Știri
Știri din categoria Auto

Șeful Volkswagen cere reglementări mai flexibile și subvenții pentru a proteja producătorii auto europeni, pe fondul presiunii crescânde din partea importurilor de mașini chinezești și a tranziției accelerate către vehicule electrice, potrivit Economica.
Declarațiile au fost făcute de Oliver Blume la un eveniment organizat în marja Salonului Auto de la Paris, unde a spus că Volkswagen, Stellantis și Renault – companii care „împreună sunt responsabile pentru mai mult de 60% din producția auto europeană” – sunt „sufocate” de schimbările din piață și de intensificarea concurenței, relatează Agerpres.
Miza imediată pentru marii producători europeni este segmentul de masă, unde vânzările mari vin, de regulă, cu marje reduse. În acest context, Blume a avertizat că producătorii trebuie să livreze vehicule electrice (EV) accesibile, dar și să țină costurile sub control.
„Nu ne putem construi viitorul doar pe profiturile din exporturi. Afacerile noastre europene trebuie să fie profitabile, reziliente și competitive”, a spus Blume.
În paralel, mărcile chineze au o prezență „în număr record” la Salonul Auto de la Paris, încercând să-și extindă poziția în Europa pe fondul încetinirii pieței interne, alimentând temeri legate de impactul importurilor mai ieftine.
Blume a reluat solicitările Volkswagen către autorități pentru sprijinirea industriei prin reglementări mai flexibile și subvenții care să susțină producătorii locali.
„Trebuie să asigurăm baza industrială a Europei”, a declarat Blume.
O poziție similară a exprimat și șeful Stellantis, Antonio Filosa, care a cerut stimulente mai puternice pentru producătorii ce fabrică vehicule în regiune, în condițiile intensificării concurenței din China.
„Susținem cu fermitate în Europa asigurarea de șanse egale pentru toată lumea. Concret, înseamnă să lucrăm la o reglementare corectă, începând de la «Made in Europe», care ar trebui să ofere stimulente, recompense, și protecție celor care pot demonstra că proiectează și construiesc mașini”, a afirmat Filosa.
În același timp, Blume încearcă să gestioneze „cea mai mare restructurare din istoria Volkswagen”, care include zeci de mii de concedieri și posibile închideri de fabrici, pe fondul opoziției sindicatelor, potrivit informațiilor citate.
În acest cadru, mesajul către autorități este că tranziția către electrificare și competiția cu importurile low-cost riscă să pună sub presiune baza industrială europeană, dacă nu apar măsuri de sprijin orientate către producția locală.
Recomandate

Comisia Europeană pregătește limitarea importurilor de hibride din China , printr-un mecanism care ar putea ridica costurile pentru modelele ce depășesc un prag stabilit, într-o încercare de a reduce presiunea pe industria auto din UE, potrivit Gadget . Miza este una de reglementare cu efect economic: după ce anul trecut UE a introdus taxe vamale suplimentare pentru vehiculele electrice importate din China , producătorii asiatici ar fi accelerat vânzările de hibride și plug-in hybrid (PHEV), care nu au fost vizate de acele măsuri și au intrat în continuare cu tariful standard de 10%. Ce instrumente are în vedere UE Spre deosebire de cazul vehiculelor 100% electrice, pentru hibride ar fi analizată o abordare care să protejeze piața unică fără escaladarea imediată a tensiunilor comerciale: cote tarifare : stabilirea unui volum maxim de importuri care intră cu taxa standard de 10%, iar ce depășește pragul ar urma să fie taxat suplimentar; autolimitare la 15% : UE ar fi propus, în negocieri directe, plafonarea voluntară a exporturilor de hibride la aproximativ 15% din piața europeană, însă China ar fi respins propunerea, invocând caracterul protecționist și posibila încălcare a regulilor Organizației Mondiale a Comerțului. De ce contează pentru industria auto europeană Conform articolului, investitorii se așteaptă ca o eventuală reducere a presiunii pe prețuri din partea mărcilor chinezești să ofere producătorilor europeni timp pentru reorganizare. În același timp, riscurile structurale rămân: industria europeană se confruntă cu supracapacități și costuri ridicate la energie. Ca exemplu de presiune internă, este menționat faptul că grupul Volkswagen derulează un amplu program de restructurare, cu obiectivul de a eficientiza operațiunile până la finalul deceniului. Materialul citat de Gadget indică drept sursă clashreport.com, fără alte detalii despre calendarul sau parametrii finali ai măsurilor aflate în discuție. [...]

Leapmotor B03X devine cel mai ieftin SUV electric din Australia , cu un preț de pornire „drive-away” de 29.990 dolari australieni (AUD), potrivit Car News China . Modelul, susținut de Stellantis prin parteneriatul cu Leapmotor, intră la precomandă în două versiuni și promite până la 382 km autonomie WLTP, într-un segment în care prețul rămâne principalul diferențiator. Prețuri și poziționare: pragul de 30.000 AUD B03X este disponibil în Australia în două niveluri de echipare, cu prețuri „drive-away” (care includ costurile de punere pe drum, în funcție de piață): Style : 29.990 AUD (aprox. 90.000 lei) Design Long Range : 33.990 AUD (aprox. 102.000 lei) Publicația notează că, la acest nivel de preț, B03X devine cel mai ieftin SUV electric de pe piața australiană, ceea ce poate pune presiune pe concurenții direcți din zona de intrare în gamă. Ce primești la banii aceștia: dimensiuni, interior și dotări Modelul este un crossover compact de 4,3 metri , cu dimensiuni de 4.270/1.810/1.635 mm și ampatament de 2.605 mm. În interior are cinci locuri și poate fi echipat opțional cu un compartiment de depozitare de 39 litri sub bancheta spate, iar portbagajul are 602 litri . La capitolul multimedia și confort, sunt menționate: ecran central de 14,6 inci cu Apple CarPlay și Android Auto; instrumentar digital LCD de 8,8 inci ; șase difuzoare standard, respectiv 12 difuzoare pe echiparea Design; pe Design: jante de 18 inci și sistem de camere cu vedere „surround” (în jurul mașinii). Baterii, putere și autonomie: două variante, aceeași accelerație Versiunea de bază folosește o baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de 39,8 kWh , cu motor electric de 130 kW (174 CP) și autonomie WLTP de 292 km . Varianta Long Range are baterie LFP de 53 kWh , motor de 145 kW (194 CP) și autonomie WLTP de 382 km . Ambele versiuni accelerează de la 0 la 100 km/h în 8,6 secunde , conform datelor citate. Context: modelul vine din China sub numele Leapmotor A10 În China, același model a fost lansat în martie 2026 sub numele Leapmotor A10 , cu prețuri între 65.800 și 86.800 yuani (interval menționat de publicație). Car News China mai arată că A10 a devenit rapid un model de volum: potrivit China EV DataTracker, livrările cumulate au ajuns la 122.587 unități până în august 2026. Garanții B03X este oferit în Australia cu: garanție vehicul: 6 ani / 150.000 km ; garanție baterie: 8 ani / 160.000 km . Pentru piața australiană, combinația dintre prețul „drive-away” sub 30.000 AUD și autonomia WLTP de până la 382 km poziționează B03X ca un produs de presiune pe segmentul SUV-urilor electrice de intrare, unde diferențele de cost pot decide rapid volumele. [...]

China pregătește reguli mai stricte pentru dotările „high-tech” din mașini , iar proiectul de norme poate forța producătorii să-și recalibreze rapid designul și funcțiile – de la scaune „zero-G” și ecrane mari, până la mesaje proiectate cu farurile. Informațiile apar în Car News China , care relatează despre consultarea publică lansată de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) pe un pachet de reguli pentru noile tehnologii auto. Proiectul vizează siguranța, operarea și interfața cu utilizatorul, cu accent pe funcții considerate tot mai „invazive” sau riscante în utilizarea reală: scaune cu mișcare/poziții speciale, suprafețe mari de afișare în bord și iluminare exterioară programabilă de utilizatori. Scaune „zero-G”: funcții limitate și interdicție în mers Un capitol al proiectului se referă la scaune și propune teste mai stricte de impact, anti-prindere (anti-pinch) și fiabilitate pentru funcții „inovatoare”. Sunt menționate explicit scaunele „Zero-G”, cele rotative și cele care se rabatează complet. MIIT recomandă și ca producătorii să limiteze unde și când pot fi folosite funcțiile de mișcare ale scaunelor, pentru a reduce riscurile. În plus, proiectul propune interzicerea acestor funcții atunci când vehiculul este în mișcare. Ecrane mari și HUD-uri complexe: accent pe distragere și comportament la impact O altă secțiune ridică problema unităților de afișare din habitaclu: ecrane centrale de infotainment, display-uri cu „suprafață mare” și head-up display-uri (HUD – proiecție de informații în câmpul vizual al șoferului) complexe. Ministerul cere producătorilor să evalueze efectul de distragere asupra șoferilor, dar și fiabilitatea și siguranța acestor sisteme în caz de coliziune și în condiții extreme. Proiectul propune și interzicerea ecranelor pliabile și flexibile, o direcție care ar putea lovi în special mărcile care mizează pe diferențiere prin tehnologie, precum Xiaomi sau alianța HIMA a Huawei, notează publicația. Mesaje pe faruri și stopuri: moderare și monitorizare a conținutului Proiectul include și reguli noi pentru iluminarea vehiculelor, cu atenție pe ansamblurile de lumini, unități de iluminare proeminente și mesaje definite de utilizator pentru faruri și stopuri. Unele modele NEV (vehicule cu energie nouă, categorie care include electrice și hibride plug-in) folosesc deja iluminare matrix LED, care permite proiectarea de desene și text. MIIT recomandă ca producătorii să modereze conținutul afișat prin aceste sisteme și să monitorizeze ce „scriu” șoferii, pe fondul temerilor că ar putea fi proiectat conținut „neaprobat” pe drumurile din China. Car News China compară abordarea cu filtrarea și auditarea existente pe multe smartphone-uri Android vândute în China, unde anumite cuvinte sensibile sunt blocate inclusiv la denumiri de hotspot Wi‑Fi sau conexiuni Bluetooth. Mânere de uși: reiterarea interdicției pentru cele complet ascunse MIIT reia și propunerea de interzicere a mânerelor de uși complet ascunse. Ministerul publicase anterior diagrame cu ceea ce consideră „ideal” și indicase mai multe soluții preferate pentru mânere exterioare și interioare. În noul draft sunt incluse și cerințe pentru mânere cu „design inovator”: verificarea fiabilității și siguranței în condiții extreme, integrarea unor legături mecanice redundante și asigurarea unui spațiu suficient pentru operarea cu mâna. Ce înseamnă pentru producători Din perspectiva industriei, consultarea MIIT semnalează o înăsprire a cadrului de reglementare pentru dotări care au devenit argumente de vânzare în segmentul NEV și în zona „tech-first”. Dacă proiectul se transformă în reguli aplicabile, producătorii ar putea fi nevoiți să: limiteze software funcții deja livrate (scaune cu mișcare, iluminare cu mesaje); reproiecteze hardware (tipuri de ecrane, soluții de mânere); introducă mecanisme de control al conținutului pentru iluminarea exterioară. Materialul nu precizează un calendar de adoptare sau intrare în vigoare; în acest moment este vorba despre o consultare publică pe un proiect de reglementare. Pentru textul integral al consultării, Car News China indică pagina MIIT: https://www.miit.gov.cn/gzcy/yjzj/art/2026/art_d82e902143264b6d9179e01ee54a414f.html . [...]

Victoria juridică a lui Henry Ford din 1911 a limitat decisiv „ brevetul Selden ” și a împiedicat apariția unui monopol asupra automobilelor în SUA , potrivit Jalopnik . Miza nu era una simbolică: dacă brevetul ar fi rămas aplicabil în forma pretinsă, aproape fiecare automobil produs sau vândut în primele decenii ar fi putut intra sub controlul lui George Selden și al celor care i-au preluat drepturile. George Selden, avocat de brevete din Rochester (New York), a depus în 1879 o cerere de brevet pentru automobil, cu șapte ani înainte ca Karl Benz să breveteze Motorwagen-ul în Germania. Diferența esențială, notează publicația, este că Benz construise un vehicul funcțional, în timp ce Selden avea în principal un desen și un concept de motor, fără să fi realizat efectiv o mașină. Cum a fost „activat” brevetul și cine l-a aplicat Selden a folosit proceduri legale pentru a amâna examinarea cererii până când industria auto a început să se contureze și să devină profitabilă. Brevetul a fost acordat abia în 1895, la circa 16 ani de la depunere, strategie care i-a permis să încerce să monetizeze drepturile într-un moment în care producătorii aveau deja vânzări. Aplicarea brevetului a ajuns, în practică, la Electric Vehicle Company (EVC), după ce antreprenorul William Whitney a identificat oportunitatea și a construit o structură de tip holding pentru mărcile pe care le aduna. EVC a început să dea în judecată producători, iar printre primii vizați s-a aflat Winton Motor Carriage Co., compania lui Alexander Winton, care în cele din urmă a acceptat o înțelegere. În jurul acestui mecanism s-a format și Association of Licensed Automobile Manufacturers (ALAM) , un grup creat pentru a gestiona „afacerea” brevetului. Henry Ford nu făcea parte din ALAM. Verdictul din 1911: brevet valid, dar mult restrâns Confruntarea juridică dintre Ford și tabăra care aplica brevetul s-a întins pe opt ani, iar în 1911 instanța a decis în favoarea lui Ford, într-o formulă cu efect practic major: brevetul Selden a fost considerat valid, dar doar pentru motoare cu compresie în doi timpi de tip Brayton, adică exact arhitectura pe care se baza proiectul inițial al lui Selden. Consecința, așa cum o descrie Jalopnik, a fost că Ford și ceilalți producători puteau continua să fabrice automobile atâta timp cât evitau acest tip de motor. Oricum, brevetul urma să expire la doi ani după verdict. Selden a produs totuși mașini, dar cu alt tip de motor După perioada de litigii, Selden nu s-a limitat la avocatură: a construit două automobile funcționale ca „dovezi” pentru cazul său și a fondat Selden Motor Company în 1906, companie care și-a lansat primul model în anul următor. În total, firma ar fi produs peste 7.400 de vehicule până la oprirea producției în 1914. Ironia subliniată de sursă este că, deși brevetul era legat de un motor în doi timpi, mașinile de serie ale Selden foloseau motoare în patru timpi, pe ciclul Otto (configurația care a devenit standard în industrie). Jalopnik oferă și un reper tehnic și comercial: modelul Selden 40R Varsity Roadster din 1911 avea un motor cu patru cilindri de 356 inch cubi (peste 5,8 litri) și 40 CP. Primul model Selden ar fi costat între 2.000 și 2.500 de dolari la vremea respectivă, echivalentul a 71.000–89.000 de dolari astăzi (aprox. 326.000–409.000 lei). La licitații, un 40R Varsity Roadster a fost vândut cu 220.000 de dolari în 2007 (aprox. 1,01 milioane lei) și cu 159.500 de dolari în 2019 (aprox. 734.000 lei), conform aceleiași surse. [...]

Alfa Romeo sugerează că unele soluții din conceptul Cuorerosso ar putea ajunge în serie , inclusiv elemente de design și tehnologii de interior deja brevetate, într-un moment în care marca își pregătește următoarea generație de modele, potrivit Motor1 . Cuorerosso este prezentat ca un „manifest pentru viitorul mărcii”, dar rămâne, deocamdată, o studiu de design. Miza practică a proiectului este că Alfa Romeo susține că nu e vorba doar de un exercițiu stilistic: unele soluții introduse pe concept sunt brevetate și ar urma să fie folosite în modele viitoare. Ce ar putea trece din concept în producție Publicația notează că direcția de design a conceptului ar urma să influențeze viitoarele modele Alfa Romeo, adaptată la dimensiuni și cerințe diferite. Totuși, transferul ar începe cu un model cu volum mai mare: un SUV compact anunțat pentru 2027, ceea ce ridică semne de întrebare privind cât din proporțiile și dramatismul conceptului va supraviețui în versiuni de serie. Pe partea de interior, Motor1 evidențiază două elemente pe care Alfa Romeo le-ar fi brevetat și pe care le vede ca potențiale soluții pentru mașinile de serie: un ecran integrat în consola centrală, conceput să nu domine vizual bordul; o reinterpretare a „cockpitului” orientat spre șofer, configurabil în funcție de modurile de rulare (Cruise, Sport și Quadrifoglio), cu afișaje care pot prioritiza condusul în detrimentul informațiilor. Mesajul tehnic: V6-ul rămâne în discuție, dar electrificat Sub capotă, conceptul a fost gândit cu motorul V6 biturbo de 2,9 litri cunoscut de pe versiunile Quadrifoglio ale actualelor Giulia și Stelvio, însă într-o formă electrificată. Ce înseamnă concret această electrificare nu este detaliat în material; ideea transmisă este că motorul cu șase cilindri „nu este scos din ecuație”, ci se caută formule de combinare cu sisteme electrificate. În același timp, Alfa Romeo ar fi transmis oficial că studiul nu este legat de o singură tehnologie de propulsie, lăsând deschise mai multe variante: hibrid, plug-in hibrid sau electric. În logica mărcii, Quadrifoglio ar urma să rămână eticheta pentru cele mai performante modele, chiar și în scenarii de electrificare. Cât de realistă e o limuzină ca în concept Materialul ridică explicit îndoiala că o limuzină sport apropiată de Cuorerosso ar ajunge efectiv în showroom, iar dacă s-ar întâmpla, ar fi probabil într-un volum mic și la un preț accesibil doar pentru puțini. În acest context, consecința cea mai probabilă pentru piață rămâne „diluarea” conceptului într-o familie de modele mai comerciale, începând cu SUV-ul compact din 2027, dar cu șanse ca anumite soluții de design și interior să fie preluate mai fidel decât o caroserie de tip limuzină cu proporțiile conceptului. [...]

Piața auto globală se fragmentează pe trei viteze , iar diferențele de adopție a electrificării riscă să complice strategiile de produs și investițiile constructorilor care vând simultan în Asia, SUA și Europa, potrivit Gadget . China accelerează puternic tranziția, în timp ce Statele Unite încetinesc, iar Europa rămâne într-o zonă de echilibru între reglementări și cererea consumatorilor. Consecința economică directă este că „rețeta unică” pentru electrificare devine tot mai greu de aplicat la nivel global: un model gândit pentru o piață poate fi prea scump, nepotrivit sau insuficient de competitiv pe alta. China: electrificare în masă, susținută de costuri și lanțuri integrate În China, autoturismele complet electrice (BEV) și hibridele plug-in (PHEV) au ajuns la 65,2% din vânzările de mașini noi la finalul lunii august, conform datelor citate în material. Publicația indică drept factori cheie competitivitatea producătorilor locali (precum BYD, Geely și Li Auto), sprijinită de lanțuri de aprovizionare integrate și de baterii cu costuri reduse (inclusiv LFP și chimii pe bază de siliciu-carbon). SUA: creștere frânată de preț, infrastructură și preferințe de consum În Statele Unite, cota de piață a vehiculelor electrice „pure” este descrisă ca fiind blocată la valori de o singură cifră, la 7,3% în primele opt luni ale anului . Printre barierele menționate se află costul inițial ridicat, rețelele de încărcare rapidă neuniforme în zonele rurale și preferința tradițională pentru SUV-uri mari și pick-up-uri cu motoare termice. Europa: între ținte de emisii și cerere volatilă, cu hibridul ca soluție de tranziție În Europa, cota vehiculelor complet electrice este indicată la 33,7% din vânzări , poziționând regiunea între avansul Chinei și reticența din SUA. Materialul notează că reducerea sau eliminarea subvențiilor în unele piețe a încetinit temporar achizițiile, însă regulile privind emisiile de flotă împing constructorii să aducă modele electrice mai accesibile. În paralel, cererea pentru PHEV și hibride clasice rămâne puternică, ca opțiune de tranziție pentru cumpărătorii care nu vor să renunțe complet la termice. De ce contează pentru constructori Evoluția „pe trei viteze” pune presiune operațională și comercială pe producătorii auto: portofoliile, prețurile și chiar tehnologiile (de la tipul de baterie la mixul electric–hibrid–termic) trebuie calibrate diferit pentru Beijing, Washington și capitalele europene. În lectura materialului, miza este adaptarea rapidă a strategiilor regionale, într-un moment în care reglementările și comportamentul consumatorilor nu mai converg la nivel global. Materialul are ca sursă secundară Profit.ro , menționată de autor. [...]