Știri
Știri din categoria Auto
Hyundai a prezentat conceptul Boulder, un SUV off-road cu șasiu separat, potrivit Electrek, ca avanpremieră pentru o viitoare familie de modele care ar urma să concureze în segmentul dominat de Ford Bronco, Jeep Wrangler și Toyota Tacoma.
Contextul este unul favorabil pentru constructorul coreean: după „cel mai bun prim trimestru din istoria companiei”, Hyundai își propune să intre într-o zonă în creștere, cea a vehiculelor de teren cu construcție „body-on-frame” (șasiu separat de caroserie), o arhitectură folosită frecvent la pick-up-uri și off-road-uri clasice pentru robustețe și capacități în teren dificil.
Boulder Concept a fost dezvăluit la New York Auto Show, iar Hyundai spune că primul model care va ajunge efectiv pe această platformă nu va fi SUV-ul, ci un pick-up de clasă medie, cu livrări programate până în 2030. Dacă și când va exista o versiune de serie a SUV-ului Boulder rămâne neconfirmat.
„Odată ce treci la șasiu separat, împingi limitele mult dincolo de Santa Cruz”, a spus Parker, adăugând: „Știm că segmentul este extrem, extrem de competitiv. Și nu îl tratăm cu ușurință.”
Hyundai indică și o componentă industrială locală pentru SUA: viitoarele modele cu șasiu separat ar urma să fie proiectate și construite în Statele Unite, inclusiv la uzina Metaplant (unde sunt produse IONIQ 5 și IONIQ 9), și să folosească oțel dintr-o viitoare oțelărie Hyundai din Louisiana, investiție de 5,8 miliarde de dolari. Locul de asamblare pentru pick-up-ul de clasă medie nu este încă decis, însă Metaplant este „luată în calcul”, conform declarațiilor CEO-ului Hyundai Motor North America, Randy Parker, citate în material.
Din punct de vedere al designului, Hyundai descrie Boulder drept un „studiu de design”, cu proporții „îndrăznețe” și priorități funcționale, iar conceptul a fost prezentat cu ferestre superioare fixe în stil safari, anvelope de 37 de inci pentru noroi, gardă la sol „generoasă”, portbagaj de plafon și cârlige de tractare. Compania nu a confirmat motorizările, însă platforma este așteptată să poată susține versiuni electrice, hibride și cu motor termic.
Recomandate
Hyundai își extinde oferta de electrice compacte în Europa cu IONIQ 3, mizând pe producție locală și pe o autonomie WLTP de până la 496 km , potrivit IT之家 . Modelul este poziționat ca un hatchback compact pe platforma modulară E-GMP și folosește o arhitectură de 400V, ceea ce indică o strategie de volum și costuri controlate pentru piața europeană. Ce aduce IONIQ 3 pentru piața europeană IONIQ 3 este descris ca un hatchback compact cu un coeficient aerodinamic de 0,263 și cu dimensiuni de 1.800 mm lățime, 1.505 mm înălțime și ampatament de 2.680 mm. Lungimea diferă în funcție de versiune (4.155 mm sau 4.170 mm), iar masa este indicată la 1.550–1.580 kg. Modelul folosește un sistem de propulsie cu tracțiune față. Conform datelor din material, viteza maximă este de 165 km/s (unitatea apare astfel în sursă), cuplul maxim de 250 N·m, iar puterea este menționată la 147 / 135 CP. Accelerația 0–100 km/h este de 9,0 / 9,6 secunde, în funcție de versiune. Autonomie, baterii și încărcare Hyundai oferă două configurații de baterie: 42,2 kWh – autonomie WLTP 344 km 61 kWh – autonomie WLTP 496 km La încărcare în curent continuu (DC), puterea maximă este indicată la 119 / 110 kW, în funcție de versiune. Tehnologie la bord și dezvoltare „localizată” în Europa IONIQ 3 include sistemul de asistență la condus Hyundai Smart Sense (ADAS – sisteme avansate de asistență pentru șofer). La interior, modelul este prezentat ca fiind printre primele din Europa care primesc sistemul multimedia Hyundai Pleos Connect, cu ecrane de 12,9” / 14,6”. Din perspectiva operațională, Hyundai subliniază localizarea europeană: mașina a fost dezvoltată la Centrul Tehnic Hyundai din Europa (Rüsselsheim, Germania) și este produsă la uzina Hyundai din İzmit, Turcia. Acest lucru poate reduce timpii de livrare și expunerea la riscuri logistice pentru piața europeană, însă materialul nu oferă detalii despre prețuri, volume sau calendar de livrări. [...]
Șoferii care circulă cu trusa medicală sau extinctorul expirate riscă amenzi de până la 1.012,5 lei , iar sancțiunile ar putea crește în a doua jumătate din 2026 dacă se majorează valoarea punctului de amendă, potrivit Digi24 . Obligația vizează dotarea minimă pentru circulația pe drumurile publice și se aplică inclusiv când echipamentele există, dar nu mai sunt valabile sau nu sunt conforme. Ce trebuie să aibă obligatoriu un autovehicul la bord Conform legislației rutiere (art. 8 din OUG nr. 195/2002 ), fiecare autovehicul, tractor agricol sau forestier și tramvai trebuie să fie dotat cu echipamente omologate (adică aprobate conform standardelor legale): trusă medicală de prim ajutor; două triunghiuri reflectorizante; stingător (extinctor) de incendiu. Un comisar-șef din cadrul Direcției Rutiere, Alexandru Popa, a explicat pentru Digi24.ro că aceste dotări sunt importante nu doar pentru respectarea legii, ci și pentru intervenția rapidă în primele momente ale unei situații critice. Valabilitatea: unde apar cele mai multe probleme Materialul atrage atenția că, dincolo de prezența echipamentelor, contează și starea lor de utilizare și termenul de valabilitate: Trusa medicală are, în general, un termen de valabilitate între 2 și 5 ani , în funcție de producător; după expirare, trebuie înlocuită integral. Extinctorul are, de regulă, o valabilitate de aproximativ 5 ani , dar trebuie verificat periodic și supus reviziilor tehnice la intervalele stabilite de producător. Triunghiurile reflectorizante nu au, de regulă, „dată de expirare”, însă trebuie să fie omologate și în stare bună (vizibile, intacte). Pentru triunghiuri, Digi24 notează că un model omologat internațional poate fi recunoscut după marcajul de omologare (litera „E” și codul țării într-un cerc), plus o serie de identificare, potrivit Registrului Auto Român (RAR) . Amenzi: cât costă lipsa sau expirarea echipamentelor Nerespectarea obligației de a avea în mașină trusă medicală și extinctor valabile este sancționată cu amendă din clasa a II-a , adică 4–5 puncte de amendă . La valoarea actuală a punctului (202,5 lei), amenda ajunge la 810 lei – 1.012,5 lei , conform calculelor din articol. Digi24 mai arată că, începând cu a doua jumătate a anului 2026 , sancțiunile „este posibil” să crească, dacă se majorează valoarea punctului de amendă în funcție de salariul minim brut. Purtătorul de cuvânt al Poliției Române, Bogdan Ghebaur, a precizat pentru Digi24.ro: „Șoferii au posibilitatea de plată (a amenzii) în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal. În acest termen, vor plăti jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, respectiv 405 lei. Legea nu prevede puncte penalizare, ca măsură contravențională complementară pentru o astfel de faptă.” Context: anvelopele de iarnă depind de condițiile meteo Separat de dotările de mai sus, articolul amintește că obligativitatea anvelopelor de iarnă a fost introdusă prin Ordonanța Guvernului nr. 5/2011, ca modificare a OUG 195/2002, și se aplică în funcție de condițiile meteo. [...]
Sub presiunea scăderii profiturilor și a stagnării industriale, tot mai multe companii germane din auto își mută capacități și competențe spre apărare , pe fondul unui val de investiții publice și al accesului mai facil la finanțare pentru industria militară, potrivit HotNews . Federația Industriilor Germane (BDI) nu mai vede o revenire a economiei în 2026, ci „mai degrabă o stagnare”, după ce producția industrială a scăzut în fiecare an din 2022, afirmă președintele BDI, Peter Leibinger, citat de presa din Grecia. Un factor invocat este incertitudinea generată de „Războiul din Golf”, care a împins în sus prețurile la energie și a produs întârzieri la livrări, inclusiv din cauza dificultăților de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz. Industria auto, lovită direct la profit și locuri de muncă În acest context, industria auto este descrisă ca fiind printre cele mai afectate, cu scăderi puternice ale profiturilor în 2025: Mercedes-Benz: profit în scădere cu 49%; Volkswagen: profit în scădere cu 44% și planuri de reducere a 50.000 de locuri de muncă până în 2030; Porsche: profit operațional în scădere cu 98%. Textul mai notează că, potrivit Wall Street Journal (care citează cifre ale guvernului federal), în Germania s-ar pierde 15.000 de locuri de muncă în fiecare lună. În paralel, o analiză EY pe 19 mari producători auto arată că producătorii germani au avut o scădere de 4,1% a veniturilor, în timp ce concurenții internaționali au avut, per total, o creștere de 0,6%; profiturile operaționale ale producătorilor germani ar fi scăzut cu aproximativ 44%. Pivot spre apărare: bani publici, contracte și producție reorientată O parte din „ieșirea” din criză este descrisă ca o reorientare către apărare, pe fondul schimbărilor de reglementare din Germania și UE, care au îmbunătățit accesul companiilor de apărare la piețele de capital. Conform raportului EY citat, programele de finanțare publică și contractele guvernamentale au deblocat aproape un trilion de euro pentru apărare, iar Berlinul ar intenționa să investească aproximativ 355 de miliarde de euro în apărare până în 2040. Tot potrivit datelor menționate, circa 90% din capitalul de risc european pentru tehnologia de apărare este deja direcționat către companii germane. Exemplele date în articol indică o schimbare concretă de portofoliu în industrie: Schaeffler (furnizor major pentru industria auto, cu vânzări de 24 de miliarde de euro și peste 100.000 de angajați) produce motoare pentru drone, sisteme pentru vehicule blindate și componente pentru forțele aeriene. Deutz, producător de motoare cu o istorie de 162 de ani, furnizează componente pentru rachete Patriot folosite de Arabia Saudită, dar și pentru drone și vehicule blindate; compania a raportat o creștere de 13% a vânzărilor anul trecut. Volkswagen ar purta discuții cu compania israeliană Rafael pentru a produce componente pentru Iron Dome. Ministrul german de finanțe, Katharina Reiche, este citată cu mesajul că Europa trebuie să își construiască o industrie puternică de securitate și apărare. Riscul care rămâne: dependența de materii prime din China Articolul atrage atenția că „călcâiul lui Ahile” al industriei germane de apărare rămâne aprovizionarea cu materii prime din China, în special pentru metale și pământuri rare. Este dat exemplul tungstenului, al cărui preț ar fi crescut de la sub 400 de dolari la peste 2.200 de dolari pe tonă, ceea ce sugerează că riscurile geopolitice din lanțurile de aprovizionare pot afecta inclusiv expansiunea industriei de apărare. [...]
BYD Yangwang U9 intră în „ GT Racing 7 ” de pe 23 aprilie, un pas cu miză de imagine pentru exportul auto chinezesc , după ce PlayStation își deschide seria către tot mai multe modele ale mărcilor din China, potrivit IT之家 . Mașina va fi disponibilă în joc începând cu 23 aprilie, ora 14:00 (ora Beijing), ceea ce înseamnă ora 09:00 în România. Integrarea lui Yangwang U9 în „GT Racing 7” este prezentată ca o premieră: primul supercar chinezesc care ajunge în acest titlu. Pentru BYD, apariția într-o franciză cu audiență globală funcționează ca un instrument de validare și vizibilitate internațională, într-un moment în care producătorii chinezi încearcă să-și consolideze reputația pe segmentele superioare ale pieței, nu doar pe zona de volum. Ce se știe despre lansarea din joc PlayStation a anunțat că modelul va fi introdus oficial în joc pe 23 aprilie, la ora menționată mai sus. IT之家 amintește că Sony PlayStation comunicase încă din octombrie anul trecut că BYD Yangwang U9 va intra în „GT Racing 7”, fără să ofere atunci un calendar ferm. Tot în contextul extinderii prezenței mărcilor chineze în serie, publicația notează că Xiaomi SU7 Ultra a fost, la rândul său, confirmat și deja adăugat printr-un update din ianuarie 2026, descriind această evoluție drept prima intrare „la scară mai mare” a unor modele de brand chinez în seria GT. Update-urile „GT Racing 7” și ce ar putea urma „GT Racing 7” funcționează cu actualizări gratuite periodice (sunt menționate versiunile 1.67 și 1.68), iar în această săptămână este așteptat un update de tip „trei mașini”, pe care IT之家 îl plasează ca probabilă versiune 1.69, spre finalul lunii aprilie 2026. Publicația mai menționează că, potrivit unor informații anterioare, mașina adăugată ar putea fi varianta de performanță Yangwang U9 Xtreme (versiune de circuit/extremă). În acest punct, însă, formularea rămâne la nivel de posibilitate („ar urma / este posibil”), nu de confirmare. Context: varianta U9 Xtreme, folosită ca reper de performanță IT之家 descrie U9 Xtreme ca versiunea de circuit a lui U9, cu aproximativ 3.019 CP și viteză maximă de peste 496 km/h, menționând și un timp de 6:59.157 pe Nürburgring Nordschleife, prezentat drept record pentru un vehicul electric de serie. Aceste repere sunt folosite pentru a susține poziționarea modelului ca „vârf de gamă” în zona de performanță. În plan practic, intrarea în „GT Racing 7” nu schimbă direct vânzările pe termen scurt, dar poate conta în competiția de percepție: pentru un supercar chinezesc, prezența într-un simulator auto consacrat este o formă de expunere globală greu de replicat prin canale tradiționale. [...]
Motorina standard s-a ieftinit miercuri, 22 aprilie 2026, cu până la 0,57 lei/l în unele rețele , ceea ce reduce direct costurile de alimentare pentru șoferi și companii de transport, potrivit Libertatea , pe baza datelor analizate de pe site-ul peco-online.ro . În cele cinci orașe monitorizate (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Constanța), cel mai mic preț la motorina standard este de 8,33 lei/l, iar în unele stații prețul urcă spre 9 lei/l. La benzină standard, cel mai mic preț rămâne sub 8 lei/l. Motorina: unde s-a văzut ieftinirea și care sunt extremele de preț În București, motorina standard este indicată la: Petrom: 8,33 lei/l , în scădere de la 8,63 lei/l (minus 0,30 lei); OMV: 8,42 lei/l , de la 8,72 lei/l (minus 0,30 lei); Mol: 8,42 lei/l , de la 8,99 lei/l (minus 0,57 lei); Lukoil: 8,72 lei/l , neschimbat; Rompetrol: 8,87 lei/l , în creștere de la 8,72 lei/l (plus 0,15 lei). Cea mai scumpă motorină standard este menționată la Socar, 8,99 lei/l . Publicația notează și că cea mai ieftină motorină standard (8,33 lei/l) se regăsește în toate cele cinci orașe monitorizate . Benzina: minimul rămâne 7,99 lei/l, dar apar scumpiri punctuale La stațiile Socar din București, benzina standard este 7,99 lei/l , același preț ca marți, iar acesta este și nivelul sub 8 lei/l menționat în material. În restul rețelelor din București, prețurile prezentate sunt: Petrom: 8,07 lei/l , neschimbat; OMV: 8,18 lei/l , în creștere de la 8,07 lei/l (plus 0,11 lei); Mol: 8,18 lei/l , în scădere de la 8,28 lei/l (minus 0,10 lei); Lukoil: 8,18 lei/l , neschimbat; Rompetrol: 8,33 lei/l , în creștere de la 8,18 lei/l (plus 0,15 lei). Materialul mai arată că cea mai ieftină benzină (7,99 lei/l) apare în toate cele cinci orașe monitorizate . Unde sunt cele mai mici prețuri din țară, potrivit monitorizării Pentru „cele mai ieftine” valori punctuale la nivel național, Libertatea indică: benzină 7,99 lei/l la o stație Socar din Câmpulung Moldovenesc (Suceava) , la fel ca în ziua precedentă; motorină 8,33 lei/l la o stație Petrom din București (Șos. Olteniței nr. 4) , în scădere de la 8,63 lei/l. De ce contează și ce explică scăderea Scăderea este pusă pe seama intrării în vigoare, din 7 aprilie, a unei ordonanțe de urgență care prevede diminuarea accizei cu 30 de bani/litru , măsură care ar fi dus la o primă ieftinire de 36 de bani în majoritatea benzinăriilor. În același timp, prețurile rămân peste nivelurile de la începutul conflictului din Iran (28 februarie), deși în ultimele două săptămâni a existat o ușoară scădere, susținută și de reducerea cotațiilor internaționale la petrol. În context, este menționat și că, potrivit Eurostat , prețurile combustibililor au crescut semnificativ în martie 2026 față de martie 2025 , iar România este a doua țară din UE la aceste scumpiri. [...]
Testele Hitachi arată că un camion minier electric cu pantograf devine rentabil doar acolo unde curentul e foarte ieftin , iar diferența de cost poate întoarce complet calculele față de diesel, potrivit PiataAuto . Concluzia vine după operarea, timp de un an, a unui camion minier electric în Zambia, într-un test în condiții reale de exploatare. Camionul este un model de peste 200 de tone care combină o baterie cu un pantograf (braț de conectare la o linie electrică aeriană), astfel încât să poată lucra fără motor cu combustie și fără opriri lungi pentru încărcare. În practică, folosește bateria în zona de jos a minei, iar la urcare se conectează la linia minei: urcă folosind energia din rețea și își încarcă simultan bateria, recuperând și energie prin frânare regenerativă. Datele din test: fiabilitate validată, dar economia depinde de prețul energiei În ultimele 10 luni de teste, camionul a lucrat la mina de cupru Kansanshi din Zambia, parcurgând peste 4.000 km și transportând peste 30.000 de tone de minereu, fără defecțiuni, conform articolului. Scopul a fost măsurarea parametrilor de funcționare (motoare, baterii, încărcare realistă, consum, regenerare) în condiții de muncă, nu de laborator. Mina oferă și o bază de comparație: operează peste 40 de camioane Hitachi diesel-electrice cu pantograf (motorul diesel funcționează ca generator, iar la urcările grele camioanele trag energie din rețea), iar anterior a folosit și camioane diesel fără pantograf. Pragul economic: Zambia vs Australia PiataAuto notează că noul camion are o sarcină utilă de 244 de tone, iar electromotoarele însumează 2.500 CP (1.864 kW). Bateria de la bord poate furniza 1,9 MW, ceea ce pune presiune pe o baterie descrisă drept relativ compactă ca dimensiune/capacitate. Diferența majoră apare în calculele de cost pe termen lung, în funcție de prețul electricității: Zambia : cu un preț mediu al electricității de 0,036 dolari/kWh (aprox. 0,16 lei/kWh) , Hitachi estimează că pe 10 ani camionul electric ar avea costuri de exploatare cu 50% mai mici decât un diesel și cu circa 40% mai mici decât un hibrid . În calcule intră energia, mentenanța, consumabilele și degradarea bateriei, nu și costul inițial al camionului. Australia : la 0,241 dolari/kWh (aprox. 1,10 lei/kWh) , același camion electric ar ajunge la costuri cu peste 50% mai mari decât un diesel , iar doar un hibrid ar reduce costurile cu 10%, potrivit estimărilor citate. Pe scurt, tehnologia poate reduce masiv consumul de combustibil, dar poate deveni nerentabilă în piețe unde electricitatea este scumpă, chiar dacă reduce emisiile. Ce urmează: producție de serie în 2027, cu „lecția” prețului la energie Hitachi spune că datele strânse în test vor fi folosite pentru lansarea modelului în producție de serie în 2027, întrucât companiile miniere cer calcule de capital și costuri foarte exacte înainte de achiziții. Concluzia operațional-economică a testului este că soluția electrică cu pantograf este funcțională și fiabilă, însă rentabilitatea depinde critic de accesul la electricitate ieftină, în special din hidrocentrale , iar în rest operatorii ar trebui fie să accepte costuri mai mari, fie să găsească mecanisme de compensare (de exemplu, prin beneficii legate de reducerea emisiilor). [...]
