Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget, iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”.
Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu.
În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri.
Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi.
„Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.”
Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie.
În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar.
Recomandate
Guvernul pregătește două rectificări pentru a evita blocaje la finanțarea serviciilor publice , prima fiind programată până la finalul lui octombrie, în condițiile unor presiuni de cheltuieli care trebuie acoperite fără depășirea țintei de deficit, potrivit Știrile Pro TV . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus după audierile din Parlament că strategia vizează o rectificare „în urgență” până la sfârșitul lunii octombrie, pentru cheltuieli de funcționare și nevoi stringente ale ordonatorilor principali de credite, urmată de o a doua rectificare „de reglaj” la finalul lunii noiembrie. Suma totală a primei rectificări nu este încă stabilită și ar urma să fie definitivată după învestirea Guvernului, când miniștrii și ordonatorii de credite vor verifica necesarul. „Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie (...) şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie. Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului”, a afirmat Nazare. Unde sunt presiunile imediate de finanțare Nazare a indicat că prima rectificare ar trebui să acopere, între altele, cheltuieli urgente pentru funcționarea unor instituții și servicii publice, inclusiv în zona sănătății și a intervențiilor de urgență. În paralel, ministrul a vorbit despre obligațiile de plată pentru compensarea prețurilor la energie: plățile făcute până acum depășesc 5 miliarde de lei, iar „stocul restant” ar putea fi între 5 și 8 miliarde de lei, în funcție de evaluarea finală a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Estimări punctuale vehiculate pentru rectificare Deși Guvernul nu a prezentat încă o estimare agregată a fondurilor necesare până la finalul anului, în spațiul public au apărut, potrivit aceleiași surse, mai multe repere de cheltuieli care ar putea ajunge pe masa rectificării: Sănătate (CNAS) : Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar avea nevoie de încă 6,4 miliarde de lei până la finalul anului, pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate, potrivit ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila. Energie (plafonare) : patronatele avertizau că 3,75 miliarde de lei prevăzute în buget pentru decontări către furnizori sunt insuficiente; cererile depuse ar fi ajuns la aprox. 9,5 miliarde de lei , iar restanțele efective erau estimate la circa 6 miliarde de lei . Nazare a indicat un „stoc restant” posibil de 5–8 miliarde de lei , în funcție de ANRE. Magistrați (titluri executorii) : Guvernul și Ministerul Finanțelor ar avea la dispoziție nouă zile pentru a asigura, inclusiv prin rectificare, 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde de lei) pentru plata unor drepturi salariale; întârzierea ar atrage penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus amenzi zilnice. Nazare a mai spus că obligațiile aferente titlurilor executorii se ridică la aproape 12,7–13 miliarde de lei , iar premierul ar urma să inițieze discuții pentru o formulă de plată eșalonată. Transporturi : Ministerul Transporturilor și Infrastructurii ar avea nevoie de aprox. 7,2 miliarde de lei pentru a „închide anul”, potrivit declarațiilor lui Ștefan-Ovidiu Popa, ministrul propus pentru portofoliu. Ce urmează Calendarul indicat de Ministerul Finanțelor presupune o primă rectificare până la finalul lui octombrie , urmată de o a doua rectificare la finalul lui noiembrie , ambele construite pe ipoteza menținerii țintei de deficit. În lipsa unei estimări oficiale consolidate, miza imediată rămâne acoperirea cheltuielilor urgente astfel încât instituțiile-cheie să își poată continua activitatea până la finalul anului. [...]
Ministerul Finanțelor leagă menținerea încrederii investitorilor de adoptarea la timp a bugetului pe 2027 , după ce Alexandru Nazare a discutat din nou cu reprezentanții Moody’s despre execuția bugetară și riscurile politice care pot afecta consolidarea fiscală, potrivit Agerpres . Ministrul spune că mesajul către agenția de rating a fost că „progresele” din 2026 trebuie continuate printr-un buget „credibil” pentru 2027 și prin predictibilitate în anii următori. În discuție au intrat situația actuală a finanțelor publice, evoluția execuției bugetare și „provocările” pentru anul viitor. Ce a transmis Nazare despre evaluarea Moody’s Nazare a precizat că „comentariul” publicat de Moody’s „nu este o acțiune de rating” și că agenția ar fi constatat explicit o ajustare fiscală peste așteptări în 2026. În postarea citată de Agerpres, ministrul indică drept argument principal în dialogul cu agențiile de rating execuția bugetară la opt luni: deficitul „cash” a coborât la 2,9% din PIB la opt luni; față de 4,5% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, el arată că Moody’s avertizează asupra unor factori care pot pune presiune pe continuarea consolidării după 2026: lipsa unei majorități guvernamentale și condiții mai dificile de finanțare. De ce contează calendarul bugetului pe 2027 Ministrul susține că agențiile de rating, investitorii și Comisia Europeană analizează deja capacitatea României de a continua ajustarea în 2027 și 2028. În acest context, el afirmă că bugetul pentru 2027 trebuie „construit și adoptat la timp”, pe baza unui plan fiscal „credibil și predictibil”. În același mesaj, Nazare leagă direct incertitudinea politică de efecte economice și financiare și spune că un calendar politic ce întârzie construcția și execuția bugetului pentru anul viitor „amplifică riscurile” urmărite de creditori și de agențiile de rating. Ce urmează, în logica prezentată de minister Nazare afirmă că România nu poate controla deciziile agențiilor de rating sau evoluțiile din piețele internaționale, dar poate controla „datele”, deciziile fiscal-bugetare și credibilitatea construită „prin consecvență”. Următorul obiectiv, potrivit lui, este demonstrarea faptului că progresul din 2026 „nu este temporar”, cu menținerea consolidării și protejarea investițiilor, pentru a crea condiții de reducere a costurilor de finanțare și relansare economică. [...]
Deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB după opt luni , pe fondul unei creșteri a veniturilor mai rapide decât avansul cheltuielilor, potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de Agerpres . Execuția bugetului general consolidat pe ianuarie–august 2026 s-a încheiat cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei sub nivelul de 86,36 miliarde de lei din perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, reducerea este de aproximativ 31%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 4,51% la 2,89%, o îmbunătățire de circa 1,62 puncte procentuale. Ce a împins deficitul în jos: venituri în creștere, cheltuieli temperate Ministerul Finanțelor leagă evoluția de continuarea consolidării fiscal-bugetare: veniturile bugetului general consolidat au urcat cu 11,4% (aproape 48 miliarde de lei) față de primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 4,2% (aproximativ 21,06 miliarde de lei). Veniturile totale au însumat 468,10 miliarde de lei, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 21,9% la 22,8% (aprox. +0,85 puncte procentuale). Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3%. În structura veniturilor, instituția indică drept contribuții importante: încasările din TVA: 103,35 miliarde de lei, +25,2% (aprox. +20,80 miliarde de lei); impozitul pe salarii și venit: 42,86 miliarde de lei, +8,1%; impozitul pe profit: 29,55 miliarde de lei, +9,1%; contribuțiile de asigurări: 147,53 miliarde de lei, +7,1% (aprox. +9,80 miliarde de lei); impozite și taxe pe proprietate: peste +30%, până la aprox. 11,02 miliarde de lei; sume primite de la UE și alți donatori: 43,38 miliarde de lei, +37,7%. Presiunea care rămâne: costul dobânzilor Cheltuielile totale au fost de 527,53 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026 (aprox. -0,7 puncte procentuale). În interiorul cheltuielilor, Ministerul Finanțelor evidențiază două mișcări cu impact direct asupra bugetului: cheltuielile de personal: 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în 2025–2026; ca pondere în PIB, 5,3% (cu 0,6 puncte procentuale mai puțin); cheltuielile cu dobânzile: 42,05 miliarde de lei, +26,7% (aprox. +8,86 miliarde de lei), ajungând la aproximativ 2% din PIB. „Evoluția cheltuielilor cu dobânzile continuă să reprezinte o presiune importantă asupra bugetului, consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare fiind esențiale pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.” Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3%, influențate de măsuri adoptate prin Legea nr. 141/2025. În această categorie sunt menționate și plăți de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale (pentru șapte luni din 2026), în sumă de 236,64 milioane de lei. Investițiile: mai mult din bani europeni La capitolul dezvoltare, cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei, incluzând finanțări europene 2014–2020 și 2021–2027, subvenții pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și granturile din PNRR . Finanțele mai arată că plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021–2027 și prin PNRR (granturi și împrumuturi) au crescut cu 27 de miliarde de lei (+67,3%) față de anul trecut, compensând scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Cheltuielile pentru investiții (cheltuieli de capital și programe de dezvoltare din surse interne și externe) au urcat cu 25,1 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei la 97,05 miliarde de lei, din care 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027. Ținta anuală și mesajul de politică fiscală Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că execuția la opt luni confirmă efectele măsurilor de consolidare, dar cere prudență, invocând presiuni bugetare ridicate și un spațiu fiscal limitat. După primele șapte luni, deficitul era de 2,34% din PIB, iar ținta pentru întregul an este de 6,2% din PIB, conform datelor transmise de Ministerul Finanțelor. [...]
Cheltuielile cu dobânzile au trecut de 40 mld. lei în 7 luni , iar această notă de plată începe să limiteze spațiul bugetar chiar și într-un an în care deficitul se reduce, potrivit Profit . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , avertizează că dobânzile sunt „una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani” și argumentează că reducerea deficitului trebuie continuată pentru a diminua presiunea asupra costurilor de finanțare. În execuția bugetară pe primele șapte luni din 2026 , deficitul bugetului general consolidat a coborât la 48,08 miliarde de lei, de la 76,44 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, adică o reducere nominală de 37%. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut de la 3,99% la 2,34% (o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale), pe fondul creșterii veniturilor și al unui ritm moderat al cheltuielilor. Dobânzile: 40,12 miliarde lei, 2% din PIB Cheltuielile cu dobânzile au totalizat 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, echivalentul a 2% din PIB, după o creștere de 26,5% față de perioada similară din 2025. Nivelul acestora menține, în evaluarea Ministerului Finanțelor, o presiune ridicată asupra bugetului și asupra necesarului de finanțare. „Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția.” Mesajul central al ministrului este că reducerea deficitului și a necesarului de finanțare ar trebui, în timp, să reducă presiunea asupra costurilor datoriei publice. Ajustare cu investiții în creștere și TVA rambursat către companii Datele prezentate indică o consolidare realizată prin creșterea veniturilor și temperarea cheltuielilor, nu prin tăierea investițiilor. Veniturile totale au urcat la 412,31 miliarde de lei (+11,2% an/an), în timp ce cheltuielile totale au ajuns la 460,39 miliarde de lei (+2,9% an/an). Câteva elemente cheie din structură: cheltuielile de personal: 95,67 miliarde de lei, în scădere netă cu 4,06 miliarde de lei; investiții: 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din 2025; 71,05% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR; rambursări de TVA către companii: peste 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni (în text apare și valoarea 20,48 miliarde de lei pentru restituiri, în creștere față de 2025). Ministrul a insistat că reducerea deficitului „nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”. Ce urmează: bază de comparație schimbată și testul agențiilor de rating Nazare a avertizat că, din august, comparația cu anul trecut se va modifica, odată cu „anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025”, ceea ce ar urma să reducă „în mod firesc” diferențele față de 2025. În acest context, miza devine menținerea execuției „în profilul bugetar” și pe traiectoria necesară pentru ținta de deficit pe întregul an. În paralel, ministrul a indicat drept reper apropiat evaluarea agenției S&P, în condițiile în care piețele urmăresc capacitatea României de a păstra direcția și de a construi „un buget credibil pentru 2027”, pe fondul unor costuri de finanțare încă ridicate. [...]
Majorările de salarii și pensii sunt condiționate de „spațiul fiscal” și de țintele de deficit , potrivit programului de guvernare 2026–2028 prezentat de Cabinetul Luca Niculescu , relatează Adevărul . Documentul leagă explicit orice creștere generală de veniturile statului, productivitate și de avizul Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar, într-un cadru de consolidare fiscală. Programul pornește de la ideea că noile cheltuieli permanente trebuie încadrate în plafoane, pentru a nu deraia traiectoria de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice. În acest sens, viitorul executiv își propune reducerea graduală a cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB (nivelul din 2024) la 7,9% din PIB până în 2031. Salarii: lege nouă, dar aplicare etapizată și fără „creșteri uniforme” Reforma salarizării în sectorul public este prezentată ca un proces etapizat, cu accent pe predictibilitate, performanță și eliminarea dezechilibrelor dintre categorii de bugetari. Programul precizează că eventualul spațiu fiscal ar urma să fie folosit „pentru corectarea inechităților salariale” și nu pentru majorări generalizate. Un element-cheie este condiționarea: aplicarea noii legi a salarizării depinde de respectarea plafoanelor de cheltuieli și de avizul Ministerului Finanțelor privind impactul bugetar. Totodată, sporurile ar urma să fie „regândite” și justificate mai clar, iar remunerația să fie legată într-o măsură mai mare de performanță. „Orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor.” Programul mai include aplicarea mecanismului legal de actualizare a salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza datelor economice și a consultării tripartite, în linie cu directiva europeană. Pensii: reluarea indexării din 2027, fără procente asumate În privința pensiilor, documentul prevede reluarea indexării începând cu 2027, cu obiectivul declarat de a menține puterea de cumpărare. În același timp, programul subliniază că măsura trebuie fundamentată prin costuri și resurse și nu trebuie să afecteze reducerea deficitului și a datoriei publice. „Începând cu 2027, asigurăm indexarea pensiilor, pentru protejarea puterii de cumpărare (...), cu respectarea sustenabilității sistemului public de pensii și fără să periclităm traiectoria de reducere a deficitului și a datoriei publice.” Programul nu stabilește procente concrete nici pentru creșterea salariilor bugetarilor, nici pentru indexarea pensiilor în 2027. De asemenea, menționează că cheltuielile cu asistența socială trebuie să rămână sub pragul de 12,2% din PIB, iar alte beneficii sociale nu vor putea crește peste ritmul de majorare a PIB-ului nominal. Măsuri sociale: extinderi posibile, dar doar cu finanțare identificată Pe partea de protecție socială, programul include mai multe propuneri, însă introduce o regulă generală: fiecare măsură trebuie să aibă sursă de finanțare, impact bugetar estimat și perioadă de aplicare definită. Printre măsurile menționate: eliminarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru mamele cu copii până la doi ani și pentru veteranii de război, dar numai după identificarea surselor care să compenseze impactul bugetar; stimulente pentru întoarcerea mai devreme la muncă după nașterea copilului (cu prelungirea temporară a indemnizației, în funcție de momentul revenirii); posibilitatea ca bunicii angajați să preia concediul de creștere a copilului, cu acordul părinților; pregătirea pentru 2027 a unui „pachet de solidaritate” orientat către persoane și familii vulnerabile, temporar și adaptat resurselor disponibile. Ce urmează: votul de învestire și calendarul politic Parlamentul ar urma să se reunească marți, 20 octombrie, de la ora 14:00, pentru votul de învestire a Guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu , iar audierile miniștrilor propuși sunt programate luni și marți, conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. [...]
Guvernul mizează pe reducerea deficitului ca argument-cheie pentru credibilitatea externă , în condițiile în care premierul interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit cu o delegație a agenției de rating Standard & Poor’s, iar discuțiile au vizat contextul politic și situația fiscal-bugetară, potrivit Economica . În comunicatul Guvernului citat de publicație, Executivul susține că România se află pe o „traiectorie a echilibrării și stabilizării finanțelor publice”. Argumentul central invocat este evoluția deficitului: pe primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar ar fi scăzut cu peste 28 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar execuția bugetară „confirmă această direcție”. Ce transmite Guvernul către agenția de rating Bolojan a legat reducerea deficitului de măsurile luate anul trecut și în prima parte a acestui an pentru corectarea cheltuielilor publice și de respectarea angajamentelor României față de partenerii externi. „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor. Dacă menţinem linia politicilor actualului Guvern (…) putem continua traiectoria de reducere a deficitului bugetar”, a afirmat Bolojan, citat în comunicat. Mesajul este că menținerea direcției actuale de politici publice ar conta direct pentru „sănătatea economiei” și pentru continuarea ajustării bugetare. Unde vede Executivul spațiu de ajustare pe termen mai lung Premierul interimar a indicat că ajustarea bugetară ar trebui susținută de schimbări cu efect în timp, nu doar de măsuri punctuale. În comunicat sunt enumerate câteva direcții: o administrație mai eficientă; companii de stat reformate; cheltuieli publice mai bine prioritizate; investiții care generează creștere economică. În cazul companiilor de stat, Guvernul menționează explicit îmbunătățirea activității, reducerea subvențiilor de la buget și creșterea profitabilității ca priorități. De ce contează întâlnirea, din perspectiva finanțării Bolojan a legat „credibilitatea externă” a României, inclusiv în fața investitorilor, de continuarea reformelor asumate de actualul Guvern. În același mesaj, el și-a exprimat așteptarea ca linia politicilor guvernamentale să fie continuată pentru păstrarea echilibrelor și reducerea deficitului bugetar. La întrevedere au participat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Publicația nu oferă detalii despre concluzii ale agenției de rating sau despre un calendar al unei eventuale decizii. [...]
