Știri
Știri din categoria Bursă
Capitalizarea Nvidia a urcat la 5,7 trilioane de dolari, peste PIB-ul Germaniei, un reper care arată cât de mult s-a concentrat valoarea pe bursă în jurul câtorva companii americane de tehnologie, pe fondul așteptărilor legate de inteligența artificială, potrivit Antena 3.
Nvidia a atins la jumătatea lunii mai o capitalizare bursieră de 5,7 trilioane de dolari (aprox. 26,2 trilioane de lei), depășind produsul intern brut (PIB) estimat pentru 2026 al Germaniei, de 5,45 trilioane de dolari (aprox. 25,1 trilioane de lei). Articolul citează o relatare Euronews și precizează că datele despre capitalizare provin de la CompaniesMarketCap și sunt valabile la 14 mai 2026, iar estimările de PIB sunt ale FMI.
Comparația între capitalizare bursieră și PIB are limite, pentru că măsoară lucruri diferite: PIB-ul reflectă valoarea bunurilor și serviciilor produse într-un an, în timp ce capitalizarea bursieră este valoarea de piață a acțiunilor unei companii și încorporează așteptările investitorilor privind profiturile și creșterea viitoare. Chiar și așa, diferența de mărime evidențiază cât de mult s-a extins evaluarea giganților tehnologici în raport cu economiile europene.
Nvidia, producător american de semiconductori ale cărui cipuri sunt folosite de la jocuri video până la sisteme de inteligență artificială, este prezentată drept cea mai valoroasă companie din lume. Compania a trecut pragul de 5 trilioane de dolari în octombrie 2025 și a ajuns la 5,7 trilioane de dolari la jumătatea lunii mai 2026.
Potrivit datelor citate, depășirea Germaniei înseamnă că Nvidia este mai mare, ca valoare bursieră, decât orice economie europeană, inclusiv:
Materialul mai arată că PIB-ul cumulat al celor mai mici 19 economii din Uniunea Europeană este de 5,02 trilioane de dolari (aprox. 23,1 trilioane de lei), sub capitalizarea Nvidia.
În același timp, „nicio companie europeană nu se apropie” de giganții tehnologici americani: ASML este menționată ca cea mai bine plasată companie europeană, pe locul 21, cu o capitalizare de 610,69 miliarde de dolari (aprox. 2,8 trilioane de lei).
Antena 3 notează că valoarea combinată a celor mai mari cinci companii americane — Nvidia, Alphabet, Apple, Microsoft și Amazon — este de 20,81 trilioane de dolari (aprox. 95,7 trilioane de lei). Aceasta depășește PIB-ul total al celor mai mari cinci economii europene (Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Spania), estimat la 18,14 trilioane de dolari (aprox. 83,4 trilioane de lei).
În context, este amintită și o declarație din martie a directorului general Jensen Huang, potrivit căreia cererea în creștere pentru inteligență artificială ar putea împinge vânzările Nvidia spre 1 trilion de dolari în următorii doi ani.
Recomandate
Apple a trecut pragul de 5 trilioane de dolari capitalizare , un nivel atins până acum doar de Nvidia , potrivit Meduza . Mișcarea evidențiază concentrarea tot mai mare a valorii bursiere în câteva nume dominante din tehnologie și ridică din nou ștacheta pentru „clubul” companiilor cu evaluări istorice. Acțiunile Apple au urcat marți, 28 iulie, cu 1,8%, până la aproape 343 de dolari (aprox. 1.560 lei) pe acțiune, ceea ce a împins capitalizarea peste 5 trilioane de dolari (aprox. 22.750 miliarde lei), notează Bloomberg în materialul citat de publicație. Ulterior, în timpul ședinței de tranzacționare, prețul acțiunilor a scăzut ușor, iar valoarea de piață a Apple a coborât din nou sub pragul de 5 trilioane de dolari. Chiar și așa, compania își păstrează poziția de lider în topul celor mai valoroase companii din lume. De ce contează pragul de 5 trilioane de dolari Apple devine a doua companie din istorie care atinge o astfel de capitalizare. Prima a fost Nvidia, producătorul de procesoare grafice, care se află acum pe locul al doilea ca valoare de piață. Context: cum a ajuns Nvidia la același nivel Nvidia a atins capitalizarea record în octombrie 2025. Atunci, creșterea acțiunilor a fost influențată de informații despre comenzi pentru livrări de cipuri pentru inteligență artificială în valoare de 500 de miliarde de dolari (aprox. 2.275 miliarde lei) și de planuri privind crearea a șapte supercomputere pentru autoritățile americane, potrivit aceleiași surse. Notă: în textul sursă apare și un titlu promoțional despre un posibil iPhone pliabil, fără detalii factuale suplimentare relevante pentru știrea de bursă. [...]
Cris-Tim își ridică ținta de profit pentru 2026 printr-o recalibrare a costurilor, deși taie ușor veniturile bugetate , potrivit Ziarul Financiar . Producătorul de mezeluri Cris-Tim Family Holding (CFH), listat la Bursa de Valori București , estimează acum pentru 2026 o EBITDA de 238 mil. lei (+14%) și un profit brut de 173,9 mil. lei (+19%) față de bugetul inițial. Revizuirea în sus a profitabilității este legată de ipoteze actualizate privind costurile de achiziție ale materiilor prime, care „ar urma să conducă la marje brute mai ridicate”, conform raportului publicat la BVB. Costuri mai mici la materii prime, marje mai mari În bugetul actualizat, compania estimează costul materiilor prime și al materialelor consumabile la 551,3 mil. lei, față de 617,8 mil. lei în bugetul inițial, adică o diferență de peste 66 mil. lei. Pe acest fond, indicatorii de marjă sunt revizuiți în creștere: marja brută: de la 609,2 mil. lei la 651,2 mil. lei; marja EBITDA: 19,8%, față de 17,1% anterior; profit operațional: de la 157,2 mil. lei la 184,5 mil. lei; marja operațională: 15,3%, comparativ cu 12,8% în bugetul inițial. Venituri ușor mai mici și presiuni pe cheltuieli operaționale În același timp, Cris-Tim și-a redus ușor estimarea veniturilor totale pentru 2026, de la 1,22 mld. lei la 1,20 mld. lei, pe fondul actualizării ipotezelor privind structura vânzărilor. Compania anticipează însă cheltuieli operaționale mai ridicate decât în planul inițial: 466,7 mil. lei, față de 452 mil. lei. Explicația indicată este persistența presiunilor inflaționiste, în special prin scumpiri la carburanți, gaze naturale și energie electrică, costuri care ar urma să rămână peste nivelurile bugetate inițial în a doua jumătate a lui 2026, în context geopolitic și al evoluțiilor de pe piața internă a energiei. Context bursier: investițiile rămân neschimbate, capitalizare de 3,94 mld. lei Oficialii companiei menționează că planul de investiții pentru 2026 rămâne neschimbat față de versiunea comunicată anterior, în luna mai. Cris-Tim Family Holding este listată pe Piața Principală a BVB, sub simbolul CFH, și are o capitalizare de 3,94 mld. lei. [...]
Digi a depășit pentru prima dată 20 mld. lei capitalizare , iar raliul acțiunilor a urcat valoarea participației lui Zoltán Teszári la circa 12 mld. lei, potrivit Ziarul Financiar . Mișcarea contează pentru piață prin efectul de antrenare pe BVB: un emitent din telecom intră într-o ligă de evaluare rară local, pe fondul așteptărilor legate de listarea filialei din Spania. Acțiunile Digi Communications (simbol DIGI) sunt în creștere cu 90% de la începutul anului și cu 132% în ultimele 12 luni, evoluție care a împins valoarea companiei la peste 20 mld. lei, conform publicației. Entuziasmul investitorilor a fost alimentat „considerabil” de perspectivele oferite de listarea filialei spaniole. Efectul în evaluarea acționarului majoritar Principalul beneficiar al aprecierii este Zoltán Teszári, acționarul majoritar al grupului. La un preț de 69,6 lei/acțiune, pachetul său de 60,1% din totalul de 291,2 milioane de acțiuni este evaluat la aproximativ 12 mld. lei (circa 2,45 mld. euro, adică aprox. 12,0 mld. lei). Prin comparație, la începutul anului participația era evaluată la 7,7 mld. lei, ceea ce înseamnă un plus de peste 4,3 mld. lei în 2026, potrivit calculelor prezentate. Context financiar și legătura cu Digi Spain În plan operațional, Digi a raportat pentru primul trimestru din 2026 o pierdere de 14,5 mil. euro, venituri consolidate de 583 mil. euro (plus 10%) și o EBITDA ajustată de 161 mil. euro (plus 15%). EBITDA (profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) este un indicator folosit frecvent pentru a aproxima performanța operațională. Publicația notează și că, la Digi Spain, omul de afaceri are o deținere de peste 1 mld. euro, în contextul în care așteptările privind listarea filialei spaniole au fost un factor important în dinamica recentă a acțiunilor de la București. [...]
SK Hynix încearcă să oprească scăderea acțiunilor cu o răscumpărare de 40.000 mld. woni (aprox. 103.000 mld. lei), într-un moment în care volatilitatea legată de inteligența artificială apasă puternic pe bursa sud-coreeană, potrivit Axios . Compania a anunțat miercuri că va cheltui 40.000 de miliarde de woni (28,8 mld. dolari, aprox. 130 mld. lei) pentru a răscumpăra și anula acțiuni, în încercarea de a pune capăt unui declin al titlurilor care durează de două luni. Publicația notează că SK Hynix a sugerat și că ar putea urma și alte planuri de returnare de numerar către acționari. De ce contează pentru piața din Coreea de Sud Miza depășește compania: bursa sud-coreeană a devenit „epicentrul” volatilității globale asociate temei AI, iar SK Hynix și Samsung Electronics sunt principalii contributori la indicele de referință KOSPI , cumulând aproximativ 50% din acesta, conform aceleiași surse. În acest context, orice mișcare majoră la nivelul celor doi emitenți se propagă rapid în piață. Axios mai arată că vânzările recente au șters echivalentul a circa 560 mld. dolari din capitalizarea de piață, ceea ce explică presiunea pentru măsuri care să stabilizeze prețul acțiunilor. Reacția investitorilor și implicații pentru ADR-uri Planul a împins acțiunile SK Hynix în sus cu aproape 13% în tranzacționarea de joi, potrivit Axios. Răscumpărarea va viza exclusiv acțiunile listate în Coreea de Sud, nu și certificatele de depozit americane (ADR) lansate pe Nasdaq în iulie. Totuși, efectul economic ar urma să se transmită și către ADR-uri, deoarece acestea reprezintă o zecime dintr-o acțiune coreeană, mai notează publicația. [...]
Bursa de Valori București a închis pe creștere pe toți indicii, pe un rulaj de 103,64 milioane de lei , semn că interesul la tranzacționare a rămas ridicat în ședința de miercuri, potrivit Agerpres . Valoarea totală a tranzacțiilor a depășit 103,64 milioane de lei (19,75 milioane euro). BET, principalul indice al pieței, care urmărește cele mai lichide 20 de companii, a urcat cu 0,63%, până la 36.487,21 puncte. În același timp, BET-Plus a avansat cu 0,62%, BET-XT cu 0,65%, iar BET-BK (reper pentru fondurile de investiții) cu 0,46%. Lichiditatea, concentrată pe câteva acțiuni mari Pe Piața Reglementată, cele mai tranzacționate titluri au fost: Banca Transilvania : 13,56 milioane de lei Romgaz: 12,42 milioane de lei OMV Petrom: 7 milioane de lei Cele mai mari variații din piață Conform datelor BVB, cele mai bune evoluții au fost înregistrate de: Rompetrol Rafinare: +14,81% Sphera Franchise Group: +9,30% Altur: +4,41% La polul opus, cele mai importante scăderi au fost: Aeta SA: -7,50% Prefab: -7,27% Comelf: -4,96% În ansamblu, ședința s-a închis „pe verde” pe toți indicii, inclusiv pe BET-NG (+0,95%) și pe BETAeRO (+0,43%), în timp ce BET-FI a avut un avans marginal, de 0,04%. [...]
Revolut cere investitorilor să aprobe un împrumut de până la 250 mil. dolari pentru CEO, garantat cu acțiuni , o mișcare care ridică miza pe guvernanța companiei și pe riscurile asociate gajării participațiilor fondatorilor înaintea unei eventuale listări. Informația apare în Wall-Street , care citează Financial Times. Propunerea vizează majorarea de cinci ori a plafonului de împrumut pentru Nik Storonsky , de la 50 milioane la 250 milioane de dolari (aprox. 1,1 miliarde lei), prin împrumuturi garantate cu acțiunile sale în Revolut. În același pachet, compania ar urma să elimine unele limite privind ponderea acțiunilor ce pot fi gajate și să extindă categoriile de acțiuni eligibile drept garanție. Ce se schimbă în regulile interne și de ce contează În documentele actuale de guvernanță, angajații care dețin peste 20% din acțiunile ordinare ale companiei (prag atins doar de Storonsky) pot gaja până la 10% din participație pentru a garanta împrumuturi fără aprobarea consiliului de administrație. Un procent suplimentar de 5% poate fi gajat cu sprijinul majorității boardului. Noile prevederi propuse ar: ridica plafonul împrumutului la 250 milioane de dolari; elimina limitele privind proporția de acțiuni ce poate fi gajată; extinde tipurile de acțiuni ce pot fi folosite ca garanție. Din perspectivă de piață, astfel de aranjamente sunt urmărite atent deoarece un împrumut garantat cu acțiuni poate crea presiune dacă valoarea companiei scade (de exemplu, prin cerințe de garanții suplimentare sau vânzări forțate de acțiuni), chiar dacă articolul nu indică existența unui astfel de scenariu în acest caz. Context: evaluare în creștere și planuri de listare mai târziu Schimbările au fost transmise investitorilor săptămâna trecută și sunt parte dintr-un proiect intern cu numele de cod „Project Shasta”, potrivit Financial Times, care a analizat documentele. Demersul vine pe fondul creșterii puternice a evaluării Revolut, care a amplificat averea lui Storonsky, însă o mare parte rămâne „blocată” în participația sa. Revolut a fost fondată la Londra în 2015 și a ajuns la 75 milioane de clienți. Compania a raportat un profit înainte de taxe de 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei), în creștere cu peste 50% anul trecut, la venituri de 5,2 miliarde de euro (aprox. 26 miliarde lei). Cât de mare este miza pentru Storonsky Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, Storonsky deține aproximativ 29% din Revolut. Compania a fost evaluată la 115 miliarde de dolari într-o vânzare secundară de acțiuni pentru angajați, lansată luna trecută. Revolut a indicat anterior că vizează o evaluare de 200 miliarde de dolari în cazul unei listări la bursă, despre care directorii au spus că nu va avea loc înainte de 2028. Storonsky a afirmat că pachetul său de stimulente i-ar putea crește participația la aproximativ 40% dacă Revolut ajunge la o evaluare de 200 miliarde de dolari, nivel la care participația sa ar valora aproximativ 80 miliarde de dolari. În paralel, el discută un nou pachet de remunerare care i-ar putea crește și mai mult participația dacă firma ajunge la o evaluare de aproximativ 500 miliarde de dolari. [...]
