Nicușor Dan solicită un buget ambițios pentru România în cadrul negocierilor UE 2028-2034 - Impactul asupra competitivității și dezvoltării economice a țării

România își leagă miza de bugetul UE 2028–2034 de competitivitate și de o împărțire „echitabilă” a banilor , iar președintele Nicușor Dan spune că Bucureștiul susține un buget european „mare, ambițios” și cere o discuție internă despre cum pot fi cheltuite mai eficient fondurile europene, potrivit Economica . În declarațiile sale, Nicușor Dan a indicat două direcții: accent pe „competitivitate” și o „împărțire echitabilă” a resurselor la nivelul Uniunii. Totodată, el a amintit că România a fost printre statele care au susținut posibilitatea ca UE să se împrumute și a legat direct eficiența utilizării fondurilor de dezvoltarea economică. „Trebuie să facem discuția acasă cum putem cheltui mai bine fondurile europene și în felul ăsta să ne dezvoltăm.” Ce se negociază la Bruxelles și de ce contează pentru România Parlamentul European urmează să își adopte poziția privind viitorul buget multianual al UE (2028–2034), care va sta la baza negocierilor cu statele membre din Consiliu. În paralel, pe agenda sesiunii apar și alte teme (de la criza din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor la energie, până la responsabilitatea platformelor digitale), însă miza bugetară este cea care poate influența direct volumul și arhitectura finanțărilor europene disponibile în următorul ciclu. Conform informațiilor transmise de Agerpres, textul adoptat în Comisia pentru bugete (BUDG) propune: 1,7 mii de miliarde de euro în prețuri constante (nivelul anului 2025) pentru 7 ani, respectiv 2,01 mii de miliarde de euro în prețuri curente (aprox. 10.050 mii de miliarde lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro); o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro față de propunerea Comisiei din iulie 2025 (în prețuri curente); un nivel al bugetului de 1,27% din VNB-ul UE (VNB = Venitul Național Brut), cu rambursarea datoriei pentru NextGenerationEU (0,11% din VNB) în afara plafoanelor cadrului financiar multianual; alocarea creșterii de aproximativ 10% către programe-cheie, fără bani suplimentari pentru administrație sau agențiile descentralizate. Ce urmează După adoptarea poziției Parlamentului European, instituția va fi pregătită să înceapă negocierile cu Consiliul asupra regulamentului care stabilește structura și principalele cifre ale bugetului 2028–2034, negocieri care pot începe după ce Consiliul ajunge la o poziție comună. Pentru România, discuția se va traduce în practică prin două planuri: cum se poziționează în negocierile privind „împărțirea echitabilă” și cum își îmbunătățește, intern, capacitatea de a cheltui eficient fondurile europene. [...]