Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România conduce o alianță de 16 state care cere protejarea banilor pentru agricultură și coeziune în negocierile pentru bugetul multianual al UE 2028–2034, estimat la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei), pe fondul unei divizări tot mai puternice între statele contributoare nete și cele care depind mai mult de fondurile europene, potrivit Economedia.
Miza economică este directă: nivelul finanțării pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare) influențează investițiile publice și private în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, în timp ce statele mai bogate încearcă să limiteze costul total al bugetului și să reorienteze cheltuielile.
Pe de o parte, mai multe state bogate – Germania, Franța, Olanda, Austria și țările nordice – cer o reducere semnificativă a bugetului și se opun creșterii contribuțiilor la nivel european. Acestea susțin că fondurile ar trebui direcționate mai mult către competitivitate economică și apărare.
De cealaltă parte, o alianță de 16 state membre, coordonată de România, susține menținerea sau chiar creșterea finanțării pentru agricultură și coeziune. Din grup fac parte, între altele, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria și Ungaria, alături de alte state din Europa Centrală și de Est.
Statele din acest grup afirmă că, în propunerea actuală a Comisiei Europene, politicile de coeziune și agricultura ar fi singurele care ar pierde „în termeni reali”, în pofida creșterii generale a bugetului.
În plus, alianța cere eliminarea reducerilor de contribuții (corecții) de care beneficiază unele state mai bogate, precum Germania, Suedia sau Olanda.
Comisia Europeană propune un buget total de până la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei) pentru perioada 2028–2034. Dacă sunt incluse și rambursările datoriilor din perioada pandemiei, totalul ar putea urca la aproape 2 trilioane de euro (aprox. 10.000 miliarde lei).
Discuțiile au loc înaintea negocierilor oficiale la nivel european, iar statele contributoare nete se coordonează mai strâns pentru o poziție comună. Negocierile sunt așteptate să continue în următoarele săptămâni, înainte de reuniunile Consiliului European.
Recomandate
FMI avertizează că datoria publică a unei „țări europene medii” ar putea urca la 130% din PIB până în 2040 dacă politicile nu se schimbă, iar UE ar trebui să combine reforme, consolidare fiscală și împrumuturi comune pentru a acoperi presiunile de cheltuieli din următorii 15 ani, potrivit Agerpres . Fondul Monetar Internațional le-a transmis miniștrilor de finanțe din UE, reuniți la Nicosia, că fără controlul dinamicii datoriei „traiectoria” devine nesustenabilă. În scenariul în care politicile rămân neschimbate, FMI estimează că datoria ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, „dublu comparativ cu nivelul actual”. Ce presiuni de cheltuieli vede FMI în UE FMI indică o creștere a nevoilor bugetare în principal pe trei direcții, pe un orizont de 15 ani: apărare; energie; pensii. Pachetul propus: reforme interne și finanțare comună pentru „bunuri publice europene” Pentru a evita deteriorarea datoriei, documentul FMI recomandă un mix de măsuri, cu accent pe reforme structurale care să reducă presiunile pe termen lung și să susțină creșterea economică. Printre direcțiile menționate: stimulente mai bune pentru mobilitatea forței de muncă în interiorul UE și pentru angajare; integrarea piețelor energetice; facilitarea direcționării economiilor populației către investiții profitabile în întregul bloc; unificarea legislației care diferă de la o țară la alta; reformarea sistemelor de pensii, inclusiv printr-o vârstă de pensionare mai mare; garanții guvernamentale pentru investiții mai riscante în proiecte cu emisii reduse de carbon și rezistente la schimbările climatice, pentru a atrage capital privat. Separat, FMI propune ca statele membre să trateze inovarea, energia și apărarea drept „bunuri publice europene” și să le finanțeze prin împrumuturi comune. Tema este însă „extrem de controversată” în UE: Spania, Italia și Franța susțin ideea, în timp ce Germania și mai multe țări din nordul Europei se opun. Președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis , a declarat pentru Reuters că este un subiect cu „diferențe de opinie”, dar care va fi discutat în lunile următoare. De ce contează: chiar și cu reforme, FMI vede necesară consolidarea fiscală Fondul subliniază că, inclusiv în scenariul implementării reformelor, „majoritatea țărilor UE” vor avea nevoie în continuare de consolidare fiscală pentru a pune datoria pe o traiectorie descendentă. Nuanta importantă: cu cât reformele sunt mai ambițioase, cu atât ar fi nevoie de mai puțină consolidare. În evaluarea FMI, amânarea deciziilor ar agrava problema, iar ajustările „de suprafață” nu ar fi suficiente: „Abordarea bazată pe improvizații, pe care multe țări au adoptat-o până acum, își atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esențial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafață sunt, cel mai probabil, inadecvate.” [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Riscul de sancțiuni UE și de presiune pe leu crește dacă România rămâne fără un guvern stabil și amână reformele fiscale, în condițiile unui deficit bugetar mult peste limita europeană, potrivit unei analize publicate de Adevărul , care îl citează pe economistul Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai). Miza imediată, dincolo de blocajul politic, este accesul la finanțare și la fonduri europene, într-un moment în care „răbdarea” Bruxelles-ului ar fi „pe terminate”. De ce contează: deficitul mare poate declanșa măsuri dure din partea UE Economistul susține că România este „la peste dublul deficitului maxim bugetar admis de tratatele europene” și avertizează că, dacă politicile care au dus la „deficitul abisal” continuă, Uniunea Europeană ar putea trece de la toleranță la aplicarea efectivă a regulilor. În interviu, el descrie România drept un „candidat” foarte probabil pentru sancțiuni, tocmai din cauza amplitudinii dezechilibrelor: după un deficit de „9, către 10% din PIB”, reducerea ar fi ajuns „la 7%” sau ar fi încă în discuție, iar o eventuală „pauză” în consolidarea fiscală ar crește riscul unei reacții de la Bruxelles. Ce sancțiuni sunt invocate și ce efect ar avea Radu Nechita spune că o eventuală sancțiune ar putea însemna: suspendarea dreptului de vot al României în UE ; stoparea fondurilor europene; sau ambele măsuri, cumulate. În logica prezentată, o astfel de evoluție ar lovi direct în capacitatea statului de a se finanța și de a susține investițiile, într-un context în care, potrivit economistului, UE ar fi „singura care ne mai finanțează”. Presiune pe curs: intervențiile BNR și semnalul din piață Interviul leagă riscul de sancțiuni și de instabilitatea politică de tensiunile din piața valutară. Economistul afirmă că „cei care acum schimbă lei pe euro” ar anticipa un risc major, iar cursul ar fi ajuns „unde a ajuns” în pofida „intervențiilor probabile” ale Băncii Naționale. El mai susține că, fără aceste intervenții (vânzări de valută pentru a tempera deprecierea), slăbirea leului ar fi fost mai pronunțată, iar efectul intervenției ar fi și acela de a „ascunde electoratului consecințele” deciziilor politice. Ce soluții indică economistul: tăiere de cheltuieli și reformă administrativă Setul de măsuri avansat în interviu este centrat pe reducerea cheltuielilor și reforme structurale, nu pe ajustări marginale. Printre direcțiile menționate: controlul cheltuielilor publice și aducerea lor la un nivel „sustenabil”; reducerea „pe bune” a numărului de angajați la stat și a privilegiilor; reformă administrativă; „închiderea găurilor negre”, guvernanță corporativă și privatizări parțiale, inclusiv la unele întreprinderi de stat. În paralel, el critică discursul despre „austeritate”, argumentând că, în realitate, „cheltuielile publice ale statului român sunt duble în euro față de cum erau acum șase sau șapte ani”. Context: bază îngustă de contribuabili și productivitate scăzută Economistul pune sărăcia relativă a României în UE pe seama productivității mai mici și a unui grad redus de ocupare și activitate. În interviu apare și o estimare orientativă: „3-4 milioane” de români ar figura drept contribuabili în sectorul privat, la care s-ar adăuga „1,5 milioane de bugetari”, plus copii și pensionari, ceea ce ar descrie o presiune structurală asupra bugetului. Ce urmează, în logica interviului Mesajul central este că, fără un guvern capabil să împingă reforme și să continue reducerea deficitului, România riscă să intre într-o zonă de decizie în care UE ar putea condiționa mai dur finanțarea, iar piața ar putea penaliza suplimentar moneda. Interviul nu oferă un calendar, dar indică drept punct critic momentul în care Bruxelles-ul va considera că promisiunile de corecție nu mai sunt credibile. [...]
Incertitudinea politică prelungită riscă să scumpească finanțarea României și să pună presiune pe curs, avertizează Fitch , pe fondul îndoielilor privind credibilitatea planurilor fiscale pe termen mediu, potrivit Profit . Agenția arată că o criză politică internă care se prelungește poate submina încrederea investitorilor, ceea ce ar duce la deteriorarea condițiilor de finanțare și la presiuni suplimentare asupra cursului de schimb. Fitch precizează că implicațiile crizei asupra credibilității planurilor fiscale și capacitatea unui nou guvern de a le implementa vor cântări în analiza privind creditul suveran la revizuirea programată pentru 31 iulie 2026. Ce urmărește Fitch: credibilitatea consolidării fiscale după 2026 Fitch subliniază că perspectiva negativă asociată ratingului României reflectă deteriorarea continuă a finanțelor publice, pe fondul deficitelor mari și al creșterii rapide a raportului datorie publică/PIB. Agenția notează că, deși impactul imediat al crizei politice asupra finanțelor publice ar fi limitat, incertitudinea reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale pentru 2027 și 2028. În lipsa unui nou guvern, o administrație interimară ar putea continua implementarea bugetului pe 2026, care vizează un deficit de 6,2% din PIB, față de 7,7% din PIB în 2025, potrivit Fitch. În același timp, agenția avertizează că stabilizarea datoriei publice și menținerea ratingului în categoria recomandată investițiilor depind de continuarea consolidării fiscale și după 2026, inclusiv prin măsuri suplimentare „în 2027 și ulterior”. Semnale mixte: deficit mai mic în T1, dar economie în contracție și inflație ridicată Fitch indică faptul că măsurile de consolidare adoptate în 2025 au început să producă efecte, iar execuția bugetară din primul trimestru din 2026 arată o reducere semnificativă a deficitului bugetar, la aproximativ 1% din PIB, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025. Pe partea macroeconomică, agenția avertizează însă asupra unor riscuri suplimentare, inclusiv din șocul asupra prețurilor energiei pe fondul războiului dintre SUA și Iran. Fitch notează că economia României a intrat în contracție două trimestre la rând și menționează o scădere a PIB de 1,7% în primul trimestru din 2026. În acest context, Fitch se așteaptă ca evoluția economiei să fie „semnificativ” sub prognoza de creștere de 1,1% avută în vedere la evaluarea din februarie. Scumpirea energiei a amplificat presiunile inflaționiste, iar rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în aprilie, potrivit analizei. Fitch consideră că acest nivel limitează spațiul BNR de a reduce dobânzile și notează că volatilitatea sentimentului investitorilor a pus presiune pe leu și a împins randamentele obligațiunilor în sus, chiar dacă tensiunile s-au diminuat în ultimele zile. PNRR, o piesă importantă în finanțarea din 2026 Agenția avertizează că întârzierile în îndeplinirea obiectivelor de reformă ar putea pune în pericol plățile UE prin PNRR, pe care Fitch le descrie drept o sursă crucială de finanțare și stimulare prin investiții publice, în condițiile slăbiciunii economiei interne. Fitch indică fonduri de 1,8% din PIB, incluzând 4,6 miliarde euro (aprox. 23,0 miliarde lei) în granturi și 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei) în împrumuturi. Context: rating confirmat, dar sub supraveghere strânsă Fitch precizează că materialul nu reprezintă o acțiune de rating. La revizuirea obișnuită din februarie, agenția a confirmat ratingul suveran al României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. În plan politic, Fitch anticipează că incertitudinea ar putea rămâne ridicată pe termen scurt, dar nu se așteaptă la alegeri anticipate și amintește că președintele Nicușor Dan a început consultări formale pentru formarea unui nou guvern pe 18 mai. Agenția atrage atenția că durata negocierilor și componența viitorului executiv, prioritățile și sprijinul politic pentru implementarea agendei rămân neclare. De asemenea, S&P Global a avertizat că ar putea reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungește, într-o evaluare realizată în afara calendarului obișnuit, pe fondul crizei politice declanșate după căderea Guvernului. „Încrederea investitorilor nu se menține automat și nu se apără prin declarații, ci prin bugete credibile, reforme duse până la capăt și absorbția fondurilor europene. Guvernele se pot schimba, dar finanțele publice nu pot fi puse pe pauză.” Declarația îi aparține ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a discutat cu reprezentanții Fitch după moțiunea de cenzură, prezentând date despre execuția bugetară din primul trimestru și evoluția PNRR, conform informațiilor publicate de Profit. În următoarele săptămâni, miza pentru costurile de finanțare și pentru stabilitatea piețelor rămâne rapiditatea formării unui guvern cu sprijin suficient pentru a susține consolidarea fiscală și pentru a evita întârzieri care ar putea afecta atât PNRR, cât și evaluarea de rating din 31 iulie. [...]
Aderarea la euro depinde de coborârea deficitului bugetar spre 3% , avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu , într-o intervenție la emisiunea „OFF The Record”, potrivit Mediafax . Mesajul are o miză directă pentru politica fiscală: fără „spațiu fiscal”, România nu poate susține pașii necesari pentru intrarea în zona euro. Dăianu a spus că, dacă România își propune aderarea la moneda unică, trebuie „prima dată” să ajungă cu deficitul bugetar „în jur de 3%”. În logica criteriilor europene , acest prag este un reper pentru disciplina bugetară și pentru credibilitatea finanțelor publice. „Spațiul fiscal”, condiția de bază Invitat la emisiunea difuzată de Mediafax, Dăianu a argumentat că aderarea la zona euro presupune, înainte de toate, existența unui spațiu fiscal — adică posibilitatea statului de a-și finanța cheltuielile și de a gestiona șocuri economice fără să împingă deficitul și datoria pe o traiectorie nesustenabilă. În acest context, el a indicat drept țintă reducerea deficitului către 3% și a legat explicit obiectivul euro de corecția bugetară. Susține obiectivul euro, dar cu „problemele” rezolvate Întrebat dacă este de acord ca România să ajungă în zona euro, Dăianu a răspuns afirmativ, însă a condiționat intrarea de rezolvarea problemelor actuale ale finanțelor publice. „Sigur! Să intrăm! Dar trebuie să rezolvăm problemele acestea” Pentru reducerea deficitului, președintele Consiliului Fiscal a propus o abordare graduală, „prin consecvență”, și continuarea procesului de corecție bugetară. [...]
România riscă o retrogradare a ratingului de țară pe fondul deteriorării fiscale și al instabilității politice , avertizează Antena 3 , care citează o evaluare S&P Global Ratings transmisă prin Reuters. În aceeași situație este și Ungaria, în contextul în care riscurile fiscale au devenit principalii factori de presiune pentru ratingurile suverane din Europa Centrală și de Est. Avertismentul vine la o zi după ce ministrul demis al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că și agenția Fitch este îngrijorată că traiectoria fiscal-bugetară a României „e în pericol”, potrivit materialului. De ce contează: presiune pe buget și pe costul finanțării S&P leagă riscul fiscal de un cumul de factori care apasă pe buget: efectele stagflaționiste ale șocului global al prețurilor la energie, măsurile de sprijin legate de energie, cheltuielile ridicate pentru apărare și transferurile sociale „generoase”, potrivit declarațiilor pentru Reuters ale analistului Karen Vartapetov (S&P Global Ratings). „Perspectivele noastre negative pentru Ungaria şi România, precum şi recenta retrogradare a ratingurilor de credit ale Slovaciei reflectă clar aceste riscuri.” În termeni practici, o eventuală retrogradare ar putea însemna condiții mai scumpe sau mai restrictive de finanțare pentru stat, cu efecte în lanț asupra costurilor din economie, deși materialul nu cuantifică aceste impacturi. Blocaj politic, risc de complicare a bugetului pe 2027 Pentru România, S&P indică explicit că prăbușirea guvernului de coaliție ar putea complica discuțiile bugetare pentru 2027. Analistul agenției arată că acest aspect este relevant deoarece angajamentul României de a reduce deficitele fiscale presupune măsuri suplimentare de consolidare în anii următori. Context: guvern demis și negocieri pentru refacerea majorității România traversează o criză politică după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR, votată în Parlament, potrivit Antena 3. PSD a transmis că vrea să rămână la guvernare și ca fosta coaliție să fie refăcută, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL, în timp ce PNL și USR au anunțat că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au spus că ar urma să treacă în opoziție. Președintele României a început discuții informale la Cotroceni cu liderii politici pentru refacerea coaliției, însă o soluție ar putea să se contureze cel mai devreme la jumătatea lunii mai, conform aceleiași surse. [...]
