Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România plătește cel mai ridicat cost mediu pentru datoria publică din UE, un indicator care apasă direct pe cheltuielile cu dobânzile și, implicit, pe spațiul bugetar disponibil pentru alte priorități, potrivit G4Media, care citează date Eurostat transmise de Agerpres.
România a raportat în 2025 un cost mediu al datoriei publice guvernamentale de 5,2%, cel mai mare din Uniunea Europeană. În clasament urmează Polonia (4,5%), Cehia (3,1%) și Italia (3%). La polul opus, cele mai mici costuri au fost în Irlanda (1,4%), Luxemburg (1,5%), Țările de Jos (1,7%) și Germania (1,8%), iar Franța, Finlanda și Suedia au avut fiecare 1,9%.
Comparativ cu 2024, cele mai mari creșteri ale costului mediu au fost în Lituania, Danemarca și România (toate cu +0,3 puncte procentuale), urmate de Polonia (+0,2 puncte procentuale).
În același interval, în șapte state membre UE costul mediu al datoriei a scăzut. Cele mai importante reduceri au fost în Estonia (-0,8 puncte procentuale), Suedia (-0,3 puncte procentuale) și Croația (-0,2 puncte procentuale).
Datele Eurostat indică și o vulnerabilitate suplimentară: la finalul lui 2025, doar două state membre aveau peste 50% din datoria publică denominată în valută (adică în monede străine): Bulgaria (75%) și România (53%).
Ponderi semnificative ale datoriei în valută au fost consemnate și în Ungaria (32%), Polonia (26%) și Danemarca (24%).
La finalul lui 2025, 12 din cele 27 de state UE aveau un raport datorie/PIB peste 60%, iar cinci state depășeau 100%: Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). Cele mai mici ponderi ale datoriei în PIB au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%), Bulgaria (29,9%) și Irlanda (32,9%).
Între finalul lui 2024 și finalul lui 2025, 19 țări din UE (și Norvegia) au înregistrat creșteri ale raportului datorie/PIB, iar opt state au raportat scăderi. Cele mai mari creșteri în UE au fost în Finlanda (+6,2 puncte procentuale), Bulgaria (+6 puncte procentuale), Polonia (+4,8 puncte procentuale) și România (+4,5 puncte procentuale).
Recomandate
Deficitul bugetar „cash” a coborât la 3,8% în septembrie, dar miza rămâne finalul de an , într-un context în care Guvernul trebuie să își respecte angajamentele fiscale, potrivit Newsweek , care citează declarațiile ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , la Digi24. Nazare a spus că deficitul pe luna septembrie este de 3,8%, „o ajustare semnificativă” față de anul trecut, când era 5,5%. Ministrul a precizat că se referă la deficitul publicat lunar pe metodologie „cash” (execuția efectivă a încasărilor și plăților), nu la deficitul calculat după standardul european ESA (European System of Accounts), folosit în evaluările la nivelul UE. De ce contează diferența dintre „cash” și ESA Ministrul a avertizat că seriile trimestriale ESA sunt provizorii și se modifică la fiecare publicare Eurostat, motiv pentru care deficitul ESA trimestrial nu trebuie confundat cu deficitul anual. „Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual şi nu trebuie confundată pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică.” În același context, Nazare a indicat că, din comunicatul Eurostat publicat în octombrie 2026, deficitul României pe 2025, calculat ESA la nivel anual, este de 7,8% (nu 7,9%), pe care a descris-o drept „o cifră definitivă”. Presiunea pe final de an: ecart de peste 23 de miliarde și reorientarea resurselor Nazare a mai afirmat că resursele și „majoritatea spațiului fiscal” au fost concentrate către PNRR , ceea ce a redus spațiul fiscal pentru proiectele finanțate direct din bugetul de stat, efect vizibil în execuția „cash”. Ministrul a mai spus că există „un ecart pe deficit cash important de peste 23 de miliarde”, menținut în fiecare lună a acestui an, iar următoarele săptămâni sunt „extrem de importante” pentru ca România să se încadreze în angajamentele asumate. Problemele structurale rămân În evaluarea ministrului, obligațiile „structurale, cronice, istorice” continuă să apese asupra bugetului, iar situația nu este „foarte mult schimbată” față de luna mai. El a susținut că bugetul pe 2026 a fost discutat și dezbătut cu partidele din fosta coaliție (PNL, PSD, USR și minorități) și că, în afara dezechilibrelor cunoscute, nu au apărut probleme noi după luna mai. [...]
România își securizează miza bugetară în UE printr-o alianță de 17 state : președintele Nicușor Dan și premierul Italiei, Giorgia Meloni, au coagulat o poziție comună în Grupul „Prietenii Coeziunii ” pentru ca agricultura și politica de coeziune să rămână priorități în viitorul buget multianual al Uniunii Europene (2028–2034), potrivit Euronews . Cele 17 state membre au transmis o scrisoare comună premierului Irlandei, Micheál Martin, a cărui țară deține Președinția rotativă a Consiliului UE, înaintea următoarelor etape de negociere a bugetului european, conform președintelui României. „Împreună cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, am reunit 17 state membre UE din Grupul «Prietenilor Coeziunii» în jurul unui obiectiv comun: menținerea agriculturii și a coeziunii ca priorități centrale în următorul exercițiu bugetar european.” Ce urmărește România în negocierile pentru 2028–2034 Nicușor Dan spune că poziția comună vizează menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, în condițiile în care UE pregătește următorul buget pe termen lung. În același timp, președintele a invocat nevoia de resurse suficiente și pentru noile priorități ale Uniunii, între care securitatea și apărarea, competitivitatea și tranzițiile energetică și digitală. Contextul: propunerea Comisiei și schimbarea arhitecturii fondurilor Demersul are loc pe fondul unor negocieri descrise ca fiind complexe, după ce Comisia Europeană a propus un cadru financiar de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, în care coeziunea și agricultura sunt integrate într-o nouă structură de finanțare. Consiliul UE indică faptul că noua structură ar urma să grupeze într-un plan național și regional mai multe domenii, inclusiv coeziunea, agricultura, pescuitul, migrația și securitatea. Ce urmează și de ce contează calendarul Potrivit Consiliului UE, ținta este ca acordul asupra cadrului financiar multianual 2028–2034 să fie închis până la finalul lui 2026, astfel încât legislația necesară să fie adoptată în 2027, iar finanțarea să continue fără întrerupere din ianuarie 2028. Pentru România, miza rămâne păstrarea unor alocări consistente pentru coeziune și agricultură, inclusiv pentru reducerea decalajelor dintre state și susținerea competitivității companiilor din economiile mai puțin dezvoltate. [...]
România riscă să plătească mai scump pentru finanțarea datoriei publice dacă blocajul politic continuă și duce la retrogradarea ratingului suveran la categoria „junk”, avertizează Fitch Ratings , potrivit Economedia . Agenția va reevalua ratingul României în ianuarie 2027, iar până atunci guvernul trebuie să demonstreze că poate reduce deficitul și poate prezenta un plan fiscal credibil. Ce cere Fitch: ajustare suplimentară a deficitului și un buget 2027 credibil Fitch spune că România are nevoie de o corecție suplimentară de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB a deficitului bugetar pentru a ajuta la stabilizarea creșterii datoriei publice pe termen mediu, potrivit declarațiilor făcute de Malgorzata Krzywicka, analist Fitch, într-un interviu pentru Bloomberg. Miza imediată este bugetul pe 2027 și prezentarea unei traiectorii credibile către un deficit de 3% din PIB . În lipsa acestor elemente, pragul pentru menținerea ratingului devine „tot mai dificil de trecut” cu fiecare săptămână de criză politică, pe fondul întrebărilor legate de predictibilitatea fiscală și capacitatea de a face ajustarea necesară. Blocajul politic apasă direct pe credibilitatea fiscală România a evitat „la limită” retrogradarea cu două luni în urmă, însă de atunci încercările de a instala un nou prim-ministru susținut de o majoritate stabilă au eșuat, crescând perspectiva unor alegeri anticipate. În acest context, președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar șansele de a obține votul de încredere sunt descrise ca reduse, după ce PSD a transmis că este puțin probabil să îl susțină. Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a forma un guvern și a cere aprobarea Parlamentului. Unde este România acum cu ratingul și ce urmează La sfârșitul lunii iulie, Fitch a menținut ratingul României la BBB- (cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade”, adică recomandat investițiilor), cu perspectivă negativă . Economedia amintește și contextul deciziei, inclusiv faptul că România a cerut revizuirea evaluării și a furnizat informații suplimentare înaintea deciziei finale (detalii în Economedia ). În paralel, și celelalte agenții au semnalat riscuri: S&P Global urmează să revizuiască ratingul României la începutul lunii viitoare, iar Moody’s Investors Service a confirmat la începutul acestui an ratingul României la Baa3 , cu perspectivă negativă. De ce contează: piețele „prețuiesc” deja România ca „junk” Un element cheie din analiza Fitch este că investitorii tratează deja obligațiunile României ca și cum țara ar avea rating „junk”, ceea ce o obligă să plătească cele mai ridicate randamente din Uniunea Europeană . Analistul Fitch descrie reacția piețelor ca „relativ benignă”, pe fondul evoluției mai bune a deficitului în acest an și al intrărilor de fonduri europene, care ar funcționa ca un mecanism de protecție ce permite României să se finanțeze chiar și sub presiune. Pe partea fiscală, Fitch estimează deficitul bugetar pentru 2026 la 5,9% din PIB , sub ținta de 6,2% stabilită de guvern, după ce deficitul s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 . Totuși, agenția indică îmbunătățirea colectării taxelor ca una dintre principalele căi de reducere a deficitului, în condițiile în care „spațiul este limitat pe partea de cheltuieli”, după măsurile de austeritate deja implementate. Creșterea economică, insuficientă pentru a „acoperi” deficitele Fitch vede și creșterea economică slabă ca un risc: economia României (aprox. 430 miliarde de dolari , adică aproximativ 1.935 miliarde lei ) încearcă să iasă din recesiune și să reducă cea mai ridicată inflație din UE. Krzywicka respinge ideea că o accelerare a creșterii ar putea înlocui consolidarea fiscală: „Acestea sunt câștiguri marginale. Nu sunt nici pe departe la scara ajustării pe care România trebuie să o realizeze. O creștere economică mai puternică, de una singură, nu va rezolva problema deficitelor mari.” Potrivit estimărilor citate, economia ar urma să se contracte ușor în 2026 și să revină pe creștere în 2027, dar la un ritm sub nivelurile de dinaintea pandemiei. [...]
România poate atinge în 2027 deficitul de 5,8% din PIB fără noi taxe și fără înghețarea veniturilor , dacă ține sub control creșterea cheltuielilor și face o indexare „rațională” a salariilor și pensiilor, susține Daniel Dăianu , președintele Consiliului Fiscal, într-o intervenție citată de Antena 3 . Miza, în lectura sa, este credibilitatea finanțării deficitului și a datoriei publice în fața piețelor, nu doar respectarea unei ținte negociate cu Comisia Europeană. România are de redus deficitul în 2027, iar presiunea bugetară rămâne ridicată inclusiv din cauza nevoii de a finanța investiții care nu vor mai putea fi acoperite prin PNRR , pe lângă alte obligații de plată. În acest context, Dăianu spune că ajustarea poate continua fără măsuri drastice asupra veniturilor populației, dacă ritmul cheltuielilor este calibrat la dinamica economiei. De ce „pauza” de la Bruxelles nu rezolvă problema finanțării Întrebat despre ideea ca România să ceară Comisiei Europene o „pauză” în reducerea deficitului (idee atribuită în material lui Tánczos Barna), Dăianu afirmă că o astfel de soluție nu se poate obține „pur și simplu” prin negociere, pentru că decizia relevantă se vede în reacția piețelor financiare. „Comisia Europeană nu este un dictator pentru piețele financiare” El explică faptul că România își finanțează deficitul și își refinanțează datoria publică atât intern, cât și extern, iar acolo contează percepția investitorilor, a băncilor și a agențiilor de rating. „Sunt fonduri mari care fac plasamente în obligațiunile suverane, sunt bănci și care ascultă de agențiile de rating, ele nu ascultă de Comisia Europeană” Condițiile invocate: fără înghețări, dar cu indexare „rațională” Președintele Consiliului Fiscal spune că nu vede necesară o nouă înghețare a salariilor și pensiilor în 2027, după măsurile din 2025 și 2026, în condițiile în care România are încă inflație ridicată, iar PIB-ul nominal ar urma să crească și în 2027. Cheia, în argumentația sa, este ca dinamica acestor cheltuieli să nu depășească ritmul de creștere al PIB-ului nominal. „În 2027 nu este necesar să se procedeze la o nouă înghețare a salariilor și pensiilor. (...) Dacă noi vom avea o dinamică (...) care să nu depășească ritmul de creștere a PIB-ului nominal, nu va fi nicio problemă” În același timp, Dăianu afirmă că Ministerul Finanțelor lucrează la mai multe scenarii de indexare și că aceasta trebuie făcută astfel încât să nu pună în pericol consolidarea fiscal-bugetară și ținta de deficit. Fără taxe noi, dar cu o piesă lipsă: legea salarizării unitare Dăianu consideră că ținta de deficit de 5,8% din PIB este realizabilă și fără majorări de taxe sau impozite, însă insistă asupra nevoii de reguli mai clare privind cheltuielile cu personalul din sectorul public, prin legea salarizării unitare, pentru a crește predictibilitatea bugetară. „Fără salarizare unitară noi nu vom avea predictibilitate privind cheltuielile” El mai spune că România ar putea coborî chiar sub 5,8% dacă evoluția veniturilor fiscale rămâne bună, invocând încasări mai bune, inclusiv din TVA. Când ar putea apărea o îmbunătățire resimțită de populație Întrebat când ar putea românii să simtă o îmbunătățire a situației economice, Dăianu indică anul 2027 și estimează o creștere economică „în jur de 2% din PIB”, posibil mai mare. În opinia sa, indexarea salariilor și pensiilor ar urma să susțină consumul și cererea, dar trebuie calibrată astfel încât să nu deraieze reducerea deficitului. [...]
Guvernul și BNR discută un plan multianual de împrumuturi pentru a reduce riscul de refinanțare , pe fondul unui necesar brut de finanțare estimat la 265–275 miliarde lei în 2026 și al costurilor în creștere cu dobânzile, potrivit HotNews . Premierul Luca Niculescu s-a întâlnit marți dimineață, 26 octombrie, cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu , la sediul băncii centrale. Discuția s-a concentrat pe „necesitatea unui plan multianual” pentru împrumuturile pe care România trebuie să le contracteze pentru finanțarea deficitului bugetar, au declarat pentru publicație surse participante la discuții. Pe agendă a fost și situația economică a țării. De ce contează: presiunea nu vine doar din deficit, ci și din scadențe România intră în ultima parte a lui 2026 cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană. După un deficit de 7,9% din PIB în 2025, Comisia Europeană estimează 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, iar datoria publică ar urma să urce la 63,3% din PIB până în 2027. Consiliul Fiscal consideră cadrul bugetar pentru 2026 compatibil cu un deficit cash de circa 6,25% din PIB. În paralel, presiunea majoră vine din refinanțare: potrivit ING, necesarul brut de finanțare pentru 2026 este de aproximativ 265–275 miliarde lei (circa 13,5% din PIB), alimentat și de concentrarea scadențelor provenite din emisiunile pe termen scurt din perioada volatilă 2022–2024. În acest context, un plan multianual ar permite eșalonarea scadențelor și reducerea riscului de refinanțare (riscul ca statul să fie nevoit să se împrumute rapid, la costuri mai mari, pentru a rostogoli datoria ajunsă la termen). Costul dobânzilor urcă: 60,8 miliarde lei bugetați pentru 2026 Pentru 2026, România a prevăzut aproximativ 60,8 miliarde lei doar pentru plata dobânzilor la datoria publică, potrivit proiectului de buget publicat de Ministerul Finanțelor. Suma este cu 10,3 miliarde lei mai mare decât în 2025 (aprox. +20%), însă reprezintă nivelul bugetat, nu bilanțul final al plăților. HotNews notează că suma echivalează cu aproximativ 3% din PIB și este de două ori mai mare decât în 2023, când dobânzile au costat 29,9 miliarde lei. Aceste cheltuieli acoperă dobânzile, fără rambursarea împrumuturilor ajunse la scadență. Context macro: creștere slabă și inflație încă ridicată Ecuația finanțării este complicată de tabloul macroeconomic. FMI și Banca Mondială estimează o recesiune ușoară în 2026, în timp ce OCDE vede o creștere economică de doar 1% în 2026, sub potențial. Pe inflație, ING anticipează o medie anuală de circa 8,2% în 2026 și aproximativ 6% la final de an, iar OCDE estimează revenirea în intervalul țintă al BNR (2,5% ± 1 punct procentual) abia în 2027. Ce ar urmări un plan multianual și ce rămâne neclar Din perspectiva BNR, coordonarea cu guvernul ar fi importantă pentru un calendar predictibil de împrumuturi, care ar reduce presiunea pe randamente, ar susține stabilitatea leului și ar lăsa politicii monetare spațiu de relaxare pe măsură ce inflația scade. Miza unui plan multianual de finanțare ar fi și un semnal de disciplină către piețe și agențiile de rating, într-un moment în care consolidarea fiscală se bazează în principal pe venituri, iar absorbția fondurilor europene din PNRR intră în ultima etapă. Deocamdată, rămâne de văzut cum discuția de la BNR se va transforma într-o strategie concretă, cu ținte clare privind maturitatea, moneda și structura datoriei. [...]
Noul guvern își deschide agenda economică cu discuții la BNR și cu mediul de afaceri , într-un moment în care reducerea deficitului bugetar este presiunea centrală asupra politicilor fiscale și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media . Premierul Luca Niculescu are programate luni, 25 octombrie, două întâlniri: una cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu , și o a doua cu reprezentanții mediului de afaceri, conform programului oficial al prim-ministrului. Întrevederea cu guvernatorul BNR este programată la ora 11:00, la sediul băncii centrale, iar întâlnirea cu mediul de afaceri va avea loc la ora 14:00, la Palatul Victoria. La ambele evenimente sunt prevăzute „oportunități de imagine” pentru cameramanul și fotograful oficiali, potrivit programului transmis de Guvern. De ce contează: deficitul bugetar și încrederea investitorilor Programul premierului nu precizează temele care vor fi abordate, însă întâlnirile sunt plasate de publicație în contextul în care Executivul trebuie să reducă deficitul bugetar și să mențină încrederea investitorilor, după o perioadă prelungită de instabilitate politică. Guvernul condus de Luca Niculescu a fost învestit de Parlament pe 20 octombrie, după mai multe tentative nereușite de formare a unei majorități guvernamentale. Țintele de consolidare fiscală menționate în context România trebuie să continue consolidarea fiscală, în condițiile în care deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024, iar pentru 2026 este estimat la 6,2% din PIB, potrivit informațiilor prezentate. Ținta asumată este reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în 2030. În acest cadru, dialogul cu BNR și cu companiile este relevant pentru direcția politicilor economice, deși agenda concretă a discuțiilor nu a fost făcută publică. [...]
