Știri
Știri din categoria Bursă
Capitalizarea Nvidia a urcat la 5,7 trilioane de dolari, peste PIB-ul Germaniei, un reper care arată cât de mult s-a concentrat valoarea pe bursă în jurul câtorva companii americane de tehnologie, pe fondul așteptărilor legate de inteligența artificială, potrivit Antena 3.
Nvidia a atins la jumătatea lunii mai o capitalizare bursieră de 5,7 trilioane de dolari (aprox. 26,2 trilioane de lei), depășind produsul intern brut (PIB) estimat pentru 2026 al Germaniei, de 5,45 trilioane de dolari (aprox. 25,1 trilioane de lei). Articolul citează o relatare Euronews și precizează că datele despre capitalizare provin de la CompaniesMarketCap și sunt valabile la 14 mai 2026, iar estimările de PIB sunt ale FMI.
Comparația între capitalizare bursieră și PIB are limite, pentru că măsoară lucruri diferite: PIB-ul reflectă valoarea bunurilor și serviciilor produse într-un an, în timp ce capitalizarea bursieră este valoarea de piață a acțiunilor unei companii și încorporează așteptările investitorilor privind profiturile și creșterea viitoare. Chiar și așa, diferența de mărime evidențiază cât de mult s-a extins evaluarea giganților tehnologici în raport cu economiile europene.
Nvidia, producător american de semiconductori ale cărui cipuri sunt folosite de la jocuri video până la sisteme de inteligență artificială, este prezentată drept cea mai valoroasă companie din lume. Compania a trecut pragul de 5 trilioane de dolari în octombrie 2025 și a ajuns la 5,7 trilioane de dolari la jumătatea lunii mai 2026.
Potrivit datelor citate, depășirea Germaniei înseamnă că Nvidia este mai mare, ca valoare bursieră, decât orice economie europeană, inclusiv:
Materialul mai arată că PIB-ul cumulat al celor mai mici 19 economii din Uniunea Europeană este de 5,02 trilioane de dolari (aprox. 23,1 trilioane de lei), sub capitalizarea Nvidia.
În același timp, „nicio companie europeană nu se apropie” de giganții tehnologici americani: ASML este menționată ca cea mai bine plasată companie europeană, pe locul 21, cu o capitalizare de 610,69 miliarde de dolari (aprox. 2,8 trilioane de lei).
Antena 3 notează că valoarea combinată a celor mai mari cinci companii americane — Nvidia, Alphabet, Apple, Microsoft și Amazon — este de 20,81 trilioane de dolari (aprox. 95,7 trilioane de lei). Aceasta depășește PIB-ul total al celor mai mari cinci economii europene (Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Spania), estimat la 18,14 trilioane de dolari (aprox. 83,4 trilioane de lei).
În context, este amintită și o declarație din martie a directorului general Jensen Huang, potrivit căreia cererea în creștere pentru inteligență artificială ar putea împinge vânzările Nvidia spre 1 trilion de dolari în următorii doi ani.
Recomandate
Nvidia se apropie de o capitalizare de 6 trilioane de dolari (aprox. 27,6 trilioane lei) , pe fondul pariului investitorilor că boom-ul inteligenței artificiale (AI) nu și-a atins încă vârful, potrivit WinFuture . Pentru bursă, miza imediată este combinația dintre creșterea accelerată a așteptărilor de profit și un program masiv de răscumpărare de acțiuni, care poate susține câștigul pe acțiune. Nvidia a urcat la un nivel record al valorii de piață, de aproape 5,8 trilioane de dolari (aprox. 26,7 trilioane lei), după un „outlook” (estimare/ghidaj) puternic pentru următorul exercițiu financiar și după anunțarea unui nou program de buyback. De la începutul anului, acțiunea a avansat cu circa 28%, ceea ce ar fi adăugat aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei) la capitalizarea companiei. Buyback de 150 mld. dolari și efectul asupra câștigului pe acțiune Un element central pentru investitori este decizia companiei de a aproba încă 150 miliarde de dolari (aprox. 690 miliarde lei) pentru răscumpărarea propriilor acțiuni. Astfel de programe reduc numărul de acțiuni în circulație și pot crește câștigul pe acțiune, chiar și în condițiile în care profitul total nu accelerează în același ritm. WinFuture notează că Nvidia își permite acest efort financiar în principal datorită fluxului de numerar ridicat, iar CEO-ul Jensen Huang a prezentat decizia ca pe un semnal de încredere în perspectivele pe termen lung. Așteptări foarte ridicate pentru 2027–2028, dar evaluare relativ temperată Pentru anul fiscal 2027, sunt anticipate o dublare a profitului net și o creștere a veniturilor de aproximativ 90%, după ce în anul anterior ambii indicatori ar fi crescut cu circa 65%. Pentru 2028, prognoza menționată în material indică în continuare un avans al veniturilor de aproximativ 70%. În același timp, publicația subliniază că, raportat la profitul așteptat, evaluarea nu este „deosebit de ridicată”: acțiunea ar fi tranzacționată la aproximativ de 17 ori profitul estimat pentru următoarele 12 luni, nivel apropiat de minimul ultimilor circa zece ani și sub multiplu de 19 ori atribuit indicelui S&P 500 . De ce contează pentru piață: „cel mai valoros din lume” ridică ștacheta Nvidia este prezentată ca fiind, în acest moment, cea mai valoroasă companie din lume. Consecința directă pentru bursă este că, pe măsură ce dimensiunea crește, devine mai dificil ca acțiunea să continue să urce „semnificativ” fără rate de creștere foarte mari, avertizează WinFuture. În context, materialul amintește și schimbarea de sentiment din piață: la final de martie, acțiunea era încă în scădere cu circa 11% de la începutul anului, pe fondul întrebărilor legate de justificarea investițiilor masive în infrastructura AI. Ulterior, interesul investitorilor pentru marile companii de tehnologie ar fi fost alimentat și de dobânzi ridicate și date economice mai slabe, pe lângă cererea în continuare puternică pentru cipuri AI. [...]
Cris-Tim își ridică ținta de profit pentru 2026 printr-o recalibrare a costurilor, deși taie ușor veniturile bugetate , potrivit Ziarul Financiar . Producătorul de mezeluri Cris-Tim Family Holding (CFH), listat la Bursa de Valori București , estimează acum pentru 2026 o EBITDA de 238 mil. lei (+14%) și un profit brut de 173,9 mil. lei (+19%) față de bugetul inițial. Revizuirea în sus a profitabilității este legată de ipoteze actualizate privind costurile de achiziție ale materiilor prime, care „ar urma să conducă la marje brute mai ridicate”, conform raportului publicat la BVB. Costuri mai mici la materii prime, marje mai mari În bugetul actualizat, compania estimează costul materiilor prime și al materialelor consumabile la 551,3 mil. lei, față de 617,8 mil. lei în bugetul inițial, adică o diferență de peste 66 mil. lei. Pe acest fond, indicatorii de marjă sunt revizuiți în creștere: marja brută: de la 609,2 mil. lei la 651,2 mil. lei; marja EBITDA: 19,8%, față de 17,1% anterior; profit operațional: de la 157,2 mil. lei la 184,5 mil. lei; marja operațională: 15,3%, comparativ cu 12,8% în bugetul inițial. Venituri ușor mai mici și presiuni pe cheltuieli operaționale În același timp, Cris-Tim și-a redus ușor estimarea veniturilor totale pentru 2026, de la 1,22 mld. lei la 1,20 mld. lei, pe fondul actualizării ipotezelor privind structura vânzărilor. Compania anticipează însă cheltuieli operaționale mai ridicate decât în planul inițial: 466,7 mil. lei, față de 452 mil. lei. Explicația indicată este persistența presiunilor inflaționiste, în special prin scumpiri la carburanți, gaze naturale și energie electrică, costuri care ar urma să rămână peste nivelurile bugetate inițial în a doua jumătate a lui 2026, în context geopolitic și al evoluțiilor de pe piața internă a energiei. Context bursier: investițiile rămân neschimbate, capitalizare de 3,94 mld. lei Oficialii companiei menționează că planul de investiții pentru 2026 rămâne neschimbat față de versiunea comunicată anterior, în luna mai. Cris-Tim Family Holding este listată pe Piața Principală a BVB, sub simbolul CFH, și are o capitalizare de 3,94 mld. lei. [...]
Kremlinul ridică riscul de escaladare, după ce a transmis că Ucraina „va trebui să plătească” pentru atacurile cu drone desfășurate în ultimele luni în profunzimea Rusiei, inclusiv în timpul alegerilor legislative, potrivit Wall Street . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre o posibilă reluare a negocierilor de pace, pe care Moscova sugerează că le-ar putea amâna sau condiționa. Potrivit materialului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat la conferința de presă zilnică faptul că „Ucraina va trebui să plătească un preț pentru acțiunile care au avut loc în ultimele luni”, adăugând că forțele ruse „continuă operațiunea militară specială”. Atacurile cu drone și țintele vizate În context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat pe 25 iunie o campanie de atacuri cu drone „în adâncimea teritoriului rus”, care ar viza în special: centre logistice; rafinării. În același timp, Vladimir Putin a recunoscut luna trecută că loviturile provoacă pagube, dar a susținut că nu sunt grave și că nu au consecințe majore asupra economiei ruse, conform informațiilor citate în articol. Efectul asupra negocierilor: Moscova sugerează o reevaluare Declarațiile lui Peskov sunt plasate după o poziție exprimată vineri de Putin, care a spus că Rusia este pregătită pentru negocieri de pace, dar că atacurile ucrainene cu drone din timpul alegerilor legislative au redus și mai mult șansele reluării discuțiilor. Putin a afirmat că în noaptea de 19 spre 20 septembrie, „în ziua principală a alegerilor”, s-ar fi încercat un atac aerian masiv asupra Moscovei, susținând că „peste 1.600 de drone” au intrat practic în zona Moscovei. Liderul rus a acuzat, de asemenea, Ucraina de atacuri asupra unor secții de votare. În acest context, Putin a indicat că Rusia „va reflecta bine” dacă mai este dispusă să revină la masa negocierilor și că eventualele decizii vor fi luate „pe baza propriilor interese”. Context separat: controlul armamentelor SUA–Rusia Separat de dosarul ucrainean, Kremlinul a apreciat că discuțiile dintre SUA și Rusia privind controlul armamentelor ar fi trebuit reluate „de mult timp” și că, odată repornite, vor necesita negocieri „îndelungate și minuțioase” la nivel de experți. Întrebat despre îndemnul președintelui american Donald Trump pentru negocieri trilaterale SUA–Rusia–China pe controlul armamentelor, Peskov a spus că Beijingul și-a reiterat decizia de a nu participa, iar din informațiile Moscovei poziția Chinei nu s-a schimbat, invocând și argumentul Chinei că arsenalul său nuclear este mult mai mic decât cel al Rusiei și SUA. [...]
Bursa Internațională a Moldovei (BIMx își propune să înceapă tranzacționarea în câteva luni , după admiterea brokerilor și a emitenților, potrivit Economedia . Platforma, dezvoltată în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) , a fost lansată oficial luni, la Chișinău. Evenimentul a avut loc în prezența premierului Vasile Tofan și a ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, informație transmisă de Agerpres și preluată de publicație. Miza operațională imediată este trecerea de la lansarea formală la funcționarea efectivă a pieței, prin finalizarea procedurilor de admitere pentru intermediari și companii. Ce urmează: admiterea participanților și startul tranzacționării Directorul general al BIMx, Veronica Arpintin , a spus că procesul de admitere a brokerilor și emitenților începe „astăzi”, iar după încheierea acestor proceduri „în câteva luni” ar urma să înceapă tranzacționarea. „Astăzi, începem procesul de admitere a brokerilor şi emitenţilor. Odată finalizate aceste proceduri, în câteva luni, vom începe tranzacţionarea.” În același mesaj, Arpintin a indicat drept obiective creșterea capitalizării pieței bursiere, cu accent pe lichiditate și pe dezvoltarea pieței secundare (segmentul în care se tranzacționează titluri deja emise). Capitalul BIMx și planul de majorare până la final de 2026 Potrivit declarațiilor citate, BIMx are în prezent un capital social de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei), care ar putea fi majorat până la finalul anului 2026 la 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei). Arpintin a precizat că există scrisori de intenție pentru 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei), iar 0,5 milioane de euro (aprox. 2,5 milioane lei) ar rămâne disponibili, în contextul căutării de investitori instituționali și parteneri strategici. De ce contează pentru companii și stat Conform conducerii BIMx, noua bursă este prezentată ca infrastructură de finanțare: pentru companii, acces la capital și la bune practici; pentru stat, un sistem financiar „mai puternic, mai sănătos și mai rezilient”; pentru investitori, acces la companiile și economia Republicii Moldova. [...]
China înăsprește filtrul pentru IPO-urile din robotica umanoidă , după ce volatilitatea de pe bursă și calitatea discutabilă a unor venituri au ridicat semne de întrebare asupra evaluărilor, potrivit Mediafax . Mesajul transmis informal către bănci și investitori este că listările din sector vor fi analizate mai strict, într-o încercare de a tempera entuziasmul fără a abandona o tehnologie considerată strategică. Schimbarea de ton vine după debutul agitat al Unitree Robotics la Shanghai, relatat de Reuters: acțiunile au urcat de peste cinci ori în prima zi, dar ulterior au ajuns să fie cu 55% sub maximul atins după listare. Episodul a reaprins întrebarea centrală pentru piață: cât din „povestea” roboților umanoizi este susținută de vânzări comerciale și cât de capital speculativ. Reglementatorul ridică ștacheta, fără o interdicție oficială Surse citate de Reuters spun că unele listări au fost, practic, înghețate temporar, însă nu există o interdicție formală pentru întregul sector. Măsura este descrisă ca o încetinire țintită, pe fondul unei priorități strategice mai largi: China promovează „inteligența întrupată”, adică sisteme de inteligență artificială capabile să perceapă și să acționeze în lumea fizică, iar roboții umanoizi sunt în centrul acestei direcții. În acest context, cel puțin șase companii chineze din domeniu se pregătesc pentru listare, inclusiv Deep Robotics, X Square Robot și AGIBOT, potrivit aceleiași surse. Miza pentru bursă: veniturile „de proiect” versus cererea reală Una dintre preocupările principale ale autorităților vizează calitatea veniturilor raportate de unele companii. În material sunt menționate venituri generate de centre de colectare a datelor pentru roboți și proiecte realizate împreună cu administrații locale, care pot umfla rapid cifra de afaceri. În unele cazuri, guvernele locale ar fi contribuit cu 80%-90% din investiția inițială în proiecte comune. Aceste contracte pot sprijini evaluările și îndeplinirea condițiilor pentru listare, dar întrebarea este dacă reflectă o cerere comercială independentă. O persoană apropiată investitorilor din domeniu estimează că evaluările unor companii ar putea scădea cu 60%-70% dacă veniturile asociate centrelor de colectare a datelor ar fi eliminate din calcule. Separat, Shao Tianlan, director general la Mech-Mind Robotics , a scris pe WeChat că unele companii foarte bine evaluate din zona „inteligenței întrupate” ar obține venituri prin centre de colectare a datelor, tranzacții cu părți afiliate și alte mecanisme considerate nesustenabile. Acțiunile Mech-Mind au scăzut cu aproape 20% față de maximul din prima zi de tranzacționare, pe 1 septembrie, potrivit Reuters. Ce urmează: accent pe comenzi, nu pe demonstrații Semnalul pentru investitori și companii este că „standardul” se mută de la demonstrații spectaculoase la implementare efectivă: câți roboți ajung să lucreze în fabrici, câți clienți plătesc și dacă veniturile sunt recurente. În paralel, finanțarea pentru tehnologie rămâne disponibilă: companiile de pe continent au atras 148,9 miliarde de dolari (aprox. 670 miliarde lei) în 2026 până acum prin vânzări de acțiuni și obligațiuni convertibile, cu 59% peste aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor LSEG citate de Reuters. [...]
Bursa de Valori București a pierdut 8,9 miliarde de lei din capitalizare în săptămâna 14–18 septembrie 2026, până la 680,98 miliarde de lei, de la 689,87 miliarde de lei în intervalul 7–11 septembrie, potrivit Economica . Scăderea vine într-o săptămână în care lichiditatea a crescut puternic: rulajul cu acțiuni a urcat la 734,05 milioane de lei, față de 380,02 milioane de lei în săptămâna anterioară. Indicele principal BET a închis săptămâna la 32.757,81 puncte. Cea mai bună zi de tranzacționare a fost vineri, 18 septembrie, cu schimburi de 321,40 milioane de lei, iar cea mai slabă a fost luni, 14 septembrie, cu 66,84 milioane de lei. Lichiditate mai mare, dar capitalizare în scădere Cele mai tranzacționate acțiuni pe segmentul principal al BVB au fost: Banca Transilvania : 166,20 milioane de lei, cotație în creștere cu 3,44% OMV Petrom : 92,05 milioane de lei, cotație în scădere cu 3,11% Hidroelectrica : 84,02 milioane de lei, cotație în creștere cu 4,17% Cele mai mari mișcări de preț din săptămână La capitolul creșteri, cele mai importante avansuri au fost consemnate de: Sinteza : +31,82% Rompetrol Rafinare : +16,35% Green Tech International : +13,56% Cele mai mari scăderi au fost înregistrate de: Sphera Franchise Group : -12,63% One United Properties : -10,03% Farmaceutica Remedia : -9,88% [...]
