Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Comisia Europeană vrea un buget UE de 200 mld. euro în 2027, iar miza pentru România este cât de repede poate redirecționa fondurile de coeziune către noile priorități, cu prefinanțare și cofinanțare mai mare din partea UE, potrivit Stirile Pro TV.
Comisia Europeană a propus stabilirea bugetului anual al Uniunii pentru 2027 la 200 de miliarde de euro, în „angajamente” — adică sume pe care UE le poate contracta într-un an, fără ca banii să fie plătiți imediat. În practică, plățile efective pentru proiecte aprobate în 2027 pot fi făcute și în 2028 sau 2029, în funcție de derularea programelor.
Proiectul de buget include și rezultatul evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune 2021–2027. Statele membre sunt încurajate să folosească resursele disponibile pentru „noile priorități” ale Uniunii, între care:
Pentru aceste direcții, Executivul comunitar indică posibilitatea unei prefinanțări unice și a unei cofinanțări mai mari din partea UE, ceea ce poate reduce presiunea pe bugetele naționale în faza de pornire a proiectelor.
Comisia plasează propunerea în contextul șocurilor recente — pandemie, criză energetică, inflație, războiul din Europa și tensiuni geopolitice — și notează că evoluțiile din Orientul Mijlociu au afectat sectoare economice prin scumpirea energiei, cu efecte asupra volatilității creșterii economice și inflației în Europa.
În acest cadru, bugetul pentru 2027 ar urma să continue finanțarea priorităților UE, inclusiv sprijin pentru Ucraina prin Mecanismul pentru Ucraina și un nou împrumut dedicat.
În comunicarea Comisiei, accentul cade pe investiții mai mari în securitate și apărare, inclusiv cercetare, capacitate industrială, mobilitate militară și reziliență strategică, în legătură cu Planul ReArm Europe/Readiness 2030 și instrumentul SAFE pentru achiziții publice comune în domeniul apărării.
Pe zona economică, proiectul prevede finanțare sporită pentru programe precum Erasmus+, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Programul privind piața unică, menținând în același timp sprijinul pentru agricultură și dezvoltarea zonelor rurale.
Bugetul anual pentru 2027 trebuie adoptat de Parlamentul European și Consiliu înainte de finalul lui 2026, potrivit informațiilor preluate de Euronews.
Recomandate
Vicepremierul interimar Tanczos Barna propune înghețarea țintei de deficit pentru 2027 , printr-un moratoriu de un an negociat cu Comisia Europeană , pe motiv că o reducere suplimentară „încă un procent” ar fi „extrem de dureroasă” pentru economie, potrivit Newsweek . Miza este una de politică fiscală și de finanțare: Barna leagă presiunea pe buget de ieșirea României din PNRR în 2027 și de costul ridicat al dobânzilor la datoria publică, sugerând că ajustarea deficitului ar putea amplifica încetinirea economică și ar reduce încasările. De ce cere un moratoriu și ce invocă pentru 2027 Tanczos Barna a spus că, după rectificarea bugetară necesară în acest an, o prioritate este pregătirea bugetului pe 2027. În acest context, el susține că România ar trebui să negocieze cu Comisia Europeană un moratoriu de un an, astfel încât să rămână în 2027 la nivelul deficitului din 2026. „Eu cred că ar trebui să discutăm, să negociem cu Comisia Europeană un moratoriu de un an de zile, să rămânem pe deficitul de anul acesta pentru că o coborâre a deficitului pe anul viitor încă un procent o să fie o chestiune extrem, extrem de dureroasă.” Argumentul central: în 2027 România nu va mai avea PNRR, iar din bugetul de investiții ar urma să „dispară” peste 40 de miliarde de lei. Barna afirmă că, fără investiții semnificative într-o perioadă de regres economic, economia ar suferi suplimentar, consumul ar scădea, iar încasările bugetare ar fi și mai mici. Presiunea dobânzilor și „soluția de finanțare alternativă” Vicepremierul interimar mai indică drept problemă majoră costul dobânzilor plătite de stat, despre care spune că depășește 64 de miliarde de lei. În opinia sa, este nevoie de „o soluție de finanțare alternativă” care să ajute la echilibrarea dobânzilor ridicate rezultate din împrumuturile contractate în anii trecuți. „Plătim peste 64 de miliarde de lei dobânzi. Deci problema noastră cea mai mare acolo e şi acolo ar trebui să reducem un pic cumva, printr-o soluţie de finanţare alternativă...” Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Din declarațiile citate reiese că Barna vede două repere imediate: rectificarea bugetară pentru anul în curs și construcția bugetului pe 2027, în paralel cu o eventuală negociere cu Comisia Europeană pentru moratoriul de un an. Materialul nu oferă detalii despre forma concretă a „soluției de finanțare alternative” sau despre calendarul unei negocieri cu Bruxelles-ul. [...]
Noua variantă a legii salarizării bugetarilor este calibrată pe constrângerile de deficit și pe riscul de rating , iar orice majorare peste un nivel „sustenabil” ar fi „populistă”, a spus Dragoș Pîslaru , ministrul interimar al Investițiilor, potrivit Economedia . Mesajul central: proiectul ar urma să permită creșteri în următorii ani, fără scăderi de venituri, dar în limitele acceptate de Ministerul Finanțelor și de angajamentele României față de Comisia Europeană . Pîslaru a declarat la Digi24 că proiectul a fost modificat după discuții cu sindicatele și consultări cu Comisia Europeană, iar autoritățile încearcă o formulă care să împace solicitările interne cu obligațiile asumate. El a spus că instituția europeană nu „respinge” bugete, dar avertizează asupra riscurilor, în special cele legate de sustenabilitatea fiscal-bugetară. Miza fiscală: praguri de cost și risc pentru rating Ministrul interimar a afirmat că avertismentele Comisiei Europene au vizat nivelul creșterilor salariale și impactul asupra situației fiscale, inclusiv prin prisma riscului de afectare a ratingului de țară și a îndeplinirii „jalonului” (țintă asumată în relația cu Comisia Europeană). În acest context, Pîslaru a insistat că o creștere „debalansată” sau peste anumite praguri poate crea probleme de credibilitate fiscală. Întrebat despre limita de 12 miliarde de lei pentru angajamente, Pîslaru a indicat că dificultatea majoră este identificarea surselor de finanțare pentru această sumă: nu doar stabilirea unui plafon, ci explicarea de unde vin banii. Ce promite proiectul: fără scăderi de venituri, creșteri pentru majoritatea salariilor Pîslaru a spus că proiectul include un mecanism de „protecție de sumă tranzitorie”, astfel încât „niciun venit salarial nu va scădea”. În același timp, „peste două treimi” dintre salariile din sectorul public ar urma să aibă ajustări pozitive în perioada următoare, cu creșteri pe care le-a descris drept neextraordinare. Ministrul nu a indicat, înaintea întâlnirii cu partidele, care va fi impactul bugetar exact al noii variante. Ajustări punctuale: zona justiției În urma reacțiilor din ultimele săptămâni privind salarizarea din sistemul judiciar, Pîslaru a afirmat că problemele semnalate au fost soluționate după consultări cu Ministerul Justiției, inclusiv pentru salarizările din zona de conducere (CSM, Parchet, Înalta Curte), pentru a respecta principiul egalității puterilor în stat. În esență, proiectul intră într-o etapă în care testul decisiv nu este doar acceptabilitatea socială, ci și capacitatea Guvernului de a demonstra surse de finanțare compatibile cu țintele fiscale și cu avertismentele privind riscul de rating. [...]
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan le-a transmis reprezentanților S&P că România are nevoie de un guvern stabil pentru a continua reducerea deficitului și reformele , potrivit Mediafax . Mesajul vine în contextul discuțiilor cu agenția de rating despre finanțele publice și perspectivele economice, într-un moment în care piețele și creditorii urmăresc dacă măsurile de consolidare fiscală vor fi menținute. Bolojan afirmă că, în ultimul an, deficitul bugetar a scăzut, iar cheltuielile au fost ținute sub control, susținând că ajustarea fiscală începută anul trecut „începe să se reflecte în cifre”. În același timp, el spune că România și-a respectat angajamentele față de parteneri. De ce contează pentru rating și costurile de finanțare În discuțiile cu S&P, un punct de interes a fost situația politică, în special formarea unui nou guvern și capacitatea acestuia de a continua consolidarea fiscală și reformele asumate. Bolojan subliniază că, pentru piețele financiare și creditorii României, contează atât evoluția finanțelor publice de până acum, cât și „perspectiva de continuitate” a măsurilor adoptate. „Dacă menținem direcția actualelor politici fiscale, putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar. Pentru sănătatea economiei, această continuitate este importantă.” Ce măsuri indică și ce urmează în Parlament Premierul interimar spune că România are nevoie de un guvern cu puteri depline, care să poată construi și respecta bugetul pentru 2027, să continue reducerea deficitului și să implementeze reformele. Printre direcțiile enumerate de Bolojan se numără: eficientizarea administrației publice; reformarea companiilor de stat; prioritizarea cheltuielilor publice; orientarea investițiilor către proiecte care pot genera creștere economică. În plan politic, Bolojan notează că „soluția politică este pe masa Parlamentului” și precizează că premierul desemnat, Siegfried Mureșan , urmează să ceară săptămâna viitoare votul de încredere al Parlamentului, pe care îl descrie drept „esențial” pentru viitorul României. [...]
O retrogradare a României în „junk” ar putea împinge rapid dobânzile statului spre 8% și ar slăbi leul , într-un scenariu descris de economistul-șef al ING România, Valentin Tătaru , înaintea deciziei Standard & Poor’s din 2 octombrie, potrivit Ziarul Financiar . Miza imediată este costul de finanțare al bugetului într-un moment în care România se împrumută masiv pentru acoperirea deficitului. Decizia S&P vizează menținerea sau retrogradarea ratingului suveran în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul piețelor), ceea ce ar transmite investitorilor un semnal de risc mai ridicat. În discuția de la ZF Live, Tătaru a vorbit despre o reacție în lanț care ar porni de la titlurile de stat și s-ar propaga către cursul de schimb, cu o posibilă intervenție a BNR. Costul datoriei: titluri de stat „înghețate” în jur de 8% Economistul estimează că, în scenariul retrogradării, randamentele titlurilor de stat s-ar putea bloca „în jur de 8%”, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă a costului de finanțare față de nivelul curent, exact într-o perioadă de împrumuturi mari pentru finanțarea deficitului bugetar. „[...] probabil ar duce la o cvasi-îngheţare a titlurilor de stat în jur de 8%”, a declarat Valentin Tătaru la ZF Live. Tătaru a plasat scenariul în contextul unei datorii publice aflate „pe un trend crescător” și al costurilor cu dobânda în creștere, sugerând că presiunea s-ar vedea rapid în „factura” bugetară. „[...] tocmai am vorbit despre creşterea datoriei şi a costurilor cu dobânda”. Cursul: depreciere de 3–4% și rolul BNR Al doilea canal de transmitere indicat de economist este cursul de schimb, unde vede o ajustare de „trei-patru procente” în cazul retrogradării, pe care o descrie ca fiind greu de evitat în acel context. „Deci aş vedea o ajustare de trei-patru procente a cursului”. În același timp, Tătaru a subliniat că evoluțiile ar depinde și de reacția BNR, fără a avansa un răspuns ferm privind instrumentele pe care banca centrală le-ar folosi. Context: precedentul din 2008–2009 și incertitudinea răspunsului politic Economistul a amintit episodul din 2008–2009, când, după tensiuni pe piețe, România a anunțat relativ rapid un acord cu FMI, iar piețele „s-au calmat relativ repede”. Pentru scenariul actual, el a punctat însă limita: „nu știm ce ar apărea” ca răspuns în situația unei retrogradări, ceea ce lasă deschisă întrebarea cât de repede ar putea fi stabilizate costurile de finanțare și cursul. [...]
România riscă să plătească mai scump pentru finanțarea datoriei publice dacă blocajul politic continuă și duce la retrogradarea ratingului suveran la categoria „junk”, avertizează Fitch Ratings , potrivit Economedia . Agenția va reevalua ratingul României în ianuarie 2027, iar până atunci guvernul trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul și poate prezenta un plan fiscal credibil. Ce cere Fitch: ajustare suplimentară a deficitului și un buget 2027 credibil Fitch spune că România are nevoie de o corecție suplimentară de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pentru a ajuta la stabilizarea creșterii datoriei publice pe termen mediu, potrivit declarațiilor făcute de Malgorzata Krzywicka, analist Fitch, într-un interviu pentru Bloomberg. Miza imediată este bugetul pe 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către un deficit de 3% din PIB . În lipsa acestor elemente, pragul pentru menținerea ratingului devine „tot mai dificil de trecut” cu fiecare săptămână de criză politică, pe fondul întrebărilor legate de predictibilitatea fiscală și capacitatea de a face ajustarea necesară. Blocajul politic apasă direct pe credibilitatea fiscală România a evitat „la limită” retrogradarea cu două luni în urmă, însă de atunci încercările de a instala un nou prim-ministru susținut de o majoritate stabilă au eșuat, crescând perspectiva unor alegeri anticipate. În acest context, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar șansele de a obține votul de încredere sunt descrise ca reduse, după ce PSD a transmis că este puțin probabil să îl susțină. Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere aprobarea Parlamentului. Unde este România acum cu ratingul și ce urmează La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la BBB- (cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade”, adică recomandat investițiilor), cu perspectivă negativă . Economedia amintește și contextul deciziei, inclusiv faptul că România a cerut revizuirea evaluării și a furnizat informații suplimentare înaintea deciziei finale (detalii în Economedia ). În paralel, și celelalte agenții au semnalat riscuri: S&P Global urmează să revizuiască ratingul României la începutul lunii viitoare, iar Moody’s Investors Service a confirmat la începutul acestui an ratingul României la Baa3 , cu perspectivă negativă. De ce contează: piețele „prețuiesc” deja România ca „junk” Un element cheie din analiza Fitch este că investitorii tratează deja obligațiunile României ca și cum țara ar avea rating „junk”, ceea ce o obligă să plătească cele mai ridicate randamente din Uniunea Europeană . Analistul Fitch descrie reacția piețelor ca „relativ benignă”, pe fondul evoluției mai bune a deficitului în acest an și al intrărilor de fonduri europene, care ar funcționa ca un mecanism de protecție ce permite României să se finanțeze chiar și sub presiune. Pe partea fiscală, Fitch estimează deficitul bugetar pentru 2026 la 5,9% din PIB , sub ținta de 6,2% stabilită de guvern, după ce deficitul s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 . Totuși, agenția indică îmbunătățirea colectării taxelor ca una dintre principalele căi de reducere a deficitului, în condițiile în care „spațiul este limitat pe partea de cheltuieli”, după măsurile de austeritate deja implementate. Creșterea economică, insuficientă pentru a „acoperi” deficitele Fitch vede și creșterea economică slabă ca un risc: economia României (aprox. 430 miliarde de dolari , adică aproximativ 1.935 miliarde lei ) încearcă să iasă din recesiune și să reducă cea mai ridicată inflație din UE. Krzywicka respinge ideea că o accelerare a creșterii ar putea înlocui consolidarea fiscală: „Acestea sunt câștiguri marginale. Nu sunt nici pe departe la scara ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creștere economică mai puternică, de una singură, nu va rezolva problema deficitelor mari.” Potrivit estimărilor citate, economia ar urma să se contracte ușor în 2026 și să revină pe creștere în 2027, dar la un ritm sub nivelurile de dinaintea pandemiei. [...]
