Știri
Știri din categoria Auto
Scenariul unei preluări a Volkswagen de către un producător chinez rămâne mai degrabă un semnal despre presiunea competitivă și blocajele structurale din industria auto europeană, nu o tranzacție iminentă, potrivit Profit. Ideea a fost lansată public de Moritz Schularick, președintele Institutului Kiel pentru Economia Mondială, într-un moment în care grupul german se confruntă cu scăderea performanței pe piața chineză și cu discuții despre restructurări ample.
Schularick a avansat ipoteza că Volkswagen ar putea fi „probabil cumpărată” de un constructor chinez, menționând BYD ca posibil nume. În material se precizează însă explicit că afirmația nu este susținută, în prezent, de negocieri sau planuri concrete privind o astfel de tranzacție.
„Volkswagen va fi probabil cumpărată de un producător auto chinez. Poate de BYD”
Dincolo de impactul simbolic, analiza citată în articol (Auto Motor und Sport) indică faptul că o preluare a Volkswagen este „puțin probabilă” în arhitectura actuală de acționariat și în cadrul legislativ german. Obstacolele țin de control, nu doar de bani: familiile Porsche și Piëch dețin, prin Porsche SE, majoritatea drepturilor de vot, iar landul Saxonia Inferioară controlează aproximativ 20% din acțiuni și are drepturi speciale de veto prin Legea Volkswagen.
Concluzia acestei analize este că scenariul rămâne, mai degrabă, o ipoteză teoretică folosită pentru a ilustra presiunile crescânde asupra industriei auto europene.
BYD este menționată în acest context pentru că a devenit, în ultimii ani, unul dintre liderii globali pe segmentul de automobile electrice și hibride, cu ritm de creștere și capacitate de producție care au depășit mulți producători tradiționali. Profit notează că grupul chinez își extinde prezența în Europa și investește în rețele comerciale și capacități industriale, având costuri de producție mai reduse și un avantaj tehnologic în zona bateriilor.
Articolul amintește și un episod anterior: în primăvara acestui an au existat informații în presa chineză despre un posibil interes al BYD pentru fosta uzină Volkswagen din Dresda, informații respinse atunci de compania germană ca speculații. De data aceasta, discuția este plasată pe termen lung și la nivelul întregului grup.
În paralel, materialul leagă apariția acestor speculații de contextul intern al Volkswagen. Potrivit informațiilor relatate de Manager Magazin și atribuite Reuters, CEO-ul Oliver Blume ar pregăti o restructurare „fără precedent”, care ar putea include eliminarea a până la 100.000 de locuri de muncă la nivel mondial, închiderea unor fabrici din Germania, reducerea gamei de modele și reorganizarea structurii grupului. Volkswagen nu a confirmat oficial aceste informații, dar nici nu le-a negat, precizând că deciziile urmează să fie analizate de organismele de conducere, iar Consiliul de Supraveghere ar urma să discute planul în ședința din 9 iulie.
Separat, compania a transmis publicației Auto Motor und Sport că „modelul actual de afaceri nu mai funcționează pentru toate mărcile”, referindu-se la schema tradițională: dezvoltare în Germania, producție în Europa, export global.
„Este adevărat că întreaga industrie auto și Grupul Volkswagen trec printr-o transformare profundă. Consiliul de Administrație al Grupului a subliniat în repetate rânduri că modelul nostru actual de afaceri nu mai funcționează pentru toate mărcile: dezvoltarea de mașini în Germania, producția lor în Europa și exportul lor în întreaga lume”
Materialul citează date prezentate de Handelsblatt, potrivit cărora exporturile de automobile ale Germaniei au scăzut de la aproximativ 4,69 milioane de vehicule în 2018 la circa 3,48 milioane în 2025. În același interval, China ar fi crescut de la aproximativ 1,09 milioane la peste 9,4 milioane de automobile exportate anual.
În cazul Volkswagen, livrările în China ar fi coborât de la aproximativ 4,21 milioane de vehicule în 2018 la circa 2,69 milioane în 2025, pe fondul ascensiunii producătorilor locali de electrice. Scăderea vânzărilor în China și diminuarea profitabilității sunt indicate ca motive principale pentru accelerarea măsurilor de reducere a costurilor.
Schularick susține că Uniunea Europeană ar trebui să răspundă printr-o politică industrială mai fermă și să condiționeze accesul constructorilor chinezi la piața europeană de investiții și producție locală, folosind piața ca instrument de negociere pentru protejarea locurilor de muncă și a capacităților industriale.
În plan intern german, articolul menționează propunerea premierului landului Saxonia Inferioară, Olaf Lies, ca unele modele dezvoltate pentru piața chineză să fie produse și în Germania, pentru a reduce presiunea asupra uzinelor. Totodată, Frankfurter Allgemeine Zeitung este citat cu informația că Porsche analizează mutarea producției SUV-ului Cayenne din Slovacia la fabrica din Leipzig, pentru o utilizare mai eficientă a capacităților din Germania.
În același timp, presa germană citată de Profit indică măsuri organizaționale mai dure decât cele comunicate oficial, inclusiv ideea separării mărcii VW într-o entitate distinctă, pe fondul rentabilității scăzute, pentru a permite o restructurare diferențiată și o separare mai clară a costurilor cu forța de muncă.
Recomandate
Volkswagen își aliniază din nou denumirile și va vinde ID.4 sub numele ID. Tiguan, din 2027, mizând pe forța comercială a brandului Tiguan pentru a susține valoarea mărcii , potrivit Focus . Schimbarea vine după o „modelare” (facelift) și păstrează anexarea „ID.” tocmai pentru a diferenția clar versiunea electrică de Tiguan-ul cu motoare termice. Mutarea are și o componentă operațională: ID.5 este scos din gamă, iar noul ID. Tiguan va fi disponibil de la începutul lui 2027. Producția versiunilor electrice pentru Europa urmează să aibă loc la uzina Volkswagen din Emden, în timp ce Tiguan-ul cu motoare termice rămâne la Wolfsburg. Ce se schimbă efectiv la mașină și ce rămâne la fel Dincolo de nume, Focus notează că designul nu este complet nou, ci se limitează la „un nou acoperiș de caroserie” și un interior împrospătat, în timp ce tehnologia se schimbă puțin față de ID.4 și ID.5, ambele bazate pe platforma MEB (arhitectura electrică de volum a grupului). Publicația indică și o țintă de vânzări care explică de ce contează numele Tiguan: din 2007 s-au vândut peste 8,3 milioane de Tiguan la nivel global, ceea ce îl face cel mai vândut model Volkswagen din lume. În paralel, din ID.4/ID.5 s-au livrat până acum peste 900.000 de unități. Punctul sensibil: încărcarea rămâne sub așteptări pentru 2027 Unghiul critic al materialului este că, deși rebrandingul poate ajuta comercial, specificațiile de încărcare par să rămână în urma unor rivali. Focus susține că, pe MEB, viteza de încărcare nu stabilește repere nici în comparație cu modele electrice Audi sau Skoda. Conform informațiilor din articol: versiunea de bază ar urma să aibă 140 kW/190 CP, cu baterie de 61 kWh (tehnologie LFP), și „probabil” nu va încărca mai repede de 105 kW; versiunile superioare, de 210 kW/286 CP (tracțiune spate) și 220 kW/299 CP (tracțiune integrală), folosesc o baterie NMC de 84 kWh, dar ar încărca tot „doar moderat”; este menționată și o limitare de viteză maximă la 180 km/h, considerată prea joasă. Autonomia estimată în funcție de baterie și motorizare este indicată între 480 și 630 km. Ce urmează: versiuni GTI și R, plus interior „vizibil” îmbunătățit Focus mai arată că Volkswagen ar pregăti o versiune GTI, cu cel puțin 250 kW/340 CP, ca înlocuitor pentru ID.5 GTX, și ulterior o versiune R cu peste 400 CP, care nu ar mai fi limitată sub 200 km/h pe autostradă. La capitolul utilizare, impresiile din testul scurt descris în articol rămân în linia ID.4/ID.5 (accelerație bună, direcție directă, nivel redus de zgomot), însă sub camuflaj se vede un interior „simțitor” îmbunătățit. Sunt menționate un ecran central mare și, în premieră pentru acest model, un ecran și pentru pasagerul din față, similar cu cel de pe Audi Q4. [...]
BYD schimbă arhitectura Seagull și mizează pe tracțiunea spate ca diferențiator într-un segment tot mai aglomerat , potrivit Car News China , care prezintă a doua generație a hatchback-ului electric (numit și „Great Seagull”) expusă în China. Mutarea motorului pe puntea spate eliberează spațiu sub capotă pentru un portbagaj frontal (frunk), o dotare încă rară în zona mașinilor electrice mici sub 100.000 yuani (14.895 dolari, aprox. 67.000 lei). Informațiile despre mașină au apărut inițial în presa locală, prin Autohome , pe fondul documentelor depuse la Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației din China (MIIT) și după publicarea unor schițe de design. Ce se schimbă la trenul de rulare și șasiu Prima generație Seagull folosea un motor de 55 kW montat față, cu tracțiune față. Pentru a doua generație, unitatea de propulsie este mutată pe puntea spate, iar datele MIIT indică un motor (model TZ164XYB) produs de Zhengzhou BYD Auto Co., Ltd., cu putere nominală de 95 kW (127 CP). Pe baza acestor date, viteza maximă listată urcă la 150 km/h. La nivel de șasiu, modelul trece de la punte spate cu bară de torsiune la o suspensie spate independentă multi-link. Se schimbă și roțile: anvelope 205/60 R16 pe jante de 16 inci, față de anvelopele mai înguste (165 mm și 175 mm) ale modelului ieșit din gamă. Portbagaj frontal și modificări în cabină Prin mutarea ansamblului de propulsie în spate, compartimentul din față poate găzdui un portbagaj frontal. BYD nu a comunicat, deocamdată, volumul acestuia. În interior, mașina are un ecran central „plutitor” și un volan cu două spițe, cu partea inferioară aplatizată. Consola include comutatoare fizice tip „toggle” sub gurile de ventilație, încărcare wireless pentru telefon și două suporturi de pahare dispuse vertical. Potrivit materialului, schițele de cabină publicate anterior indicau și renunțarea la instrumentarul de bord clasic. De ce contează: presiune competitivă în EV-urile mici Car News China notează că noul Seagull ajunge să semene, ca soluții tehnice, cu Geely EX2 (vândut ca Xingyuan în China): ambele au tracțiune spate, suspensie spate independentă, portbagaj frontal și același ampatament de 2.650 mm. Seagull are 4.205 mm lungime, cu 70 mm mai mult decât rivalul menționat. Contextul este o competiție în creștere pe segmentul EV-urilor mici din China. În august, înmatriculările retail pentru Seagull (generația actuală) au fost de 10.103 unități, în timp ce Geely Xingyuan a raportat 39.651 înmatriculări retail și 60.955 livrări wholesale, conform China EV DataTracker (date citate de publicație). BYD nu a anunțat încă prețurile și nici calendarul de lansare pe piață pentru noua generație Seagull. [...]
Volkswagen își amână cu doi ani intrarea în producție a fabricii de baterii din Ontario, până în 2029 , o decizie care complică planurile de localizare a lanțului de aprovizionare în America de Nord și vine pe fondul presiunilor comerciale și al recalibrării investițiilor în electrificare, potrivit Smart Car . Fabrica, operată de PowerCo Canada (subsidiară a Volkswagen), fusese prezentată ca o piesă importantă în strategia grupului de a asigura baterii produse local pentru vehicule electrice. Noul calendar indică startul producției în 2029, cu doi ani mai târziu decât planul anterior. Presiuni comerciale și cerere sub așteptări, în spatele recalibrării Publicația notează că schimbările din politica de tarife a SUA au afectat calculele financiare ale proiectelor, într-un context în care mai multe investiții în fabrici de baterii la nivel global sunt reevaluate sau reduse. Motivele invocate includ creșterea mai lentă decât se anticipa a cererii pentru vehicule electrice și un mediu comercial mai incert, care ridică riscul investițional. În paralel, Volkswagen își ajustează și planurile de produs pentru piața nord-americană. Compania a transmis că ID. Buzz nu va reveni în SUA conform planului inițial ca model de an 2027, urmând să mai sară un an de model; versiunea actualizată este așteptată să revină ca model de an 2028, în prima jumătate a anului viitor. În material se menționează că modelul era deja sub presiune din cauza prețului ridicat și a raportului perceput între autonomie și preț, iar tarifele suplimentare îi slăbesc și mai mult condițiile de piață. Efecte operaționale: localizarea lanțului de aprovizionare rămâne dificilă Amânarea fabricii din Ontario se suprapune peste alte constrângeri din regiune. În America de Nord, două fabrici Volkswagen din Mexic sunt expuse presiunii tarifelor americane, iar uzina din Chattanooga (Tennessee) produce în prezent doar două SUV-uri pe benzină, Atlas și Atlas Cross Sport. Producția modelului electric ID.4 a fost oprită pentru a face loc unei capacități mai mari pentru SUV-uri cu motor termic, potrivit informațiilor citate. Context mai larg: restructurări și presiuni pe mai multe piețe Materialul indică faptul că grupul se confruntă simultan cu mai multe dificultăți: restrângerea afacerilor din China, intensificarea concurenței pe piața de origine, creșterea presiunii tarifare în SUA și costuri ridicate ale energiei în Europa. În acest context, Volkswagen a derulat în ultimii ani ajustări de fabrici și optimizări de personal în Europa; sursa menționează că anul trecut compania a închis pentru prima dată o fabrică în Germania, o premieră în istoria sa de 88 de ani. Ce spune compania că urmează Deși proiectul din Ontario este amânat, Volkswagen afirmă că va continua localizarea producției de vehicule electrice în America de Nord și intenționează să introducă în viitor automobile „definite de software” (mașini în care funcțiile sunt controlate în principal prin software și actualizări), folosind tehnologie dezvoltată în colaborare cu Rivian . Sursa nu oferă detalii suplimentare despre calendarul exact al acestei introduceri. [...]
Volkswagen a contabilizat o depreciere de circa 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) a participației de 75% la Porsche , un semnal că marca odinioară „bijuteria coroanei” a grupului a devenit o vulnerabilitate majoră în plin program de restructurare, potrivit Biziday , care preia o analiză Reuters. Declinul Porsche este legat, în primul rând, de scăderea vânzărilor pe piețe-cheie. În China, livrările s-au redus la mai puțin de jumătate în ultimii patru ani, pe fondul concurenței tot mai puternice a producătorilor locali și al schimbării rapide a pieței auto. În acest context, compania își reduce semnificativ și rețeaua de dealeri din China. În paralel, Porsche este afectată de tarifele comerciale din SUA și de slăbirea cererii în alte regiuni, inclusiv Orientul Mijlociu-Africa-India. Tranziția la electric, sub așteptări, și presiune pe marje Analiza arată că investițiile masive în electrificare nu au fost urmate de cererea anticipată pentru unele modele electrice. Ca răspuns, Porsche încearcă să-și recalibreze strategia către modele premium mai scumpe și mai profitabile și să reducă din costuri. Totuși, chiar și cu o revenire a marjelor, compania are nevoie de volume suficiente pentru a contribui la finanțarea restructurării Volkswagen. În prezent, marjele Porsche au coborât sub nivelul grupului și chiar sub cele ale Skoda, care a ajuns mai profitabilă decât Porsche în interiorul conglomeratului. Efect în lanț asupra restructurării Volkswagen Volkswagen derulează cea mai amplă restructurare din istoria sa de 89 de ani și pregătește reduceri importante de personal, pe fondul protestelor din Germania. Ținta grupului este o marjă operațională de 9% până la finalul deceniului, de la cel mult 1% estimat pentru acest an. Deprecierea de aproximativ 6 miliarde de euro a participației la Porsche indică faptul că grupul evaluează acum marca de mașini sport la un nivel mai mic decât anticipa anterior. Este a doua depreciere majoră, după una de 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde lei) înregistrată anul trecut. Ce urmează Directorul general al Porsche, Michael Leiters, a declarat că nu există încă o nouă prognoză pentru anul financiar curent sau pentru obiectivul pe termen mediu, iar compania urmează să își prezinte strategia în octombrie. Analiștii citați de Reuters avertizează însă că simpla reducere a cheltuielilor nu va fi suficientă pentru ieșirea grupului din criză. Analiza plasează cazul Porsche în tabloul mai larg al industriei auto germane: presiunea concurenței chineze, tranziția dificilă către electric, dependența de China și impactul tarifelor comerciale americane. În acest context, sindicatele germane cer sprijin din partea Uniunii Europene și măsuri de protecție față de importurile ieftine din China. [...]
Volkswagen ia în calcul eliminarea a încă aproximativ 4.100 de posturi la Porsche , peste reducerile deja convenite, într-un plan de redresare care urmărește să acopere un deficit major de costuri generale. Informațiile apar în Antena 3 , care citează Handelsblatt și Reuters. Miza este una de eficiență operațională și de profitabilitate: documente privind un acord recent al consiliului de supraveghere al Volkswagen ar propune reducerea personalului mărcii Porsche cu „aproximativ 4.100 de angajați”, pentru a acoperi un deficit de circa 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei) la nivelul cheltuielilor generale, potrivit Handelsblatt. Reduceri cumulate până în 2035 Noile tăieri s-ar adăuga unui pachet de restructurări deja anunțat. În iulie, conducerea Porsche și reprezentanții angajaților au convenit disponibilizări suplimentare de 5.000 de persoane, peste alte 4.000 stabilite anterior. În total, reducerile de personal convenite în prezent la producătorul modelului 911 (cu sediul la Stuttgart ) ar ajunge la aproximativ unul din cinci locuri de muncă până în 2035, conform informațiilor citate. De ce se accelerează presiunea pe costuri Contextul este deteriorarea performanței financiare și operaționale, pe fondul problemelor din divizia de mașini sport. Volkswagen și-a revizuit în scădere ținta de marjă de profit pentru întregul an, la cel mult 1%, de la un interval estimat anterior de 4,0–5,5%. Revizuirea este pusă „în mare parte” pe seama unei ajustări a valorii activelor (writedown – reducere contabilă a valorii unor active) la Porsche, unde directorul general Michael Leiters este sub presiune să prezinte o strategie de redresare, după prăbușirea vânzărilor în China și o schimbare costisitoare de direcție în strategia privind vehiculele electrice. Reacția companiilor și ce urmează Volkswagen a refuzat să comenteze, iar un purtător de cuvânt al Porsche a refuzat, de asemenea, să comenteze informațiile despre planurile consiliului de supraveghere. Un element important de guvernanță corporativă rămâne că, potrivit materialului, compania-mamă poate doar să recomande, nu să impună, astfel de măsuri la Porsche — ceea ce lasă deschis modul în care (și cât de repede) ar putea fi implementate eventualele reduceri suplimentare. [...]
Constructorii chinezi își mută ofensiva în Europa de la export la preluarea de capacități de producție , pe fondul unor reguli europene care ar putea condiționa sprijinul public de criterii de tip „Made in EU”, potrivit unei analize Mobilissimo . Miza nu mai este doar evitarea taxelor pentru mașinile importate din China, ci accesul la fabrici, furnizori și forță de muncă din UE, înainte ca cerințele de conținut local să devină mai stricte. Schimbarea de strategie este legată de discuțiile de la Bruxelles despre Industrial Accelerator Act , un pachet aflat în proces legislativ care propune criterii „Made in EU” pentru anumite forme de sprijin și achiziții și urmărește ca investițiile mari în sectoare strategice să lase mai multă valoare în interiorul Uniunii (producție, angajați, furnizori și, în unele situații, tehnologie). Cu alte cuvinte, simpla asamblare în Europa ar putea să nu mai fie suficientă pentru a beneficia de anumite avantaje. De ce fabricile existente au devenit „activul” cheie Într-un material citat de Mobilissimo, Reuters scrie că BYD, Geely, Chery, Dongfeng și alți constructori chinezi caută activ fabrici existente în Europa. Logica este operațională: o uzină funcțională poate fi repornită mai repede decât construirea uneia noi și vine „la pachet” cu elemente greu de replicat rapid — personal calificat, rețea de furnizori, logistică, proceduri și infrastructură. În acest context, Alfredo Altavilla, consilier special BYD pentru Europa, a descris pentru Reuters competiția directă pentru aceleași active industriale: „În aeroporturi ne întâlnim cu toții.” Analiza notează că BYD ar evalua inclusiv opțiuni în Franța și Spania și estimează, în perspectivă, nevoia de trei fabrici auto și una de baterii în Europa. Valencia, precedentul: producție comună și costuri mai mici Un exemplu deja concret este parteneriatul Ford–Geely pentru uzina din Valencia , prezentat ca model de „intrare” în producția europeană fără a ridica o fabrică de la zero. În comunicarea oficială Ford, Ford arată că Ford păstrează 66% din noua structură, iar Geely Auto primește 34%, urmând să fie produse atât automobile Ford, cât și două SUV-uri electrice Geely. Rațiunea industrială invocată este utilizarea mai bună a capacității și reducerea costului pe automobil prin volume comune, detaliată de Ford și aici: Ford . Reuters mai indică, potrivit analizei, că: Chery folosește deja capacități industriale în Barcelona; Leapmotor produce prin infrastructura Stellantis; Dongfeng analizează formule similare. Implicații pentru România: Mioveni, între ciclu de produse și interes extern Mobilissimo plasează uzina Dacia de la Mioveni în această ecuație mai largă, în condițiile în care, la începutul lui septembrie, CEO-ul Dacia, Katrin Adt, a spus că nu are „în acest moment” un nou proiect pentru uzina Mioveni pe care să îl poată comunica (conform Ziarul Financiar ). În paralel, analiza amintește declarații potrivit cărora România a pierdut proiecte industriale în favoarea altor țări din regiune (noul Spring în Slovenia, viitorul Striker în Turcia). În același timp, Mioveni rămâne o uzină cu volum: Renault Group indică o producție de 297.182 de automobile în 2025, în principal Duster și Bigster, cu circa 90% la export, potrivit paginii oficiale a grupului: Renault Group . În logica noilor reguli europene, o astfel de capacitate — cu infrastructură, furnizori și personal — poate deveni mai atractivă pentru jucători care caută „pașaport” industrial în UE. Ce e confirmat și ce rămâne speculație Analiza respinge ideea unei tranzacții confirmate privind vânzarea Dacia sau a uzinei Mioveni către un grup chinez, subliniind că discuția reapărută în spațiul public pornește dintr-o presupunere, nu dintr-o ofertă publică, un proces de verificare (due diligence) sau negocieri confirmate. În plus, este menționat că Renault deține 99,43% din Automobile Dacia, ceea ce ar face improbabilă o tranzacție „discretă”, fără mecanisme de verificare. În schimb, zona „realistă” descrisă de Mobilissimo este cea a parteneriatelor și aranjamentelor industriale, nu neapărat a achizițiilor integrale: joint-venture (precum Valencia); participații minoritare (exemplele Renault–Geely din afara Europei); producție pe platforme/tehnologie ale partenerului în fabrici existente. Riscul pentru UE: să localizeze asamblarea, dar nu și controlul tehnologic Unghiul de fond rămâne unul de politică industrială: Europa poate câștiga sau păstra locuri de muncă și capacități de producție, dar să piardă controlul asupra componentelor care decid competitivitatea pe termen lung — platforme, software, tehnologia bateriilor, semiconductori, sisteme avansate de asistență (ADAS) și proprietate intelectuală. De aici și presiunea pentru reguli care să lege investițiile și sprijinul public de „valoarea creată în UE”, nu doar de adresa fabricii. În această cheie, următoarea etapă nu mai este despre taxe vamale, ci despre condițiile concrete în care producția „în UE” devine, în practică, „Made in EU” — și cât din tehnologie rămâne, de fapt, în Europa. [...]
