Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget, iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”.
Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu.
În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri.
Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi.
„Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.”
Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie.
În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar.
Recomandate
Deficitul bugetar a coborât la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026 , o ajustare care reduce presiunea de finanțare a statului și poate conta în relația cu investitorii și cu angajamentele fiscale asumate la nivel european, potrivit Știrile Pro TV , care citează date ale Ministerului Finanțelor transmise prin Agerpres. În termeni nominali, execuția bugetului general consolidat s-a încheiat la final de aprilie cu un deficit de 23,95 miliarde lei, față de 55,97 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, deficitul este de 1,17%, comparativ cu 2,92% în ianuarie–aprilie 2025, ceea ce înseamnă o reducere de 1,75 puncte procentuale. De ce contează: o corecție fiscală de amploare, după doi ani cu deficit ridicat Ministerul Finanțelor descrie evoluția drept „una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani”, cu o reducere de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, instituția arată că, raportat la ultimii doi ani, traiectoria deficitului s-a schimbat vizibil: de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% în 2025 și la 1,17% în 2026. Ce a stat în spatele scăderii: venituri mai mari și efectul măsurilor fiscale din 2025 Veniturile totale ale bugetului au însumat 223,83 miliarde lei în primele patru luni din 2026, în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor indică drept factori principali veniturile curente, în special din TVA, impozitul pe salarii și venit și contribuțiile de asigurări, și le leagă de măsurile fiscale adoptate în 2025, dar și de o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale. Ținta pentru 2026 și riscurile invocate de Finanțe Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că obiectivul pentru 2026 rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB „în termeni cash”, în linie cu angajamentele europene. În același timp, el a avertizat că ajustarea are loc într-un context de cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce ar impune control al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene, în paralel cu menținerea investițiilor publice. [...]
Arieratele bugetului general consolidat au urcat la 769,1 milioane lei în aprilie, iar creșterea este concentrată în restanțele mai vechi , un semnal de presiune pe lichiditatea din sectorul public, potrivit Economedia , pe baza datelor publicate de Ministerul Finanțelor . În aprilie 2026, arieratele au crescut cu 8,9% față de martie, până la 769,1 milioane de lei. Dinamica este trasă în sus în special de restanțele cu vechime mai mare: arieratele de peste 90 de zile au avansat cu 24,8%, la 215,3 milioane de lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 6,5%, la 336,8 milioane de lei. Singura categorie în scădere a fost cea a arieratelor de peste 360 de zile, care s-au redus ușor, cu 0,19%, la 217 milioane de lei. Bugetele locale, principalul contributor la creștere La nivelul bugetelor locale, arieratele au crescut cu 9,5%, de la 682,2 milioane de lei în martie 2026 la 747,1 milioane de lei în aprilie 2026. Și aici, creșterile sunt mai pronunțate la restanțele mai vechi: arieratele de peste 90 de zile au urcat cu 27,5%, iar cele de peste 120 de zile s-au majorat cu 6,44%. Arieratele mai mari de 360 de zile au scăzut cu 0,15%. „Buget de stat și autonome”: scădere per total, dar cu un mix neuniform În categoria „Buget de stat și autonome”, nivelul arieratelor a scăzut cu 7,57%, de la 23,8 milioane lei în martie 2026 la 22 milioane lei în aprilie. Totuși, evoluția pe scadențe a fost mixtă: arieratele de peste 90 de zile au coborât cu 24,18%, la 6,9 milioane lei, în timp ce cele de peste 120 de zile au crescut cu 11,6%, la 4,8 milioane lei. Arieratele mai mari de 360 de zile s-au diminuat cu 1%, la 10,3 milioane lei. Datele sunt prezentate de Ministerul Finanțelor și au fost transmise de Agerpres , conform informațiilor citate de Economedia. [...]
Ministerul Finanțelor a atras 986,9 milioane de lei la 6,83% pe an , într-o licitație de obligațiuni de stat care arată costul la care se finanțează bugetul în piața internă, potrivit Antena 3 . Împrumutul a fost realizat luni printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip „benchmark” (serii standard, folosite ca reper în piață), cu o maturitate reziduală de 89 de luni, la un randament mediu de 6,83% pe an, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) , citate de Agerpres. Deși valoarea nominală anunțată a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, băncile au subscris 1,581 miliarde de lei, iar statul a adjudecat 986,9 milioane de lei. Ce urmează: licitație suplimentară Marți este programată o licitație suplimentară, prin care statul vrea să atragă încă 148,1 milioane de lei, la randamentul stabilit în licitația de luni pentru aceste obligațiuni. Context: planul de finanțare din mai, peste nivelul din aprilie Ministerul Finanțelor a planificat în luna mai 2026 împrumuturi de la băncile comerciale de 4,6 miliarde de lei, cu posibilitatea de a adăuga încă 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile de referință, prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark. Suma programată pentru mai este cu 700 de milioane de lei mai mare decât cea din aprilie 2026 (3,9 miliarde de lei) și, potrivit sursei, este destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice, precum și finanțării deficitului bugetului de stat. [...]
Renegocierea PNRR și plata rapidă a lucrărilor devin critice pe fondul „reașezării” economiei , după ani în care banii publici au alimentat mai ales consumul și au împins în sus importurile și deficitul comercial, potrivit declarațiilor premierului interimar Ilie Bolojan , citate de G4Media . Bolojan a spus, vineri, după o întâlnire cu primarii, că în anii precedenți „s-au alocat sume importante pentru consum”, în timp ce creșterea economică a fost „neglijabilă”, iar deficitul țării „a crescut foarte mult”. În acest context, el a descris o „reașezare” a economiei românești, pe fondul încetinirii economice și al presiunilor inflaționiste. „Ani de zile am funcționat cu niște deficite foarte mari, deci practic am aruncat bani în piață (...) erau în principal bani duși pe consum, care au avut efecte de creștere a deficitelor comerciale, de creștere a importurilor, și acum economia noastră se reașează.” Miza imediată: ce proiecte rămân pe grant și ce se mută pe împrumut Premierul interimar a indicat drept prioritate perioada de renegociere a PNRR, în condițiile în care echipa guvernamentală se află la Bruxelles. El a spus că autoritățile trebuie să stabilească: ce proiecte „se termină la sigur”; ce proiecte trebuie să rămână finanțate din grant (fonduri nerambursabile); ce proiecte care nu se pot termina sau au risc de întârziere ar trebui mutate pe împrumut, pentru ca România să nu piardă finanțările. Bolojan a mai afirmat că, în perioada următoare, va fi „foarte important” să existe o rezervă financiară la Ministerul Finanțelor, pentru a acoperi situațiile în care proiectele au nevoie de finanțări suplimentare, inclusiv din cauza creșterii valorii acestora și a faptului că unele cheltuieli nu sunt eligibile la finanțare europeană și trebuie acoperite din bugetul de stat. Blocajele de numerar: întârzieri la plată și presiune pe termene Un alt punct ridicat de Bolojan vizează fluxurile de plăți către constructori. El a spus că a constatat întârzieri la plată pe mai multe proiecte în derulare și că, fără plăți rapide, este greu de presupus că firmele vor putea susține ritmul necesar pentru finalizarea proiectelor „până în luna august”. În ceea ce privește programul „Anghel Saligny”, premierul interimar a afirmat că se va derula „normal” în continuare, însă capacitatea de a suplimenta fondurile față de alocarea inițială este „foarte scăzută”, din cauza nevoilor de finanțare pentru acoperirea diferențelor apărute la proiectele pe fonduri europene. Totodată, el a punctat că „cea mai importantă componentă de investiții publice” din acest an este cea din PNRR, pe care a estimat-o la „aproximativ 10 miliarde de euro” (aprox. 50 miliarde lei). Context: inflație peste prognoze și încetinire economică Bolojan a legat evoluțiile recente de creșterea prețurilor la combustibil și de efectele conflictelor externe, afirmând că inflația a depășit prognozele inițiale și că economiile încetinesc, inclusiv cea a României, în condițiile în care economia locală este conectată la evoluția Uniunii Europene. [...]
Programul Rabla rămâne finanțat și în 2026, iar bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) include o suplimentare de 100 de milioane de lei față de alocarea inițială , potrivit Economica , care citează o postare a ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul spune că a fost avizat bugetul AFM pentru 2026 și că majorarea pentru Rabla urmărește să permită unui număr mai mare de români să își înlocuiască mașinile vechi, cu efect direct asupra pieței auto și asupra economiei, prin stimularea achizițiilor și menținerea unui flux de finanțare „predictibil” pentru sector. „Am avizat bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru 2026, cu o alocare în plus de 100 de milioane de lei pentru programul Rabla faţă de bugetul iniţial.” Ce programe și investiții spune ministerul că acoperă bugetul AFM Conform declarațiilor citate, bugetul AFM este construit astfel încât să acopere atât programele deja în derulare, cât și finanțări noi pentru investiții publice și proiecte considerate cu impact direct, între care: Rabla Clasic și Rabla Plus; panouri fotovoltaice; eficiență energetică în clădiri; stații de încărcare; iluminat public eficient; reciclare; apă, canalizare și gestionarea deșeurilor. Context bugetar: „decizie responsabilă” și proiecte preluate din PNRR Alexandru Nazare afirmă că bugetul include și finanțări pentru proiecte preluate din PNRR, precum și investiții în infrastructură locală — centre de colectare, „insule ecologice digitalizate” și capacități de reciclare — prezentând pachetul drept o „decizie de buget responsabilă” în contextul actual. Informațiile disponibile nu includ valoarea totală a bugetului AFM pentru 2026 sau calendarul exact al sesiunilor Rabla din 2026; detaliul confirmat este suplimentarea de 100 de milioane de lei față de bugetul inițial al programului. [...]
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
