Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România conduce o alianță de 16 state care cere protejarea banilor pentru agricultură și coeziune în negocierile pentru bugetul multianual al UE 2028–2034, estimat la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei), pe fondul unei divizări tot mai puternice între statele contributoare nete și cele care depind mai mult de fondurile europene, potrivit Economedia.
Miza economică este directă: nivelul finanțării pentru politica agricolă comună și pentru politica de coeziune (fonduri pentru reducerea decalajelor de dezvoltare) influențează investițiile publice și private în statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, în timp ce statele mai bogate încearcă să limiteze costul total al bugetului și să reorienteze cheltuielile.
Pe de o parte, mai multe state bogate – Germania, Franța, Olanda, Austria și țările nordice – cer o reducere semnificativă a bugetului și se opun creșterii contribuțiilor la nivel european. Acestea susțin că fondurile ar trebui direcționate mai mult către competitivitate economică și apărare.
De cealaltă parte, o alianță de 16 state membre, coordonată de România, susține menținerea sau chiar creșterea finanțării pentru agricultură și coeziune. Din grup fac parte, între altele, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria și Ungaria, alături de alte state din Europa Centrală și de Est.
Statele din acest grup afirmă că, în propunerea actuală a Comisiei Europene, politicile de coeziune și agricultura ar fi singurele care ar pierde „în termeni reali”, în pofida creșterii generale a bugetului.
În plus, alianța cere eliminarea reducerilor de contribuții (corecții) de care beneficiază unele state mai bogate, precum Germania, Suedia sau Olanda.
Comisia Europeană propune un buget total de până la 1,8 trilioane de euro (aprox. 9.000 miliarde lei) pentru perioada 2028–2034. Dacă sunt incluse și rambursările datoriilor din perioada pandemiei, totalul ar putea urca la aproape 2 trilioane de euro (aprox. 10.000 miliarde lei).
Discuțiile au loc înaintea negocierilor oficiale la nivel european, iar statele contributoare nete se coordonează mai strâns pentru o poziție comună. Negocierile sunt așteptate să continue în următoarele săptămâni, înainte de reuniunile Consiliului European.
Recomandate
Statele UE discută un buget 2028–2034 care taie suplimentar din PAC și coeziune , într-o mișcare cu potențial direct asupra țărilor care depind de aceste linii de finanțare, inclusiv România, potrivit Digi24 . Noua versiune pregătită de președinția cipriotă a Consiliului UE păstrează reducerile propuse de Comisia Europeană pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune și mai diminuează finanțarea pentru planurile naționale prin care statele ar urma să absoarbă aceste fonduri. Documentul revizuit reduce cu încă aproximativ 0,5% finanțarea pentru noile planuri naționale aferente PAC și coeziunii, după ce propunerea Comisiei Europene tăiase deja aproximativ 10% din sumele destinate acestor politici. În această configurație, cele două politici ar ajunge la o alocare totală de circa 770 de miliarde de euro. Ce se schimbă în restul bugetului: competitivitate, apărare, acțiune externă Pe lângă menținerea reducerilor la agricultură și coeziune, președinția cipriotă propune tăieri de aproximativ 4% pentru ceilalți doi piloni principali ai bugetului: competitivitatea economică și acțiunea externă. Câteva exemple din propunerea aflată acum pe masa statelor membre: Fondul European de Competitivitate (program nou pentru investiții în tehnologii-cheie pentru tranzițiile verde și digitală): redus de la 398 miliarde euro la 383 miliarde euro ; Securitate, apărare și spațiu : redus cu circa 5 miliarde euro , până la 111 miliarde euro ; Europa Globală (principalul mecanism al UE pentru acțiunea externă): redus de la 190 miliarde euro la 182,6 miliarde euro . Miza politică: diviziunea „frugali” vs. statele care cer mai mulți bani Negocierile pornesc pe fondul unei diviziuni între statele „frugale” (care cer un buget mai auster, invocând constrângeri bugetare naționale) și țările care vor creșterea finanțărilor pentru agricultură și coeziune. Potrivit informațiilor din articol, reducerea de circa 10% propusă inițial de Comisie a fost criticată de 17 state membre . Marilena Raouna, responsabilă cipriotă pentru afaceri europene, a descris varianta președinției ca un compromis, iar față de propunerea Comisiei aceasta ar însemna o reducere globală de aproximativ 2% . Calendar: summitul din 18–19 iunie și ținta de final de an Summitul european de la Bruxelles din 18–19 iunie ar urma să lanseze negocierile între cele 27 de state membre privind cadrul financiar multianual 2028–2034 . Comisia Europeană a propus un buget total de circa 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028–2034, o creștere față de actualul cadru pe șapte ani. Obiectivul menționat este închiderea negocierilor până la finalul anului, pentru a evita riscul unei „paralizii instituționale” anul viitor, pe fondul unor alegeri în mai multe țări, inclusiv prezidențialele din Franța. [...]
Uniunea Europeană ia în calcul noi taxe pentru a-și finanța bugetul 2028–2034, iar costul ar putea ajunge în prețul biletelor de avion și al unor produse cu zahăr , potrivit Economedia . Discuțiile sunt în fază preliminară, fără un proiect legislativ și fără detalii stabilite privind nivelul taxelor sau aria exactă de aplicare, informațiile fiind citate de Economedia din Mediafax . De ce apar aceste opțiuni: presiunea pe bugetul UE Miza este finanțarea viitorului buget multianual al UE pentru 2028–2034, pe care Comisia Europeană îl estimează la aproximativ două trilioane de euro. Pe lângă politicile tradiționale (agricultură și coeziune), bugetul ar trebui să acopere cheltuieli mai mari pentru apărare, competitivitate, securitatea frontierelor și rambursarea datoriei contractate prin programul european de redresare post-pandemie. În paralel, statele contributoare nete, precum Germania și Țările de Jos, cer limitarea dimensiunii bugetului, în timp ce statele beneficiare susțin menținerea fondurilor europene pentru investiții și agricultură. În acest context, sunt căutate „resurse proprii” (surse de venit la nivelul UE) care să reducă presiunea pe contribuțiile naționale. Ce taxe sunt discutate și ce nu se știe încă Reprezentanții statelor membre discută opțiunile în Coreper, iar Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, încearcă să identifice până în toamnă formule care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de state membre. În acest moment, potrivit informațiilor din sursă: Taxa pe biletele de avion nu are un mecanism definit: ar putea fi o sumă fixă sau ar putea varia în funcție de distanță, clasa de călătorie ori emisiile generate, însă variantele nu sunt confirmate oficial. Contribuția pentru produsele cu conținut ridicat de zahăr nu are stabilit domeniul de aplicare: nu este clar dacă ar fi vizat zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite sau alimentele cu mult zahăr. În mai multe state membre, inclusiv România, există deja taxe naționale pentru anumite produse care conțin zahăr. Impact posibil: costuri transferate către consumatori și companii Dacă ar fi adoptată, o taxă europeană pe biletele de avion ar putea fi transferată integral sau parțial în prețul plătit de pasageri, însă nu este clar dacă ar exista excepții pentru anumite zboruri sau categorii de pasageri. Măsura ar fi separată de sistemul ETS (schema UE de comercializare a certificatelor de emisii), care deja generează costuri suplimentare pentru companiile aeriene. În sursă sunt menționați mai mulți operatori europeni – Air France-KLM, Lufthansa, Ryanair, easyJet și IAG – care au avertizat că extinderea taxării emisiilor va duce la creșterea prețurilor biletelor. Pentru România, o eventuală taxă europeană ar putea fi inclusă în tarifele biletelor pentru zborurile care pleacă de pe aeroporturile naționale, dar efectul depinde de forma finală a legislației. Ce urmează: consens politic și ratificare națională Introducerea unor noi „resurse proprii” pentru bugetul UE necesită aprobarea în unanimitate a statelor membre și ratificarea deciziei la nivel național . Liderii europeni au cerut președinției irlandeze să prezinte până la summitul din octombrie opțiuni care pot întruni consensul celor 27, însă, la acest stadiu, nu există garanții că taxele discutate vor fi adoptate sau în ce formă. [...]
Fitch condiționează menținerea ratingului de investiții de respectarea deficitului și de banii din PNRR , iar pierderea fondurilor europene ar putea forța Guvernul să aleagă între tăieri de investiții și reduceri de cheltuieli, inclusiv la personal, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Agenția urmează să anunțe ratingul de țară al României pe 31 iulie, într-o evaluare considerată esențială pentru credibilitatea statului în fața investitorilor. La Ministerul Finanțelor a avut loc o nouă rundă de discuții tehnice între reprezentanții Guvernului și experții Fitch, în care autoritățile au prezentat rezultatele bugetare din prima parte a anului și măsurile de consolidare fiscală, reformele și investițiile asumate. Conform surselor citate, stafful tehnic al Fitch s-a arătat „foarte preocupat” de riscul pierderii banilor din PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ), pe fondul întârzierii reformelor negociate cu Comisia Europeană. Miza PNRR: 6,5 miliarde euro și ținta de deficit de 6,2% Potrivit surselor din discuții, Fitch consideră că îndeplinirea la timp a jaloanelor din PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar. Agenția ar insista asupra respectării țintei de deficit de 6,2% asumată de Guvern pentru acest an, mai notează sursa. În același timp, experții ar fi avertizat că, dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lunii legile necesare pentru jaloanele PNRR, România riscă să piardă aproximativ 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei), din care: aproape 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) granturi; 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) împrumuturi. Ce ajustări ar putea urma dacă se pierd fondurile europene Mesajul atribuit experților Fitch este că pierderea fondurilor din PNRR ar reduce „drastic” spațiul de manevră al Guvernului. În lipsa acestor bani, respectarea țintei de deficit ar putea deveni posibilă doar prin măsuri mai dure, precum: amânarea unor investiții publice, inclusiv proiecte majore de infrastructură; reducerea cheltuielilor de personal, inclusiv prin concedieri în sectorul bugetar. În discuții nu ar fi fost evocată posibilitatea unor noi creșteri de taxe, pe motiv că economia ar suporta cu dificultate o povară fiscală suplimentară, potrivit surselor citate. Presiuni suplimentare pe buget: obligații financiare deja în derulare Sursa mai arată că, în lipsa banilor din PNRR, presiunea pe buget ar crește într-un moment în care Guvernul trebuie să acopere și alte obligații, între care sunt menționate: plata a aproximativ 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) către Pfizer, achitarea salariilor restante ale magistraților estimate la circa un miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), rambursări restante de TVA către companii și decontarea concediilor medicale. Toate acestea ar putea împinge deficitul în sus și ar reduce și mai mult spațiul fiscal, crescând riscul de tăieri de investiții sau alte reduceri de cheltuieli pentru a rămâne în ținta de 6,2%, potrivit sursei. Blocaj politic și calendar strâns până la decizia din 31 iulie În material se menționează că adoptarea reformelor din PNRR este afectată de criza politică: după demiterea Guvernului Bolojan, Executivul nu mai poate adopta ordonanțe de urgență pentru îndeplinirea jaloanelor, iar proiectele depind de Parlament, unde nu există consens. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis public că menținerea calificativului recomandat investițiilor este „obligatorie” și că influențează costurile de finanțare ale statului, încrederea investitorilor și capacitatea de a continua investițiile și reformele. Președintele Nicușor Dan a declarat, la Paris, că nu vede în acest moment un risc de retrogradare la „junk”, atât timp cât există garanția că România nu se abate de la ținta de deficit, potrivit declarațiilor citate în articol. În acest context, următoarele săptămâni sunt prezentate ca decisive pentru adoptarea reformelor din PNRR și pentru decizia de rating din 31 iulie. [...]
Ministerul Finanțelor încearcă să evite o retrogradare care ar scumpi împrumuturile statului , în condițiile în care România este deja la ultima treaptă „recomandată investitorilor” la marile agenții și are perspectivă negativă, potrivit Profit . Discuțiile cu agențiile de rating au loc pe fondul crizei politice, dar și al unei execuții bugetare descrise ca fiind bună până acum, element esențial pentru menținerea calificativului. Ce a prezentat Ministerul Finanțelor în discuțiile cu agențiile Oficialii Finanțelor au prezentat o analiză a evoluțiilor macroeconomice din prima jumătate a lui 2026, perspectivele pentru 2027, politica fiscală, execuția bugetară pe primele cinci luni din 2026, managementul datoriei publice și stadiul absorbției fondurilor europene. Ministerul susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate din 2025 „produc deja efecte vizibile” la nivelul veniturilor bugetare. Pe partea de cheltuieli, execuția pe primele cinci luni din 2026 ar confirma că limitarea cheltuielilor funcționează conform planificării, inclusiv printr-un nivel mai scăzut al cheltuielilor cu salariile din sectorul public și asistența socială. De ce contează ratingul: costul finanțării pentru stat și economie În material se arată că ratingurile S&P, Fitch și Moody’s sunt urmărite de investitori, în special de cei care împrumută statul, iar un calificativ mai bun se traduce în dobânzi mai mici. Menținerea României în categoria recomandată investitorilor este considerată „de importanță majoră”, în condițiile în care țara se află pe ultima treaptă la toate cele trei agenții, cu perspectivă negativă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat direct ratingul de stabilitatea financiară și de costurile de finanțare: „Menținerea ratingului de țară este obligatorie pentru stabilitatea financiară a României în această perioadă. Ratingul nu este doar un indicator tehnic: el influențează încrederea investitorilor, costurile suportate de întreaga economie și capacitatea statului de a finanța investițiile și serviciile publice.” Investițiile publice și fondurile europene, argument în fața agențiilor Finanțele au subliniat importanța menținerii investițiilor finanțate din fonduri europene, ca sprijin pentru activitatea economică și ca amortizor al efectelor ajustării fiscale pe termen scurt. În primele cinci luni ale anului, aproximativ 71% din totalul investițiilor publice ar fi fost asigurate din fonduri europene și resurse aferente PNRR. Ministerul afirmă că își continuă eforturile pentru finalizarea reformelor și investițiilor din PNRR, accelerarea absorbției din Cadrul Financiar Multianual 2021–2027 și operaționalizarea programului SAFE. Deficitul și datoria: ținte pentru 2026 și presiunea bugetului pe 2027 Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standardul UE), în linie cu angajamentele față de Comisia Europeană. Guvernul a închis 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (cash), respectiv 146 miliarde lei, în scădere față de 2024. Deficitul ESA pentru 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar pentru 2024 România a avut, potrivit datelor din articol, cel mai ridicat deficit din UE pe standard ESA (9,3%). România are un plan fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB, iar materialul indică faptul că bugetul pe 2027 va fi un reper major pentru evaluările agențiilor. Ce urmează: întâlniri cu Fitch și Moody’s Profit notează că reprezentanții Fitch au discuții online cu Ministerul Finanțelor, BNR și Consiliul Fiscal, urmând întâlniri online și cu economiști și reprezentanți ai mediului privat. Tot în această săptămână ar urma discuții și cu Moody’s, agenție care, de regulă, nu are întâlniri și cu mediul privat. În paralel, Ministerul Finanțelor afirmă că planul de finanțare pentru 2026 se derulează conform calendarului, iar Alexandru Nazare a spus că România are deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026 și că, la jumătatea anului, planul de finanțare este realizat în proporție de 49%. [...]
Fără venituri noi, bugetul UE 2028–2034 riscă tăieri de 40% dacă statele membre nu acceptă nici creșterea contribuțiilor naționale, nici introducerea de „resurse proprii” (venituri directe ale UE din taxe), potrivit Economica . Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, a avertizat că, în lipsa acestor soluții, ajustarea ar însemna compensarea a aproximativ 66 de miliarde de euro pe an prin reduceri, ceea ce ar echivala cu o scădere de 40% față de propunerea Comisiei. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă la Cork, alături de premierul Irlandei, Micheal Martin, în contextul presiunilor venite din partea unor state – Germania, Olanda, Austria și țările nordice – care cer reduceri abrupte ale bugetului. Miza: cum se finanțează un buget mai mare, fără să crească contribuțiile Von der Leyen a evitat să avanseze idei concrete de taxe, dar a indicat direcțiile deja discutate la nivel european pentru a crea venituri suplimentare la bugetul UE. Bruxelles-ul a propus anterior taxe pe emisiile poluante, inclusiv pe deșeurile electronice nereciclate, precum și taxe pe tutun și noi taxe corporative. În paralel, a amintit că Parlamentul European a venit cu inițiative care nu au fost aprobate de statele membre, precum impozite asupra: multinaționalelor din sectorul digital; activelor cripto; jocurilor de noroc online. Germania cere o reducere de 400 de miliarde de euro și contestă sustenabilitatea propunerii În același context, un document guvernamental intern consultat de Reuters arată că Germania solicită o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro din bugetul UE de peste 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028–2034, pe care Berlinul îl consideră „nesustenabil”. Comisia propune un buget de peste 2.000 de miliarde de euro, față de aproximativ 1.300 de miliarde de euro în actualul cadru financiar 2021–2027. Potrivit poziției Berlinului, „așa cum este formulat, un acord este imposibil”, iar chiar și cu reducerea cerută, bugetul ar rămâne cu 27% mai mare decât cel actual. În acest scenariu, contribuția anuală a Germaniei ar ajunge la peste 50 de miliarde de euro. Următorul pas: discuții la summitul din octombrie și presiune pentru acord în 2026 Șefii de stat și de guvern ai UE urmează să discute o nouă propunere de buget la summitul din octombrie, iar von der Leyen le-a cerut să ajungă la o poziție comună privind finanțarea viitorului cadru financiar multianual. Cancelarul german Friedrich Merz a cerut un acord asupra bugetului încă din acest an, pentru ca planificarea să fie făcută înainte de intrarea în vigoare în ianuarie 2028, invocând riscul de „paralizie instituțională” în 2027, pe fondul unor alegeri importante în Franța, Polonia și Italia. Premierul irlandez Micheal Martin a spus că președinția irlandeză a Consiliului UE vizează finalizarea negocierilor până la sfârșitul anului, tocmai pentru a evita blocajele legate de ciclul electoral din 2027. [...]
UE a impus Bulgariei plafoane anuale pentru creșterea cheltuielilor nete până în 2029 , după confirmarea procedurii de deficit excesiv, ceea ce pune presiune pe politica fiscală și pe construcția bugetelor din următorii ani, potrivit G4Media . Consiliul Uniunii Europene a confirmat decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), cerând măsuri fiscale corective pentru a ține sub control creșterea cheltuielilor publice. Informația este atribuită de publicație site-ului Novinite, citat de Agerpres. Ce limite de cheltuieli a stabilit UE În cadrul procedurii, UE stabilește limite obligatorii pentru creșterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei, recomandând ca acestea să nu depășească: 4,2% în 2026 3,4% în 2027 3,4% în 2028 3,2% în 2029 Potrivit aceleiași surse, acești parametri sunt meniți să asigure ieșirea Bulgariei din procedura de deficit excesiv până în 2029. Calendarul de conformare și raportare Consiliul UE a stabilit și un termen-limită: Bulgaria trebuie să trimită până la 15 octombrie 2026 măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027. Documentul trebuie prezentat atât Comisiei Europene, cât și Eurogrupului. Raportarea progreselor se face de două ori pe an: primăvara, până la 30 aprilie (actualizări privind progresele anuale); toamna, până la 15 octombrie, prin proiectul de buget, până când deficitul este „pe deplin corectat”, conform textului citat. Flexibilitate condiționată de cheltuielile de apărare Cadrul UE permite o anumită flexibilitate a țintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuieli din domeniul apărării. În acest context, autoritățile de la Sofia trebuie să includă date detaliate despre cheltuielile de apărare planificate și realizate, inclusiv investițiile și cheltuielile finanțate prin programul SAFE , pentru transparență în raportarea fiscală. Ce arată proiectul de buget al Bulgariei Ministerul de Finanțe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, cu un deficit previzionat de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru 2026–2028 prevede: deficit de 5,7% din PIB în 2026, 3,8% din PIB în 2027, 3% din PIB în 2028. [...]
