Știri
Știri din categoria Auto
Germania își mută treptat capacitățile din auto spre apărare, pe fondul declinului industrial și al accelerării reînarmării europene, potrivit unei analize preluate de G4Media din Wall Street Journal. Miza economică este dublă: compensarea pierderilor din industria auto și folosirea fabricilor și a forței de muncă disponibilizate într-un sector aflat pe creștere.
Schimbarea vine într-un moment în care Germania traversează, conform articolului, cea mai lungă perioadă de stagnare de la Al Doilea Război Mondial, pe fondul concurenței din China și al scăderii cererii. Datele citate indică o erodare rapidă a bazei industriale: aproximativ 15.000 de locuri de muncă dispar lunar, inclusiv din sectorul auto.
Materialul inventariază deteriorarea rezultatelor financiare la marii producători:
În paralel, economia germană se sprijină tot mai mult pe servicii (aprox. 70% din PIB), în timp ce industria rămâne la circa 20%, însă o parte importantă a serviciilor depinde de companiile industriale, inclusiv de producătorii auto.
Pe fondul incertitudinilor legate de garanțiile de securitate americane și al reînarmării accelerate în Europa, Berlinul încearcă să poziționeze Germania drept un pilon al industriei europene de apărare, arată analiza. În regiunile industriale, linii de producție folosite anterior pentru exporturile auto sunt redirecționate către nevoile apărării, cu sprijin guvernamental, inclusiv prin utilizarea fabricilor goale și a forței de muncă disponibilizate.
Klaus Rosenfeld, director executiv al furnizorului auto Schaeffler, descrie presiunile asupra industriei auto din cauza încetinirii globale, riscurilor geopolitice și competiției din China. Schaeffler își reorientează deja o parte din producție către apărare: compania produce motoare pentru drone, sisteme pentru vehicule blindate și componente pentru aviația militară, iar obiectivul este ca aproximativ 10% din cifra de afaceri (24 de miliarde de euro, potrivit articolului) să provină din activități de apărare dezvoltate anul trecut.
Printre mutările punctuale menționate:
Ministrul Economiei, Katherina Reiche, a argumentat nevoia unei baze industriale de apărare consolidate:
„Europa trebuie să fie capabilă să se apere singură, iar asta înseamnă o industrie de apărare puternică”.
Guvernul german ar încuraja transformarea prin redirecționarea capacităților existente și prin platforme care conectează producătorii tradiționali cu industria militară.
Un exemplu invocat este Deutz, companie cu o istorie de 162 de ani, reorientată către apărare încă înainte de războiul din Ucraina. Deutz produce motoare pentru drone, sisteme pentru vehicule blindate și aplicații militare și furnizează soluții energetice pentru sistemele Patriot folosite de Arabia Saudită. Compania ar fi evitat concedieri masive prin mutarea angajaților către producția de apărare, iar veniturile i-au crescut cu 15% în ultimul an, potrivit articolului.
Analiza subliniază și un avantaj operațional: furnizorii auto pot scala producția mai rapid și mai flexibil decât producătorii tradiționali de armament, care au cicluri de dezvoltare mai lente—un argument important într-un context de cerere ridicată pentru echipamente militare în Europa.
Recomandate
Volkswagen ia în calcul vânzarea Ducati , o mișcare care ar accelera reducerea portofoliului și ar aduce lichiditate într-un program de restructurare ; marca italiană este printre activitățile evaluate în prezent, potrivit Economica . Ducati, deținută de divizia Audi, se află pe lista celor 600 de activități (din circa 2.000) pe care grupul le analizează în cadrul unei revizuiri mai ample a portofoliului, a declarat Gernot Döllner. Acesta a precizat că discuțiile despre Ducati fac parte din proces, fără ca o decizie să fi fost luată. „În cadrul Grupului Volkswagen, suntem angajaţi pentru o gestionare disciplinată şi responsabilă a portofoliului. În procesul de evaluare vom vorbi şi despre Ducati, dar nu s-a decis încă nimic.” De ce contează: restructurare cu țintă explicită de reducere a participațiilor Volkswagen încearcă să își restructureze operațiunile pentru a deveni mai competitiv, iar consiliul de supraveghere a aprobat recent un program care prevede reducerea portofoliului și a participațiilor cu aproximativ o treime. În acest context, o eventuală vânzare Ducati ar fi în linie cu direcția strategică de „subțiere” a grupului. Ca reper, grupul a convenit în iunie vânzarea a 51% din unitatea de motoare navale Everllence, tranzacție care ar urma să aducă aproximativ 7,4 miliarde de euro. Ducati: evaluare posibilă și performanță financiară sub ținta de marjă a grupului Producătorul din Bologna ar putea fi evaluat la aproximativ 1,25 miliarde de euro (aprox. 6,25 miliarde lei), potrivit lui Michael Dean, analist la Bloomberg Intelligence. Ducati vinde aproximativ 50.000 de motociclete pe an și a raportat anul trecut venituri de 925 de milioane de euro (aprox. 4,6 miliarde lei) și un profit operațional de 52 de milioane de euro (aprox. 260 milioane lei). Totuși, marja operațională obișnuită a Ducati este sub obiectivul de 9% pe care directorul general al Volkswagen, Oliver Blume, vrea ca grupul să îl atingă până în 2030, ceea ce poate crește presiunea pentru decizii de portofoliu. Context: Audi și expunerea la tarife în SUA Separat de subiectul Ducati, Döllner a spus că Audi analizează în continuare opțiuni pentru a produce vehicule în SUA, inclusiv folosirea unei fabrici Volkswagen existente sau a noii fabrici Scout Motors. În prezent, Audi nu produce în SUA, ceea ce o face mai expusă la tarife vamale decât BMW și Mercedes-Benz. „Trebuie să ne gândim ca măcar o parte din SUV-uri să fie produse în SUA. Dar nu au fost luate încă decizii.” [...]
Volkswagen își oprește producția auto la Osnabrück și își vinde fabrica pentru reconversie în industria de apărare , într-o tranzacție care ar urma să păstreze pe termen lung o parte importantă din locurile de muncă, potrivit Economedia . Grupul german a convenit condițiile financiare și structura vânzării către fondul de investiții Aurelius Capital și landul Saxonia Inferioară, noul proprietar urmând să reconvertească unitatea într-un centru de producție pentru industria de apărare, în colaborare cu Rafael Advanced Defense Systems, conform Mediafax. Mutarea este prezentată ca o premieră pentru constructorul din Wolfsburg și vine pe fondul celor mai ample măsuri de restructurare din istoria recentă a Volkswagen, în contextul scăderii cererii din Europa și al concurenței puternice din partea constructorilor chinezi. Din fabrică auto, în pol pentru echipamente militare Producția de autovehicule la Osnabrück va fi oprită, iar amplasamentul va fi dezvoltat treptat într-un pol tehnologic dedicat soluțiilor de securitate și apărare. Proiectul-pilot include o colaborare strategică cu Rafael, companie descrisă ca proiectant al scutului antirachetă Iron Dome . În noua configurație, fabrica din Germania ar urma să producă echipamente și ansamble conexe pentru sisteme de apărare aeriană destinate piețelor din Germania și Europa, inclusiv: vehicule speciale de transport, generatoare, lansatoare. Economedia notează că ieșirea Volkswagen din operarea directă a fabricii și preluarea controlului de către Aurelius și landul Saxonia Inferioară au deblocat tranzacția, după rețineri apărute anterior din partea altor acționari din grup. Miza pentru angajați și legătura cu restructurarea de grup Potrivit reprezentanților consiliului de administrație și ai sindicatelor, reconversia ar oferi o perspectivă pe termen lung pentru salvarea a aproximativ 1.400 de locuri de muncă din cele 1.800 existente. Schimbarea de la Osnabrück este încadrată ca parte a unui plan mai larg de restructurare la nivelul Volkswagen, care include: reducerea a circa 50.000 de posturi la nivel global, înjumătățirea numărului de modele din portofoliu, sistarea producției de vehicule noi la patru fabrici din Germania, pe fondul capacităților industriale în exces. [...]
Grupul Volkswagen analizează desființarea mărcii Seat , o mișcare care ar simplifica portofoliul de branduri și ar putea redesena strategia comercială a grupului pe piața europeană, potrivit HotNews . Informația, preluată de HotNews, indică faptul că Volkswagen „ia serios în considerare” scoaterea de pe piață a mărcii spaniole Seat. În forma publicată, articolul nu oferă detalii despre calendar, motivele exacte sau pașii operaționali care ar urma să fie făcuți. HotNews trimite pentru mai multe informații la Profit.ro . În lipsa unor date suplimentare în textul disponibil, rămâne neclar ce impact ar avea o eventuală decizie asupra gamei de modele, rețelei de distribuție sau poziționării celorlalte mărci din grup. [...]
Volkswagen ia în calcul închiderea a patru uzine din Germania și eliminarea a peste 140.000 de locuri de muncă , un scenariu care ar redesena capacitatea industrială a grupului și ar amplifica tensiunile cu sindicatele și autoritățile regionale, potrivit Profit . Planul, descris ca rezultat al unor documente interne ale consiliului de supraveghere, ar viza închiderea uzinelor din Emden și Zwickau în 2031, a uzinei din Hanovra în 2032 și a fabricii Audi din Neckarsulm în 2034, conform informațiilor citate de Automarket (pe baza documentelor menționate). Oliver Blume , directorul general al Grupului Volkswagen, ar urma să prezinte planul pe 4 septembrie în cadrul consiliului de supraveghere. Ce capacități ar fi afectate Închiderea celor patru unități ar lovi direct producția de vehicule electrice și de modele premium, în condițiile în care: Emden produce în prezent Volkswagen ID.4 și ID.7 ; Zwickau produce cinci modele electrice: Volkswagen ID.3 , ID.4 , ID.5 , Audi Q4 e-tron și Cupra Born ; tot aici sunt montate și caroseriile pentru Bentley Bentayga și Lamborghini Urus ; Hanovra produce vehicule comerciale electrice, în special ID. Buzz ; Neckarsulm (Audi) produce A5 , A6 , A8 și electricul E-Tron GT . Miza economică: costuri structurale și „capacitate excedentară” În paralel cu informațiile din documentele interne, în material este prezentat și contextul unei restructurări mai ample, în care directorul financiar Arno Antlitz avertizează că Volkswagen nu are „un plan viabil de producție viitoare” pentru uzinele din Hanovra, Emden, Neckarsulm și Zwickau după 2030. Antlitz estimează că, dacă grupul nu reduce capacitatea excedentară și continuă producția în forma actuală, ar apărea „un dezavantaj permanent de cost” de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (aprox. 7,5 miliarde lei ). Conducerea invocă presiuni precum tarife comerciale, concurența producătorilor asiatici și slăbiciunea pieței chineze, în timp ce încearcă să reducă substanțial costurile. Conflictul cu sindicatele și presiunea politică Tensiunile cu sindicatele se accentuează, iar IG Metall avertizează că angajații se vor opune redeschiderii acordului de restructurare convenit cu mai puțin de doi ani în urmă, potrivit Reuters (citat de Profit). „Dacă boardul încearcă să pună din nou sub semnul întrebării acest acord, atunci angajații se vor revolta în toate fabricile noastre. Ne vom opune cu toate forțele”, a declarat Thorsten Groeger, reprezentant IG Metall, la o reuniune cu angajații din Hanovra. Închiderea unor fabrici a devenit și o temă politică, în special în Saxonia și Saxonia Inferioară, unde liderii regionali cer un compromis rapid înaintea ședinței consiliului de supraveghere programate pentru 4 septembrie. Ce urmează Consiliul de supraveghere ar urma să discute și să voteze asupra unor variante rivale de restructurare, iar votul ar putea escalada conflictul, inclusiv prin convocarea unei adunări extraordinare a acționarilor, conform informațiilor prezentate în material. Profit amintește că, în discuțiile interne și negocierile cu sindicatele, conducerea a pus pe masă anterior concedieri care ar fi urcat la 115.000 de persoane , iar ulterior ar fi fost analizate alte circa 50.000 de plecări până în 2030 , în contextul unei ținte de aproximativ 6 miliarde de euro reducere a costurilor anuale. [...]
Volkswagen riscă un conflict social major pe fondul unei restructurări care ar putea închide uzine și elimina până la 50.000 de joburi , înaintea votului de vineri din Consiliul de Supraveghere asupra a trei planuri rivale, potrivit HotNews . Sindicatul IG Metall avertizează că angajații se vor opune oricărei încercări de redeschidere a acordului de restructurare convenit în urmă cu mai puțin de doi ani. Miza este una operațională și de cost: discuțiile pot duce la „cea mai amplă restructurare din istoria Volkswagen”, cu opțiuni care includ închiderea unor fabrici, separarea unor divizii și încă 50.000 de concedieri. Reprezentantul IG Metall Thorsten Groeger a transmis că o eventuală renegociere a acordului va întâmpina „rezistență maximă” în toate uzinele, fără ca sindicatul să amenințe, deocamdată, explicit cu greve. Patru uzine fără plan viabil după 2030 și un cost anual de 1,5 miliarde euro Directorul financiar Arno Antlitz a avertizat că grupul nu are în prezent un plan viabil de producție viitoare pentru uzinele din Hanovra, Emden, Neckarsulm și Zwickau. În scenariul în care Volkswagen nu reduce capacitatea excedentară și continuă producția „în forma actuală”, compania ar avea un dezavantaj permanent de cost de aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an (aprox. 7,5 miliarde lei). Conducerea afirmă că va încerca să protejeze cât mai multe locuri de muncă, însă presiunea de reducere a costurilor vine într-un context complicat: tarife comerciale, concurență din partea producătorilor asiatici și slăbiciunea pieței chineze. Escaladare posibilă: de la votul de vineri la adunare extraordinară a acționarilor Votul de vineri asupra celor trei variante de restructurare ar putea escalada conflictul și ar putea duce inclusiv la convocarea unei adunări extraordinare a acționarilor, potrivit informațiilor din articol. Presiune politică în Germania, cu focus pe Saxonia Posibilele închideri de fabrici au atras intervenția liderilor politici regionali, pe fondul rolului Volkswagen ca unul dintre cei mai mari angajatori privați din Germania. Situația este sensibilă în Saxonia, unde compania are aproximativ 10.000 de angajați în trei unități, iar alte zeci de mii de locuri de muncă depind indirect de rețeaua de furnizori. Premierul Saxoniei, Michael Kretschmer, a cerut o soluție comună pentru limitarea concedierilor și a reducerilor de capacitate și a argumentat că producția în Germania trebuie să devină „mai bine, mai ușor și mai ieftin” de realizat. El a discutat recent cu CEO-ul Oliver Blume și cu președintele Consiliului de Supraveghere, Hans Dieter Poetsch, despre viitorul uzinei din Zwickau , fără o soluție concretă, și a avertizat că o decizie privind Zwickau trebuie luată în următoarele luni. În același timp, Kretschmer a indicat drept probleme costurile ridicate ale energiei și a criticat politica europeană de eliminare treptată a motoarelor cu combustie. El a sugerat și renegocierea contractului colectiv, inclusiv creșterea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, idee respinsă de IG Metall, care consideră săptămâna de 35 de ore o revendicare esențială. [...]
Volkswagen ia în calcul prelungirea săptămânii de lucru cu cinci ore la o fabrică din Saxonia, ca parte a eforturilor de reducere a costurilor care ar putea decide dacă unele unități din Germania rămân deschise, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și economică: creșterea productivității fără tăieri directe de salarii, într-un moment în care grupul reevaluează viitorul unor fabrici după 2030. Propunea vine de la premierul landului Saxonia, Michael Kretschmer, care spune că angajații, conducerea și politicienii trebuie să colaboreze pentru a limita efectele reducerilor de personal și de producție și pentru a face compania „mai competitivă”, conform Reuters, citată de Mediafax. De ce contează pentru Saxonia: locuri de muncă și lanțul de furnizori Volkswagen este cel mai mare angajator privat din Saxonia, cu aproximativ 10.000 de angajați în trei fabrici. În plus, „alte zeci de mii” de locuri de muncă depind indirect de companie, prin rețeaua de furnizori, notează publicația. În acest context, Kretschmer este presat politic să protejeze locurile de muncă din industria auto într-o regiune descrisă drept una dintre cele mai sărace din Germania. Ce măsură e pe masă: de la 35 la 40 de ore pe săptămână Kretschmer a indicat că, în locul reducerii salariilor, ar fi nevoie de „un pachet de măsuri” care să includă, „într-o anumită măsură, un program de lucru mai lung”. Varianta menționată este renegocierea contractului colectiv și creșterea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore. „Suntem prea scumpi”, a declarat el pentru postul public ZDF, referindu-se la costurile producției în Germania, potrivit dpa. IG Metall , cel mai mare sindicat din Germania, insistă însă asupra menținerii săptămânii de lucru de 35 de ore. Fabrica vizată și calendarul deciziei Printre unitățile aflate sub presiune se numără fabrica de mașini electrice din Zwickau , una dintre cele patru despre care conducerea Volkswagen a spus că nu au „un viitor clar” după 2030. Kretschmer afirmă că o decizie privind viitorul fabricii din Zwickau trebuie luată „în următoarele luni”, argumentând că o hotărâre rapidă ar reduce incertitudinea în rândul angajaților și ar putea ajuta la creșterea productivității. El a mai spus că, după discuțiile avute săptămâna trecută cu CEO-ul Volkswagen, Oliver Blume, și cu președintele Consiliului de Supraveghere, Hans Dieter Pötsch, nu a fost găsită încă o soluție concretă. Context: costuri energetice și tranziția auto în UE În evaluarea sa, premierul Saxoniei a indicat și prețurile ridicate ale energiei din Germania ca problemă pentru industrie. Totodată, a criticat planurile Uniunii Europene de eliminare treptată a motoarelor cu combustie, deși obiectivul inițial pentru 2035 a fost ulterior relaxat, potrivit sursei. [...]
