia Bolojan a argumentat că guvernarea ar fi trebuit să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții pentru scăderea prețului la energie și pentru creșterea productivității, „nu pentru a scădea salariu minim”. El a legat presiunea din economie de creșterea anuală a salariului minim și de scumpirea energiei, despre care a spus că au afectat în special companiile cu valoare adăugată mică și zonele mai îndepărtate de marile orașe. În interpretarea sa, după 2019–2020 s-au închis companii și s-au pierdut locuri de muncă, iar în unele regiuni acest lucru a fost perceput ca o reducere a șanselor economice. Problema structurală: venituri bugetare mai mici, cheltuieli de personal mai mari Un punct central al explicației sale ține de structura bugetului: Bolojan a afirmat că România ar avea venituri la buget de stat de circa 30% din PIB, în timp ce media țărilor europene ar fi de 40%. Totodată, a susținut că, din acest „40%”, ponderea cheltuielilor cu salariile ar fi „maxim 25% în medie”, în timp ce România ar avea „39–40%” pondere, ceea ce ar limita spațiul pentru alte politici publice. Ce urmează, în viziunea lui Bolojan În final, Bolojan a spus că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme, avertizând că, în lipsa unor intervenții pe aceste „provocări” și „crize”, executivul „n-a făcut nimic” (formulare atribuită de Mediafax). [...]
Veniturile bugetare au început să scadă în termeni reali , după ce ritmul de creștere la cinci luni a coborât sub inflație, un semnal care complică ecuația consolidării fiscale într-un an cu avans economic aproape nul, potrivit Ziarul Financiar . În mai 2026, veniturile bugetului consolidat au fost de 55,7 mld. lei, în scădere cu 0,7% (circa 400 mil. lei) față de mai 2025, în condițiile în care inflația a fost de 10,9%. Această inversare a fost suficientă pentru ca, pe ansamblul primelor cinci luni, veniturile nominale să urce cu 9,2% an/an, sub inflația de 10,9% (nivelul din mai), ceea ce înseamnă venituri reale cu 1,5% mai mici. Ce a tras în jos veniturile: minus la nefiscale Scăderea din mai a venit „în bună măsură” din veniturile nefiscale – încasări ale statului care nu provin din taxe sau impozite obligatorii. Concret, acestea au fost: cu 4 mld. lei mai mici în primele cinci luni din 2026 (minus 17%); cu 2 mld. lei mai mici în mai 2026 față de mai 2025 (minus 40%). Este prima dată în 2026 când „tabloul de bord” al Ministerului Finanțelor indică o creștere a veniturilor sub rata inflației, notează publicația. De ce contează: semnal pentru PIB și presiune pe buget Ziarul Financiar leagă dinamica veniturilor de tabloul macro: inflația „umflă” nominal PIB-ul și veniturile, dar nu ajută creșterea reală, iar cele mai optimiste estimări indică pentru 2026 o creștere economică de 0,1%. În T1/2026 economia s-a restrâns cu 1,2% an/an, iar pe baza evoluției veniturilor la cinci luni (care include două luni din T2), publicația sugerează că și T2 ar putea rămâne pe minus în termeni reali, dacă în iunie „nu s-a întâmplat nicio minune”. Deficitul după cinci luni: 36 mld. lei, dar cu venituri sub inflație Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol, la cinci luni veniturile consolidate au fost de 279,5 mld. lei, iar cheltuielile au ajuns la 315,5 mld. lei, rezultând un deficit de 36 mld. lei (1,75% din PIB). În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 64 mld. lei (3,35% din PIB). Chiar dacă deficitul este mai mic față de anul trecut, faptul că veniturile intră pe scădere reală ridică miza pentru a doua parte a anului: fără o accelerare a încasărilor peste inflație, ajustarea bugetară devine mai greu de susținut doar din dinamica nominală a economiei. [...]
România riscă o scumpire a finanțării externe dacă nu își reduce rapid deficitul bugetar , avertizează economistul-șef al BNR, Valentin Lazea , într-o intervenție citată de Adevărul . În opinia sa, combinația dintre inflație ridicată, deficit bugetar mare și datorie publică în creștere poate împinge țara spre retrogradarea ratingului la categoria „nerecomandată investițiilor” (junk), cu efecte directe asupra accesului la capital. Lazea spune că, în cursul acestui an, datoria publică va depăși pragul de 60% din PIB, ceea ce ar însemna că România nu va mai respecta „ultimul criteriu de la Maastricht” pe care îl îndeplinea. El a făcut declarațiile la o conferință organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România. Miza: ratingul de țară și accesul la piețele externe Economistul-șef al BNR avertizează că indicatorii macroeconomici actuali cresc riscul unei retrogradări a României la nivelul nerecomandat investițiilor, scenariu care ar putea aduce: dificultăți de finanțare pe piețele externe de capital; „oprirea finanțărilor” din aceste piețe, potrivit lui Lazea; riscul unei „ajustări brutale a nivelului de trai”. În acest context, el propune stabilirea unor limite clare pentru inflație, deficit bugetar și creștere economică, care să fie respectate indiferent de guverne. Ținta indicată pentru deficit: 2,5–3% din PIB Lazea leagă stabilizarea și, ulterior, scăderea datoriei publice de reducerea deficitului bugetar sub nivelul cheltuielilor cu dobânzile, pe care le evaluează la aproximativ 2,8% din PIB. Concluzia sa este că deficitul ar trebui adus în intervalul 2,5–3% din PIB. Critici către mediul de afaceri: „narativă deliberată” pentru deficit În aceeași intervenție, Lazea critică o parte a mediului de afaceri pentru raportarea la concepte macroeconomice și susține că, în ultimii ani, creșterea deficitului a fost justificată printr-o „narativă deliberată” potrivit căreia cheltuielile publice ridicate ar accelera creșterea economică—abordare pe care o consideră greșită. Pentru context, Adevărul a mai tratat separat tema inflației și a deficitului bugetar , pe care Lazea le indică drept componente ale riscului macroeconomic curent. [...]
