Știri
Știri din categoria Auto
Mercedes mizează pe un interior „all-screen” ca diferențiator operațional pentru viitoarea C-Class electrică, iar primele imagini oficiale indică o cabină dominată de MBUX Hyperscreen și de funcții orientate spre confort pe distanțe lungi, potrivit Electrek.
Modelul C-Class este de decenii una dintre seriile de volum ale Mercedes, iar versiunea complet electrică urmează să fie prezentată oficial luni, 20 aprilie, la premiera mondială din Coreea de Sud. Înaintea debutului, constructorul a publicat imagini cu interiorul și susține că noul model „va stabili un nou reper” în segment.
Elementul central este MBUX HYPERSCREEN, descris ca un ecran tactil „plutitor” de 39,1 inci (aprox. 99 cm) care se întinde pe toată lățimea planșei de bord. În partea de jos a ecranului de infotainment rămân comenzi fizice pentru climatizare, audio și alte funcții, într-o abordare pe care Electrek o compară cu cea din modelele Tesla.
Ecranul se prelungește și în fața șoferului, unde sunt afișate inclusiv viteza și autonomia.
Mercedes afirmă că noul C-Class EV are „mai mult spațiu ca niciodată” și scaune „high-end” gândite pentru călătorii lungi. Printre dotările menționate:
O noutate operațională pentru utilizarea de zi cu zi este un sistem automat de climatizare „nou dezvoltat”, despre care Mercedes spune că încălzește „de două ori mai rapid decât la modelele cu motor termic” într-un scenariu de 20 de minute la -7°C. Sistemul ar urma să și dezumidifice și să răcească interiorul pentru menținerea unei temperaturi optime, inclusiv pentru a reduce disconfortul asociat aerului prea uscat.
Mercedes va prezenta complet C-Class EV luni, 20 aprilie, în Coreea de Sud, de la ora 12:30 CEST (13:30, ora României). Până atunci, informațiile disponibile se bazează pe imaginile și declarațiile publicate de constructor înaintea lansării.
Recomandate
Rolls-Royce nu are, deocamdată, planuri pentru un Spectre decapotabil , iar motivul ține de constrângeri tehnice și de omologare care ar împinge mașina peste limitele legale, potrivit Auto Express . Consecința practică: cine vrea un Rolls-Royce electric cu plafon textil rabatabil rămâne, pentru moment, la soluții „coachbuilt” (serii foarte mici, realizate la comandă), cu prețuri de ordinul a un milion de lire. De ce nu intră un Spectre decapotabil în gamă Phil Harnett , șeful de produse viitoare la Rolls-Royce, spune că un decapotabil cu patru locuri ar necesita întăriri structurale suplimentare și un sistem de protecție la răsturnare, ceea ce adaugă masă. În cazul unui vehicul electric, greutatea suplimentară poate declanșa un efect în lanț: mai multă masă cere întăriri și mai mari, iar proiectul ajunge să depășească „limitele legale”. „Dacă vrei să faci un [decapotabil] cu patru locuri, atunci trebuie să adaugi greutate, întăriri și ai nevoie și de un sistem de protecție la răsturnare.” Harnett mai afirmă că, pe măsură ce se adaugă greutate, „începi să intri într-o spirală”, iar la final „vei depăși limitele legale”. Întrebat dacă aceste probleme sunt prohibitive, răspunsul a fost: „În acest moment, da. De aceea nu este în gama noastră.” Omologarea devine un blocaj comercial Publicația notează că aceste „limite legale” se traduc într-un coșmar de omologare (procesul prin care un model primește aprobarea de a fi vândut pe o piață, în baza cerințelor locale). Un exemplu: viitorul Project Nightingale , în versiune pregătită de producție, nu va fi disponibil în China, deoarece nu poate fi omologat acolo din cauza eficienței energetice. „Nu va putea fi omologat [în China] din cauza eficienței energetice.” Singura opțiune: „Coachbuilt Collection”, dar cu acces extrem de limitat Pentru clienții care „trebuie” să aibă un Rolls-Royce electric decapotabil, Auto Express indică drept singură variantă un model din viitoarea „Coachbuilt Collection”, unde intră și Project Nightingale. Prețul menționat este de „un milion de lire” (aprox. 5,8 milioane lei), iar Harnett susține că știe „practic toate casele” către care vor merge aceste mașini, sugerând o alocare deja stabilită și o disponibilitate foarte redusă. Context: Rolls-Royce a mai avut decapotabile, dar înainte de era electrică Rolls-Royce nu este la primul cabriolet greu: Phantom Drophead Coupé a precedat Rolls-Royce Dawn, iar Dawn a ieșit din producție în 2023. Diferența este că acele modele au fost dezvoltate în era motoarelor V12, nu pe o arhitectură electrică, unde masa bateriei și cerințele de siguranță/omologare pot restrânge mai sever marja de proiectare. Ce urmează rămâne deschis: compania nu exclude explicit ideea pe termen lung, dar o consideră „imposibilă” în condițiile actuale, cel puțin pentru moment. [...]
Uber pariază peste 10 miliarde de dolari pe robotaxiuri, mutare care îi schimbă modelul de business și o împinge dinspre rolul de intermediar al „gig economy” către unul mai apropiat de operator și integrator de flote autonome, potrivit Adevărul . Compania vrea să evite riscul de a fi depășită pe măsură ce robotaxiurile intră pe piață. Uber își propune să se poziționeze ca platformă care conectează mai mulți operatori de robotaxiuri și a încheiat parteneriate cu jucători din industria vehiculelor autonome, inclusiv Baidu , Rivian și Lucid, conform Financial Times, citat de News. 28 de orașe până în 2028 și investiții împărțite între participații și flote Planul vizează lansarea serviciilor de robotaxi în cel puțin 28 de orașe până în 2028. Estimările Financial Times, bazate pe analize ale experților și pe informații din interiorul companiei, indică o structură a efortului financiar în două direcții: investiții de peste 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei) în participații la companii din domeniu; cheltuieli de peste 7,5 miliarde de dolari (aprox. 34,5 miliarde lei) pentru flote de robotaxiuri în următorii ani. Ce poate întârzia planul Implementarea depinde de atingerea unor obiective tehnice și operaționale stabilite pentru partenerii implicați, ceea ce sugerează că ritmul de extindere va fi condiționat de maturitatea tehnologiei și de capacitatea de operare la scară. În același timp, interesul pentru taxiurile autonome a crescut în ultimele luni, după o perioadă lungă de amânări, pe fondul progreselor în inteligența artificială și al noilor parteneriate tehnologice, care ar putea ajuta sistemele autonome să gestioneze mai bine traficul urban și să reducă costurile transportului. [...]
Xiaomi mută disputa despre „autonomie reală” în teren: Lei Jun va face un test Beijing–Shanghai transmis integral live , într-o cursă de circa 15 ore, pentru a arăta că noua generație Xiaomi SU7 poate parcurge 1.265 km cu o singură oprire la încărcare, potrivit IT Home . Testul este programat pentru 17 aprilie, cu plecare la ora 06:30, iar Lei Jun (fondator, președinte și CEO Xiaomi) spune că va participa pe tot parcursul și va transmite live întreaga călătorie. Miza operațională este să ofere o demonstrație „în condiții de drum lung” a autonomiei, într-un format greu de contestat (transmisie continuă). Context: reacție la acuzații de „marketing fals” Publicația amintește că, într-un live din 3 ianuarie, Lei Jun a răspuns criticilor legate de afirmația „1.300 km cu o singură încărcare intermediară”, spunând că a condus personal o porțiune completă pe ruta Beijing–Shanghai și că, pe 1.300 km, a încărcat o singură dată. El a descris rezultatul ca fiind „exagerat” de bun și a spus că, după acel test, „s-a liniștit complet” în privința performanței. Lei Jun a mai afirmat că, din septembrie anul trecut, au apărut online atacuri la adresa sa și a susținut că unele conturi ar fi încercat să-i lipească eticheta de „marketing fals”, prin scoaterea din context a declarațiilor și distribuirea lor în formă trunchiată. Ce spune Xiaomi despre cifrele de autonomie În același context, Lei Jun a indicat că versiunea standard a Xiaomi YU7 are autonomie CLTC de 835 km, precizând că CLTC este un standard național de testare (un ciclu de testare în condiții standardizate), nu o „promisiune” personală. Într-un alt live, pe 7 ianuarie, el a revenit asupra subiectului și a spus că declarația sa inițială a fost editată și redusă la formula „1.300 km cu o singură încărcare”, care apoi a fost răspândită pe scară largă. Ce urmează Transmisia live de pe 17 aprilie este prezentată ca un test de anduranță pe distanță lungă pentru noua generație Xiaomi SU7, cu obiectivul explicit de a demonstra că traseul Beijing–Shanghai poate fi făcut cu o singură oprire la încărcare pe parcursul a 1.265 km. IT Home nu oferă, în materialul citat, detalii despre condițiile exacte ale testului (viteză, temperatură, trafic, stil de condus sau tipul stației de încărcare), elemente care vor conta în interpretarea rezultatului. [...]
Nissan își extinde ofensiva pe electrificare în China , urmând să aducă la Salonul Auto Beijing 2026 două concepte noi (un off-road „hardcore” și un SUV de clasă medie) alături de NX8, primul SUV din seria sa „N” pentru energie nouă, potrivit IT Home . Mișcarea întărește rolul Chinei în strategia globală a constructorului, într-un moment în care competiția pe SUV-uri electrificate și „inteligente” se joacă tot mai mult pe piața locală. Debutul este programat pentru 24 aprilie, când se deschide ediția 2026 a salonului auto de la Beijing. Nissan a comunicat printr-un cont oficial (pe o platformă de social media) că va folosi evenimentul pentru a-și expune cele mai noi rezultate în electrificare și tehnologii inteligente și pentru a-și reafirma direcția „în China, pentru China, către global”. Două concepte, puține detalii: off-road robust și SUV mediu Teaserul publicat indică două modele conceptuale distincte: un SUV off-road cu orientare „dură” (hardcore), un SUV de dimensiune medie. Ambele ar urma să adopte cel mai nou limbaj de design al mărcii, însă alte informații tehnice nu au fost făcute publice în acest stadiu. NX8: primul SUV „range extender” din familie și accent pe încărcare rapidă În același stand, Nissan va expune și Dongfeng Nissan NX8, descris ca primul SUV cu „range extender” (propulsie electrică alimentată de o baterie, cu un motor termic care funcționează ca generator) din familie. Conform informațiilor sintetizate de publicație, NX8 are un „preț promoțional cu beneficii limitate în timp” între 149.900 și 199.900 yuani. Din punct de vedere tehnic, NX8 este prezentat cu o listă de specificații orientate spre performanță de încărcare și siguranță structurală: platformă de 800V cu carbură de siliciu și baterie LFP (litiu-fier-fosfat) de la CATL ; suport pentru încărcare ultra-rapidă „5C” (termen care indică o rată foarte ridicată de încărcare raportată la capacitatea bateriei); dimensiuni: 4.870 × 1.920 × 1.680 mm, ampatament 2.917 mm; oțel de 2.000 MPa în zona stâlpului A și peste 70% oțel de înaltă rezistență la nivelul caroseriei; „Cloud Shield Battery 2.0”, cu durată de viață proiectată de peste 600.000 km. Pentru versiunea cu range extender, sursa indică un motor 1.5T de 109 kW și un motor electric de 195 kW. Pentru varianta pur electrică sunt menționate două opțiuni cu motor unic: 215 kW și 250 kW. „Inteligența” la bord: cip Qualcomm și asistență avansată la condus NX8 este prezentat și ca un model puternic digitalizat: cip Qualcomm 8295P; asistent vocal AI „Nico”; sistem de conducere asistată „momenta”, cu 29 de senzori și 22 de funcții de siguranță activă; suport pentru NOA (asistență de navigație pe traseu) în oraș și pe autostradă, plus asistență la parcare. Pentru Nissan, combinația dintre concepte (care semnalizează direcția de design și poziționare) și un model cu specificații detaliate precum NX8 sugerează o strategie de produs calibrată pe cerințele pieței chineze: electrificare, încărcare rapidă și pachet consistent de funcții de asistență la condus. În lipsa altor date, rămâne de văzut ce tehnologii din cele două concepte vor ajunge efectiv în producție și în ce calendar. [...]
Industria auto britanică avertizează că incertitudinea din strategia „Fabricat în UE” poate frâna investițiile și riscă să complice un comerț auto UE–Marea Britanie de circa 80 mld. euro anual , potrivit Biziday . Miza este accesul la achiziții publice și subvenții europene, în condițiile în care o anexă a viitoarei legi ar putea exclude, în practică, producătorii britanici. Ce cere industria auto britanică și de ce acum Organizația SMMT, care reprezintă industria auto din Marea Britanie, solicită Comisiei Europene o declarație politică privind statutul Marii Britanii, posibil înaintea summit-ului UE–UK din vară. Cererea vine pe fondul negocierilor pentru „legea privind accelerarea industrială” a UE, care stabilește criterii pentru sprijin public în mai multe sectoare industriale și pentru „tehnologii verzi”. Procesul legislativ este așteptat să dureze cel puțin un an, iar SMMT susține că tocmai această perioadă de incertitudine încetinește deciziile de investiții. Unde apare riscul pentru producătorii britanici Conform uneia dintre anexele legii, producătorii de automobile ar trebui să asambleze vehiculele pe teritoriul Uniunii Europene pentru ca acestea să fie considerate „Fabricate în UE”. În interpretarea industriei britanice, o astfel de condiție ar echivala cu excluderea companiilor din Marea Britanie de la beneficiile asociate etichetei. Directorul executiv al SMMT, Michael Hawes, a declarat: „Obiectivul legii a fost de a consolida competitivitatea industriei europene în fața provocărilor tot mai mari venite din țări mai îndepărtate, cu costuri reduse. Nu suntem o țară cu costuri reduse. Intenția acestui regulament nu a fost de a afecta comerțul UE-Marea Britanie”. Impactul economic invocat: comerț de 80 mld. euro și presiune din China SMMT indică faptul că valoarea anuală a comerțului auto dintre UE și Marea Britanie este de aproximativ 80 de miliarde de euro (aprox. 400 de miliarde de lei). În același timp, organizația atrage atenția că, pe piețele europene, companiile chineze își cresc cota de piață cu modele electrice mai ieftine, notează Reuters . În acest context, industria britanică susține că o clarificare rapidă ar reduce riscul ca investițiile să fie amânate într-un moment de presiune competitivă în creștere. Ce urmează Legea nu este încă adoptată, iar includerea țărilor cu care UE are acorduri comerciale ar urma să se aplice după adoptare. Până atunci, SMMT încearcă să obțină o poziționare politică explicită privind Marea Britanie, pentru a limita efectele de incertitudine asupra investițiilor și asupra fluxurilor comerciale auto dintre cele două piețe. [...]
BMW își securizează lanțul de aprovizionare pentru i7 printr-un parteneriat cu Rimac, dar „producția în Europa” înseamnă, deocamdată, integrare și asamblare, nu fabricarea celulelor. Potrivit PiataAuto , inginerii BMW și Rimac Technology au dezvoltat împreună bateria pentru noul BMW i7, iar producția va avea loc în Croația, la fabrica Rimac de lângă Zagreb, însă cu nuanțe importante privind ce componente sunt efectiv realizate acolo. Colaborarea, comunicată public în 2024 și semnată în 2023, are ca prim rezultat palpabil bateria pentru i7, model electric așteptat să debuteze la finalul lunii la salonul auto de la Beijing. Miza operațională este capacitatea BMW de a livra un produs actualizat (i7 este descris ca facelift, nu generație nouă) fără a depinde de un furnizor care nu poate scala producția la parametrii conveniți. Ce produce, concret, Rimac pentru BMW i7 Elementul-cheie din relatare este delimitarea între „producția bateriei” și producția componentelor critice ale bateriei (celule și electrozi). În acest proiect: BMW livrează către Croația celulele cilindrice Gen6 (folosite și pe iX3 și i3). Echipele Rimac și BMW au proiectat integrarea acestor celule într-o carcasă nouă pentru i7, cu accent pe: poziționarea celulelor și management termic (controlul temperaturii bateriei), integrarea componentelor electronice care gestionează bateria. Nu este indicat că la Rimac s-ar produce celulele propriu-zise sau electrozii (catozi/anozi), partea considerată cea mai dificilă tehnologic în fabricația bateriilor. PiataAuto subliniază că această muncă de integrare nu este „superficială”, fiind relevantă pentru longevitate și parametrii de încărcare, însă rămâne diferită de fabricarea celulelor și a materialelor active. Context: lecția Northvolt și de ce contează „nuanțele” Publicația pune colaborarea BMW–Rimac în contextul eșecului Northvolt, companie care promitea producție europeană la scară mare și avea un contract cu BMW. În 2024, BMW a renunțat la contractul de 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde lei) cu Northvolt, invocând nerespectarea promisiunilor privind volumele și parametrii tehnici. În relatare, cazul Northvolt este folosit ca argument pentru prudență: diferența dintre „asamblezi bateria” și „produci celulele și electrozii” poate decide dacă o investiție industrială creează, de fapt, capacitate tehnologică locală sau doar mută o etapă de montaj în Europa. De unde vin celulele Gen6 și cum își construiește BMW redundanța Pentru celulele Gen6, PiataAuto notează că furnizorul principal ar fi compania chineză EVE Energy, care construiește o fabrică lângă Debrecen (Ungaria), aproape de locul unde BMW asamblează noul iX3. BMW și-ar fi asigurat și un al doilea furnizor, AESC (Japonia), din motive de „reziliență” (adică reducerea riscului de întrerupere a livrărilor). Cum fabrica EVE Energy din Debrecen nu este încă finalizată, celulele sunt, deocamdată, importate în Ungaria pentru iX3 și ar urma să fie importate în Germania pentru i3, care va fi produs la München. Implicații pentru Rimac: contract strategic, dar cu valoare adăugată limitată la această etapă Pentru i7, BMW ar fi apelat la Rimac pentru integrarea celulelor Gen6 într-o arhitectură mai veche (Gen5), în condițiile în care modelul este un facelift. PiataAuto apreciază că sarcina este importantă, dar „auxiliară” față de strategia viitoare BMW (Neue Klasse). În același timp, contractul este descris ca strategic pentru Rimac, validând compania atât ca furnizor, cât și ca partener de inginerie pentru un producător auto mare. Publicația sugerează că acordul ar putea fi extins și către alte modele care folosesc aceeași baterie, precum Rolls-Royce Spectre. În final, PiataAuto menționează și contextul de acționariat: Rimac Technology face parte din grupul Rimac, deținut parțial de Porsche, iar Mate Rimac ar discuta răscumpărarea acțiunilor Porsche. Publicația sugerează că o eventuală separare ar putea influența pe termen mediu profunzimea colaborărilor industriale, însă acest scenariu rămâne, în acest stadiu, speculativ. [...]
