Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Comisia Europeană ia în calcul o derogare care ar permite statelor UE, inclusiv România, să finanțeze măsuri de sprijin pentru energie fără ca o parte din aceste cheltuieli să apese direct în calculele fiscale europene, într-un context de scumpiri alimentate de escaladarea conflictului din Iran, potrivit Mediafax. Miza este una de reglementare bugetară: Bruxelles-ul caută un echilibru între disciplina fiscală și nevoia de intervenție rapidă într-un șoc energetic.
Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din PIB pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste sume să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. În practică, ar fi un „spațiu” suplimentar de cheltuieli pentru a amortiza impactul prețurilor ridicate asupra gospodăriilor și companiilor.
Mecanismul ar putea fi folosit pentru finanțarea unor intervenții precum:
În același timp, scoaterea acestor cheltuieli „în afara” cadrului fiscal european poate ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate, în condițiile în care regulile fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile pe traiectorii sustenabile după anii de cheltuieli excepționale (pandemie, criza energetică, creșterea cheltuielilor de apărare).
Creșterea prețurilor la energie a revenit în prim-plan după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente încă de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie.
Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele UE de reducere a dependenței de combustibili fosili, criticând anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, pe motiv că sunt costisitoare și pot slăbi stimulentele de reducere a consumului.
Pentru București, o eventuală derogare ar putea conta într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. În material se arată că România are angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026.
România a folosit anterior mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili. O flexibilizare a regulilor europene ar putea oferi spațiu suplimentar pentru finanțarea unor astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese imediat asupra țintelor fiscale asumate față de Bruxelles, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată.
Deocamdată, discuțiile sunt într-o etapă de analiză, iar calendarul și condițiile exacte ale unei eventuale propuneri oficiale nu sunt încă clare.
Recomandate
Aderarea Muntenegrului riscă să forțeze o rescriere a regulilor de finanțare în viitorul buget multianual al UE , pentru că discuția nu se oprește la costul estimat, ci la precedentul pe care îl poate crea pentru următoarele extinderi, potrivit Economedia , care citează Euronews. Comisia Europeană a prezentat luna trecută pachetul financiar pentru Muntenegru, țara care a avansat cel mai mult în negocierile de aderare. Cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, statul ar urma să primească sprijin financiar estimat la 3,2 miliarde de euro (aprox. 16,2 miliarde lei). Oficialii Comisiei susțin că impactul asupra bugetului UE ar fi redus, echivalent cu mai puțin de un euro pentru fiecare contribuabil din Uniune. De ce contează: precedentul pentru următoarele extinderi Deși suma este mică raportat la bugetul multianual al UE , de aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde lei), diplomați europeni avertizează că adevărata miză este „chestiunea de principiu”: cum va fi finanțată aderarea și ce reguli se vor aplica ulterior altor candidați. „Pachetul financiar al Muntenegrului se anunță controversat, nu atât din cauza banilor implicați, cât ca o chestiune de principiu”, a declarat un diplomat european pentru Euronews, sub protecția anonimatului. Procesul de extindere a fost relansat după ani de stagnare de la aderarea Croației în 2013, iar Comisia Europeană susține că în ultimele șase luni s-au făcut mai multe progrese decât în întregul deceniu anterior. În paralel, mai multe state membre cer reformarea procesului de aderare și introducerea unor condiții suplimentare sau garanții democratice pentru viitoarele state membre, inclusiv Ucraina. În acest context, Muntenegru este văzut ca primul test al unui „nou model” de extindere, mai ales că redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni. De unde ar putea veni banii și ce tensiuni apar între statele membre Una dintre cele mai dificile decizii rămâne sursa fondurilor: statele membre trebuie să aleagă între redistribuiri din bugetul actual și identificarea unor resurse suplimentare. Discuția este complicată și de priorități divergente: statele din sudul și estul Europei cer mai multe fonduri pentru agricultură și politica de coeziune; statele din nord vor reorientarea bugetului către competitivitate și apărare. După aderare, Muntenegru ar deveni beneficiar net al fondurilor europene, adică ar primi mai mult decât ar contribui. Conform propunerii Comisiei, o parte importantă din fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să fie acoperită din sume care ar fi fost alocate anterior prin programul Europa Globală. În același timp, bugetele pentru apărare și competitivitate ar urma să crească, astfel încât celelalte 27 de state membre să nu piardă finanțare. Rămâne însă neclar de unde vor veni fondurile suplimentare: între opțiunile analizate sunt noi surse de venit la nivelul UE sau majorarea contribuțiilor statelor membre. „Muntenegru creează un precedent. Uniunea Europeană va trebui să fie consecventă și în cazul viitoarelor aderări. De unde vor veni banii va fi una dintre cele mai controversate întrebări”, a declarat o sursă familiarizată cu negocierile. [...]
Un posibil plus de cheltuieli la legea salarizării ar putea împinge Guvernul spre taxe mai mari și ar alimenta riscul de retrogradare a ratingului , avertizează fostul premier și fost ministru de Finanțe Florin Cîțu, într-un mesaj publicat pe Facebook, preluat de Stirile Pro TV . Cîțu le transmite românilor să „pună bani deoparte”, susținând că „miliardele în plus” cerute în contextul legii salarizării unitare vor trebui acoperite, iar efectele s-ar vedea rapid în fiscalitate și în prețuri. Miza bugetară: diferența dintre „prag” și solicitările sindicatelor Fostul premier face trimitere la discuțiile despre legea salarizării și la solicitările sindicatelor. Potrivit ministrului interimar Dragoș Pîslaru, sindicatele ar fi cerut 20 de miliarde de lei în plus , deși „pragul” ar fi de 12 miliarde de lei , notează publicația. În mesajul său, Cîțu indică și o presiune suplimentară asupra cheltuielilor, menționând „cel puțin 8 miliarde lei” ca nivel al cheltuielilor suplimentare. Efecte anticipate: taxe pe termen scurt, inflație pe termen mediu Cîțu leagă direct eventualele majorări de cheltuieli de măsuri care ar putea afecta contribuabilii și mediul economic: „Puneți-vă bani deoparte, trebuie să plătiți miliardele în plus pentru legea salarizării unitare. Pe termen scurt: taxe mai mari. Pe termen mediu: inflație mai mare — așa cum ne-au obișnuit deja.” În aceeași postare, el susține că economia este „atât de slabă” încât, „teoretic”, România ar trebui să fie „mai aproape de downgrade” (retrogradare a ratingului de țară). Context: România, înaintea evaluărilor agențiilor de rating Materialul plasează declarațiile în contextul unei perioade pe care o descrie drept „decisivă” înaintea publicării rapoartelor agențiilor internaționale de rating. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat într-un interviu pentru Știrile PRO TV că menținerea ratingului de investiții este o miză strategică pentru economie și că o eventuală trecere în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) ar însemna costuri mai mari de finanțare și investiții afectate , cu ani necesari pentru revenire. În lipsa unor decizii oficiale în acest material, rămâne de urmărit dacă presiunile bugetare invocate în dezbaterea despre salarizare se vor traduce în modificări fiscale sau în ajustări ale țintelor de deficit. [...]
Fitch condiționează menținerea ratingului de investiții de respectarea deficitului și de banii din PNRR , iar pierderea fondurilor europene ar putea forța Guvernul să aleagă între tăieri de investiții și reduceri de cheltuieli, inclusiv la personal, potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 . Agenția urmează să anunțe ratingul de țară al României pe 31 iulie, într-o evaluare considerată esențială pentru credibilitatea statului în fața investitorilor. La Ministerul Finanțelor a avut loc o nouă rundă de discuții tehnice între reprezentanții Guvernului și experții Fitch, în care autoritățile au prezentat rezultatele bugetare din prima parte a anului și măsurile de consolidare fiscală, reformele și investițiile asumate. Conform surselor citate, stafful tehnic al Fitch s-a arătat „foarte preocupat” de riscul pierderii banilor din PNRR ( Planul Național de Redresare și Reziliență ), pe fondul întârzierii reformelor negociate cu Comisia Europeană. Miza PNRR: 6,5 miliarde euro și ținta de deficit de 6,2% Potrivit surselor din discuții, Fitch consideră că îndeplinirea la timp a jaloanelor din PNRR este esențială atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului bugetar. Agenția ar insista asupra respectării țintei de deficit de 6,2% asumată de Guvern pentru acest an, mai notează sursa. În același timp, experții ar fi avertizat că, dacă Parlamentul nu adoptă până la finalul lunii legile necesare pentru jaloanele PNRR, România riscă să piardă aproximativ 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei), din care: aproape 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei) granturi; 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) împrumuturi. Ce ajustări ar putea urma dacă se pierd fondurile europene Mesajul atribuit experților Fitch este că pierderea fondurilor din PNRR ar reduce „drastic” spațiul de manevră al Guvernului. În lipsa acestor bani, respectarea țintei de deficit ar putea deveni posibilă doar prin măsuri mai dure, precum: amânarea unor investiții publice, inclusiv proiecte majore de infrastructură; reducerea cheltuielilor de personal, inclusiv prin concedieri în sectorul bugetar. În discuții nu ar fi fost evocată posibilitatea unor noi creșteri de taxe, pe motiv că economia ar suporta cu dificultate o povară fiscală suplimentară, potrivit surselor citate. Presiuni suplimentare pe buget: obligații financiare deja în derulare Sursa mai arată că, în lipsa banilor din PNRR, presiunea pe buget ar crește într-un moment în care Guvernul trebuie să acopere și alte obligații, între care sunt menționate: plata a aproximativ 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) către Pfizer, achitarea salariilor restante ale magistraților estimate la circa un miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), rambursări restante de TVA către companii și decontarea concediilor medicale. Toate acestea ar putea împinge deficitul în sus și ar reduce și mai mult spațiul fiscal, crescând riscul de tăieri de investiții sau alte reduceri de cheltuieli pentru a rămâne în ținta de 6,2%, potrivit sursei. Blocaj politic și calendar strâns până la decizia din 31 iulie În material se menționează că adoptarea reformelor din PNRR este afectată de criza politică: după demiterea Guvernului Bolojan, Executivul nu mai poate adopta ordonanțe de urgență pentru îndeplinirea jaloanelor, iar proiectele depind de Parlament, unde nu există consens. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a transmis public că menținerea calificativului recomandat investițiilor este „obligatorie” și că influențează costurile de finanțare ale statului, încrederea investitorilor și capacitatea de a continua investițiile și reformele. Președintele Nicușor Dan a declarat, la Paris, că nu vede în acest moment un risc de retrogradare la „junk”, atât timp cât există garanția că România nu se abate de la ținta de deficit, potrivit declarațiilor citate în articol. În acest context, următoarele săptămâni sunt prezentate ca decisive pentru adoptarea reformelor din PNRR și pentru decizia de rating din 31 iulie. [...]
Ministerul Finanțelor încearcă să evite o retrogradare care ar scumpi împrumuturile statului , în condițiile în care România este deja la ultima treaptă „recomandată investitorilor” la marile agenții și are perspectivă negativă, potrivit Profit . Discuțiile cu agențiile de rating au loc pe fondul crizei politice, dar și al unei execuții bugetare descrise ca fiind bună până acum, element esențial pentru menținerea calificativului. Ce a prezentat Ministerul Finanțelor în discuțiile cu agențiile Oficialii Finanțelor au prezentat o analiză a evoluțiilor macroeconomice din prima jumătate a lui 2026, perspectivele pentru 2027, politica fiscală, execuția bugetară pe primele cinci luni din 2026, managementul datoriei publice și stadiul absorbției fondurilor europene. Ministerul susține că măsurile de consolidare fiscală adoptate din 2025 „produc deja efecte vizibile” la nivelul veniturilor bugetare. Pe partea de cheltuieli, execuția pe primele cinci luni din 2026 ar confirma că limitarea cheltuielilor funcționează conform planificării, inclusiv printr-un nivel mai scăzut al cheltuielilor cu salariile din sectorul public și asistența socială. De ce contează ratingul: costul finanțării pentru stat și economie În material se arată că ratingurile S&P, Fitch și Moody’s sunt urmărite de investitori, în special de cei care împrumută statul, iar un calificativ mai bun se traduce în dobânzi mai mici. Menținerea României în categoria recomandată investitorilor este considerată „de importanță majoră”, în condițiile în care țara se află pe ultima treaptă la toate cele trei agenții, cu perspectivă negativă. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat direct ratingul de stabilitatea financiară și de costurile de finanțare: „Menținerea ratingului de țară este obligatorie pentru stabilitatea financiară a României în această perioadă. Ratingul nu este doar un indicator tehnic: el influențează încrederea investitorilor, costurile suportate de întreaga economie și capacitatea statului de a finanța investițiile și serviciile publice.” Investițiile publice și fondurile europene, argument în fața agențiilor Finanțele au subliniat importanța menținerii investițiilor finanțate din fonduri europene, ca sprijin pentru activitatea economică și ca amortizor al efectelor ajustării fiscale pe termen scurt. În primele cinci luni ale anului, aproximativ 71% din totalul investițiilor publice ar fi fost asigurate din fonduri europene și resurse aferente PNRR. Ministerul afirmă că își continuă eforturile pentru finalizarea reformelor și investițiilor din PNRR, accelerarea absorbției din Cadrul Financiar Multianual 2021–2027 și operaționalizarea programului SAFE. Deficitul și datoria: ținte pentru 2026 și presiunea bugetului pe 2027 Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standardul UE), în linie cu angajamentele față de Comisia Europeană. Guvernul a închis 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (cash), respectiv 146 miliarde lei, în scădere față de 2024. Deficitul ESA pentru 2025 a fost de 7,9% din PIB, iar pentru 2024 România a avut, potrivit datelor din articol, cel mai ridicat deficit din UE pe standard ESA (9,3%). România are un plan fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB, iar materialul indică faptul că bugetul pe 2027 va fi un reper major pentru evaluările agențiilor. Ce urmează: întâlniri cu Fitch și Moody’s Profit notează că reprezentanții Fitch au discuții online cu Ministerul Finanțelor, BNR și Consiliul Fiscal, urmând întâlniri online și cu economiști și reprezentanți ai mediului privat. Tot în această săptămână ar urma discuții și cu Moody’s, agenție care, de regulă, nu are întâlniri și cu mediul privat. În paralel, Ministerul Finanțelor afirmă că planul de finanțare pentru 2026 se derulează conform calendarului, iar Alexandru Nazare a spus că România are deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026 și că, la jumătatea anului, planul de finanțare este realizat în proporție de 49%. [...]
Deficitul bugetar al Rusiei a urcat la 75 mld. dolari, iar scăderea prețului petrolului taie din venituri potrivit Focus . După un scurt răgaz în care tensiunile din zona Strâmtorii Hormuz au împins temporar cotațiile în sus, prețurile au revenit, iar presiunea pe finanțele publice de la Moscova s-a accentuat. În primele șase luni ale anului, guvernul rus a cheltuit circa 320 miliarde de dolari (aprox. 1.470 miliarde lei), adică 55% din bugetul planificat pentru întregul an, arată datele invocate din noile cifre ale Ministerului rus de Finanțe. Deficitul de 75 miliarde de dolari (aprox. 345 miliarde lei) este „mult peste” nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, de 30 miliarde de dolari (aprox. 138 miliarde lei), și peste așteptările de la momentul aprobării bugetului. De ce se adâncește gaura: petrol mai ieftin și infrastructură lovită Pe termen scurt, Rusia a beneficiat de prețuri mai mari la petrol și gaze pe fondul restrângerii ofertei, după ce Strâmtoarea Hormuz a fost blocată, însă efectul s-a estompat odată cu calmarea parțială a tensiunilor din Golf la final de iunie. În acest context, „New York Times” notează că veniturile suplimentare din petrol și gaze nu au fost suficiente pentru a rezolva criza bugetară internă, concluzie bazată pe prețurile curente ale țițeiului rusesc și pe date bugetare recente. Agenția de prețuri Argus Media indică faptul că prețul țițeiului rusesc a coborât până la final de iunie de la maximele din mai la niveluri comparabile cu cele de dinaintea războiului, iar pe 10 iulie prețul Ural a continuat să scadă, chiar dacă incertitudinea din Golf a revenit. Cum exporturile de petrol și gaze sunt tradițional principala sursă de bani a statului rus, o reducere a acestor încasări se traduce direct în presiune pe buget. În paralel, Ucraina continuă atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii ruse, ceea ce afectează capacitatea de rafinare și, implicit, veniturile din energie, mai arată publicația. Textul menționează că aceste lovituri repetate au contribuit la o criză de combustibil și au împins Rusia să cumpere petrol inclusiv din țări precum India. Răspunsul intern: tăieri de subvenții și tensiuni cu banca centrală Pe fondul deficitului în creștere, Kremlinul reduce subvenții și suspendă unele facilități fiscale, inclusiv prin diminuarea investițiilor în agricultură și industria cărbunelui. Ministerul de Finanțe se pregătește să taie cu 10% multe cheltuieli „neesențiale”, în timp ce, potrivit articolului, Putin direcționează mai mulți bani către industria petrolieră. În același timp, apar presiuni politice asupra băncii centrale pentru scăderea dobânzilor, astfel încât companiile să se împrumute mai ușor și să investească. Banca centrală a redus dobânda doar gradual și a invocat riscuri inflaționiste, inclusiv pe fondul unei scăderi temporare a producției de combustibil. Șefa instituției, Elwira Nabiullina , a descris rolul băncii centrale drept unul de „portar” în lupta cu inflația: „Ne vedem ca portari în lupta împotriva inflației. Sunt multe meciuri de fotbal al căror rezultat este decis de portari. Cineva trebuie să apere această poartă.” Ce semnal transmite deficitul: presiune economică și discuții despre încheierea războiului Un economist rus, Kirill Rodionow, anticipează pentru a doua jumătate a anului noi pierderi ale câștigurilor din petrol și gaze, ceea ce ar „complica problema deficitului”, potrivit declarațiilor sale pe Telegram. În acest climat, articolul notează că unii economiști și oameni de afaceri din Rusia au început să vorbească deschis despre nevoia încheierii războiului din Ucraina. Șeful Sberbank, German Gref, este citat spunând: „Cred că ne îngrijorăm cu toții de un singur lucru. Nu cred că există măcar o persoană în țară care să se îngrijoreze de altceva decât de cea mai rapidă încheiere a conflictului, este evident.” [...]
Cancelaria Prim-ministrului estimează pentru 2026 o scădere a cheltuielilor de peste 48% față de 2024 , pe baza ritmului de execuție din primele șase luni ale anului, potrivit datelor prezentate de șeful Cancelariei premierului Ilie Bolojan , Mihai Jurca, citate de Economedia . Miza este una de disciplină bugetară la nivelul aparatului guvernamental, într-un context în care orice reducere de cheltuieli recurente (salarii, transport, protocol) devine relevantă ca semnal de control al costurilor. Pentru 2024, execuția bugetară a Cancelariei a fost de 42,09 milioane lei. În 2025, execuția a coborât la 32,13 milioane lei, cu 23,7% sub nivelul din anul precedent. Pentru 2026, pe baza datelor din prima parte a anului, cheltuielile sunt estimate la 21,62 milioane lei, ceea ce ar însemna o scădere de peste 48% față de 2024. Unde se vede reducerea: transport, protocol și alte costuri operaționale Datele publicate de Mihai Jurca pe Facebook includ defalcări pe categorii, iar cele mai mari tăieri estimate față de 2024 sunt: salarii și contribuții: -34%; transport: -87,6%; protocol: -52,2%; indemnizații de detașare și delegare: peste -76%; traduceri și interpretări: peste -83%; cheltuieli din fondul premierului: -100%. Limitări și mesajul oficial: „sumele sunt modeste” Jurca a subliniat că estimarea pentru 2026 pornește de la execuția din primele șase luni, ceea ce înseamnă că nivelul final depinde de dinamica cheltuielilor din a doua parte a anului. În mesajul său, acesta a punctat și dimensiunea relativ redusă a bugetului Cancelariei în ansamblul finanțelor publice, dar a insistat pe responsabilitatea utilizării banilor publici: „Suntem conștienți de limite: o cancelarie nu e un minister și sumele acestea sunt modeste la scara bugetului țării. Dar chiar și atunci când nu ai toate uneltele la îndemână, rămâne responsabilitatea de a face tot ce ține de tine pentru promisiunea asumată: mai puțină risipă, mai puține cheltuieli, mai multă eficiență.” [...]
