Știri
Știri din categoria Auto
Noul model Dacia Striker atrage atenția presei auto internaționale înaintea lansării oficiale, publicații cunoscute precum Top Gear și Carscoops au analizat deja crossoverul din segmentul C, considerând că acesta ar putea avea un rol important în evoluția mărcii românești în următorii ani.
Dacia a publicat primele imagini oficiale ale modelului Striker, un vehicul descris drept „multi-energie”, care combină elemente de break, hatchback și SUV. Noul model este conceput pentru a răspunde cererii de mașini practice de familie, dar păstrând filosofia Dacia de preț accesibil și utilitate în viața de zi cu zi.
Jurnaliștii de la Top Gear consideră că modelul marchează un pas important în strategia producătorului, fiind parte dintr-o generație nouă de vehicule care ar putea „propulsa Dacia spre viitor”, alături de SUV-ul Bigster.
Potrivit analizelor din presa auto, Striker se remarcă prin:
Modelul are o lungime de aproximativ 4,62 metri, ceea ce îl transformă în cel mai mare model din gama Dacia, depășind inclusiv Bigster.
Dacia a anunțat că Striker va fi disponibil cu mai multe tipuri de propulsie:
În cazul versiunii hibride cu tracțiune integrală, configurația ar putea combina un motor turbo de 1,2 litri cu sistem mild-hybrid și un motor electric pe puntea spate, pentru o putere estimată de aproximativ 152 CP.
Producătorul estimează un preț de pornire sub 25.000 de euro, ceea ce ar plasa Striker sub multe SUV-uri compacte din Europa. Prin această strategie, Dacia încearcă să ofere spațiu și versatilitate la un cost redus, rămânând fidelă filozofiei sale de accesibilitate.
Prezentarea completă a modelului este programată pentru iunie 2026, iar producția ar urma să aibă loc într-o uzină Renault din Turcia. În gama Dacia, Striker ar putea deveni unul dintre modelele centrale ale strategiei de dezvoltare, într-o perioadă în care compania pregătește și extinderea portofoliului electric până în 2030.
Recomandate
Înmatriculările Dacia în Europa au scăzut cu 10,7% în august, iar România a ieșit din Top 5 piețe ale mărcii , pe fondul unei contracții puternice a cererii interne și al unei concurențe mai dure, inclusiv din partea mărcilor chineze, potrivit HotNews , care citează date obținute de Profit.ro. În august, Dacia a înmatriculat 36.488 de autoturisme în 34 de țări europene (UE plus state din regiune), în scădere cu 10,7% față de aceeași lună din anul precedent. În același timp, Turcia a urcat „neașteptat” între primele piețe ale mărcii, depășind România. România pierde poziții, Turcia câștigă teren În luna august, cele mai mari piețe Dacia au fost: Franța: 7.154 unități (-13,4%) Germania: 5.164 unități (aproape la nivelul anului trecut) Turcia: 3.953 unități (+14,4%) Italia: 3.885 unități (-13,8%) Spania: 3.617 unități (-3,5%) Intrarea Turciei în Top 5 a împins România în afara acestui grup, după o scădere „de peste 48%” a înmatriculărilor Dacia pe piața locală în august, conform aceleiași surse. Scădere și pe primele opt luni: minus 36.000 de vehicule După primele opt luni din 2026, înmatriculările Dacia în Europa au ajuns la 360.033 vehicule, în scădere cu 8,6% față de perioada similară din 2025, adică cu „peste 36.000” de vehicule mai puțin. Clasamentul piețelor după ianuarie–august 2026 indică: Franța: 86.006 vehicule (-10,4%) Italia: 62.649 vehicule (-8,5%) Germania: 46.012 vehicule (-3,9%) Spania: 40.510 vehicule (-6,4%) Turcia: 25.609 vehicule (+16,9%) România a coborât după ce, pe primele opt luni, volumul Dacia a scăzut cu 36,3%, la 17.114 unități. Context: presiune din electrificare și concurență din China Scăderea este pusă pe seama intensificării concurenței, inclusiv din partea producătorilor chinezi, și a unui „comportament neașteptat” al unor piețe mari, unde a crescut puternic cererea pentru mașini electrice și PHEV (hibride plug-in, care se pot încărca la priză), segmente în care se află și modele importante ale Dacia. HotNews notează că toate modelele Dacia, cu excepția Bigster, au pierdut teren în august și de la începutul anului. Pentru mai multe detalii, publicația trimite la materialul Profit.ro . [...]
Dacia susține că reglementările UE consumă 25% din bugetul de R&D și din resursa de inginerie , ceea ce apasă disproporționat pe costul mașinilor mici și riscă să împingă în sus pragul de preț al modelelor „de volum”, potrivit Mobilissimo . Mesajul, atribuit CEO-ului Dacia, Katrin Adt , cere o „pauză” în extinderea listei de obligații pentru automobilele mici, fără eliminarea normelor deja în vigoare. De ce contează: costurile de conformare se văd mai repede la mașinile ieftine Argumentul central este unul economic: la un constructor premium, costul suplimentar al tehnologiilor obligatorii se poate „dizolva” mai ușor într-un preț de zeci de mii de euro. La Dacia, unde poziționarea se bazează pe accesibilitate, fiecare senzor, cameră sau modul electronic are un impact mai vizibil în prețul final. În material sunt sintetizate trei repere numerice invocate de companie: aproximativ 100 de cerințe de siguranță și emisii ar fi fost deja implementate; alte 107 ar urma până la finalul deceniului; 25% din R&D și 25% din munca inginerilor ar fi alocate conformării cu reglementările. „Butonul magic” și paradoxul tehnologiei obligatorii Katrin Adt oferă ca exemplu funcția My Safety, numită intern „butonul magic”, care permite readucerea rapidă a sistemelor ADAS (sisteme avansate de asistență a șoferului) la o configurație preferată și reducerea unei părți din avertizările sonore care reapar la pornirea mașinii. Potrivit șefei Dacia, acesta ar fi cel mai utilizat buton pe modelele mărcii. „Întrebarea este dacă acestea sunt exact ceea ce clientul are nevoie și își dorește.” Ideea subliniată în articol: producătorul plătește pentru tehnologie impusă, iar una dintre cele mai folosite comenzi este cea care o face „mai puțin vocală” în utilizarea de zi cu zi. Ce impune UE și care este justificarea Materialul trimite la cadrul european de siguranță, care a făcut obligatorii pe mașinile noi tehnologii precum avertizarea la depășirea vitezei, detectarea somnolenței, frânarea automată de urgență, asistența pentru păstrarea benzii, senzori sau cameră pentru mersul înapoi și „event data recorder” (dispozitiv care înregistrează date înainte/în timpul unui accident). Conform estimării Comisiei Europene, noile măsuri ar putea contribui la salvarea a peste 25.000 de vieți până în 2038, menționează articolul, indicând că există un beneficiu de siguranță care explică de ce aceste sisteme au devenit obligatorii. Sandero: scumpirea, între reglementări și schimbarea produsului Exemplul folosit în discuție este Dacia Sandero : prima generație ar fi pornit în 2008 de la aproximativ 7.800 de euro, iar pentru generația actuală este vehiculat un preț de bază de aproximativ 13.990 de euro pe unele piețe. Articolul notează că diferența nominală este de aproape 80%, dar avertizează că ar fi o simplificare să fie pusă integral pe seama Bruxelles-ului: în 18 ani au intervenit schimbări de generație, motoare, siguranță, confort, costuri cu energia, materialele și forța de muncă, plus inflația. Pentru România, este indicat un reper concret din configurator: Sandero Expression TCe 100 are un preț de listă de 15.750 de euro (înainte de reduceri comerciale și Rabla), ceea ce înseamnă aprox. 78.750 lei (calcul la un curs rotunjit de 5 lei/euro). Presiunea pe volum și miza „electricei ieftine” În paralel cu discuția despre costuri, articolul indică și presiunea pe vânzări: Sandero ar fi rămas cea mai vândută mașină din Europa în prima jumătate din 2026, însă cu un volum în scădere cu 12,5%. La nivel de marcă, Renault Group ar fi raportat în primul semestru 327.077 de unități Dacia la nivel global (minus 8,1% față de anul anterior), iar cota europeană pentru autoturisme ar fi fost de 3,9%. Miza următoare, în această logică, este mașina electrică accesibilă: articolul menționează conceptul Dacia Hipster și ideea unui model de serie sub 15.000 de euro, despre care compania spune că ar depinde și de reguli simplificate pentru automobile urbane mici. Totodată, noua generație Spring este dată ca exemplu al dificultății de a rămâne jos ca preț, fiind menționată „zona de 18.000 de euro”. Ce urmează: propuneri de „înghețare” și o posibilă categorie nouă Dacia nu ar fi singură în această solicitare. Articolul amintește că, în mai, CEO-ul Renault Group, François Provost, a propus o înghețare timp de 10 ani a noilor reguli pentru mașinile mici , fără eliminarea celor existente, vorbind despre un „tsunami de reglementări”. În același timp, este menționată ideea unei categorii M1e pentru electrice compacte, unde introducerea unor noi obligații ar putea fi limitată — un test pentru fezabilitatea „mașinii europene de 15.000 de euro” în condiții de reglementare și costuri în creștere. [...]
Riscul pentru România nu este închiderea bruscă a Mioveniului, ci pierderea treptată a alocărilor industriale – inclusiv a viitoarei generații Duster , potrivit unei analize citate de Profit . Mesajul central: uzina Dacia de la Mioveni nu este „pe punctul” de a se închide, dar România poate pierde în timp volume, versiuni și, mai ales, viitorul Duster. „Dacia nu este pe punctul de a închide uzina de la Mioveni, dar România poate pierde treptat volume de producție, versiuni ale unor modele și, mai ales, alocarea viitoarei generații Duster. Acesta este pericolul adevărat.” De ce contează: decizia industrială se joacă în 2027–2029 Analiza Asociației Energia Inteligentă (AEI), semnată de Dumitru Chisăliță, susține că „amenințarea” plecării trebuie citită și ca instrument de negociere corporativă pentru condiții mai bune (taxe, energie, infrastructură, predictibilitate), fără ca asta să însemne automat o retragere iminentă. În același timp, riscul real ar fi ca, în fereastra 2027–2029, când se decid platformele, furnizorii și uzina pentru succesorul actualului Duster, România să nu mai primească alocarea noii generații. Închiderea fizică, dacă ar ajunge acolo, ar putea veni abia în 2030–2031, dar decizia ar fi luată cu 2–3 ani mai devreme, potrivit analizei. Probabilități estimate de AEI pentru scenarii (orientative) AEI indică trei scenarii, cu probabilități „analitice” (nu prognoze ale Renault, subliniază autorul): aprox. 55% : actuala generație rămâne, iar succesorul este produs cel puțin parțial în România; aprox. 35% : scenariu negativ – împărțirea producției sau mutarea succesorului; aprox. 10% : retragere accelerată până în 2028–2029 . Competitivitatea Mioveni vs. Bursa: unde apare presiunea de cost Comparativ cu uzina Renault de la Bursa (Turcia), Mioveni ar avea un „dezavantaj brut” estimat la 318–378 euro/automobil , în principal din diferențe de cost al muncii și electricitate, conform analizei. Pentru o mașină livrată în Germania, proximitatea României față de piața europeană ar reduce diferența netă la aprox. 200–250 euro/automobil . Analiza precizează că sunt estimări standardizate, nu costuri confidențiale ale Renault, și că România păstrează avantaje precum piața unică, rețeaua de furnizori, personal calificat, productivitate și investiții deja realizate. Semnalele care ar indica o retragere graduală În viziunea AEI, riscul nu ar arăta ca o „închidere peste noapte”, ci ca o degradare treptată a rolului industrial al Mioveniului. Printre semnalele de urmărit: reducerea investițiilor la Mioveni; scăderea volumelor și eliminarea unor schimburi; transferarea matrițelor sau a unor versiuni către Bursa; nominalizarea furnizorilor turci pentru viitoarea generație; reducerea activităților de cercetare și inginerie din România; absența unui nou model după Bigster; orientarea investițiilor în electrificare exclusiv către alte uzine. Impactul economic estimat dacă retragerea ar deveni completă Într-un scenariu de retragere completă, analiza AEI estimează: pierdere anuală de aprox. 5–5,5 miliarde euro din exporturile brute; deteriorarea balanței comerciale cu 2,5–3,5 miliarde euro ; pierdere de valoare adăugată și PIB (direct și indirect) de 2,5–4 miliarde euro/an ; 55.000–90.000 de locuri de muncă vulnerabile (uzină, furnizori, transport, servicii conexe). Pentru Argeș, o retragere până în 2029 ar însemna un șoc abrupt, cu risc de recesiune regională severă, iar între 2029 și 2035 pierderea cumulată de PIB ar putea ajunge la 17–28 miliarde euro , potrivit analizei. Ce recomandă AEI statului: dialog și audit, nu „subvenții nelimitate” Chisăliță susține că statul ar trebui să evite atât panica (concesii fără limită), cât și complacerea („nu pot pleca niciodată”). Printre recomandări: dialog confidențial și documentat cu Renault pentru alocările industriale 2027–2031 și un audit independent Mioveni–Bursa pe energie, muncă, taxe, logistică și productivitate, plus măsuri de competitivitate (predictibilitate fiscală, energie competitivă pe termen lung, infrastructură, sprijin condiționat de investiții/volume/locuri de muncă). Separat, în material este citat și Mihai Bordeanu , Head of Country Renault Group și șeful Dacia South East Europe, care afirmă că producția Dacia ar urma să scadă cu un procent de două cifre pe fondul scăderii cererii și al schimbării pieței către electric, adăugând că această scădere ar putea duce la concedieri. „Da, producția scade, consecința e că va trebui să dăm oameni afară”.” [...]
Noua generație Dacia Spring mizează pe reducerea costurilor și accelerarea dezvoltării , prin trecerea pe platforma RG-EV Small a Grupului Renault și folosirea unor noi instrumente de inginerie care au scurtat ciclul de proiectare la sub doi ani, potrivit Dacia . Pentru piață, combinația dintre industrializare în Europa și comprimarea timpului de dezvoltare poate conta direct în prețul final și în ritmul cu care marca își extinde gama electrică până în 2030. Dacia confirmă că Spring este primul dintr-o serie de patru vehicule 100% electrice pe care brandul intenționează să le lanseze până în 2030, în linie cu planul strategic prezentat în martie. Modelul ajunge la a doua generație după un parcurs comercial început în 2021, cu peste 210.000 de unități vândute în peste 40 de țări. Producție în Europa și platformă nouă Noua Dacia Spring este produsă în Europa, la uzina din Novo Mesto, Slovenia. Modelul este construit pe platforma RG-EV Small a Grupului Renault, iar compania susține că aceasta îi aduce „cele mai noi tehnologii electrice” dezvoltate în cadrul grupului. O schimbare vizibilă ține de dimensiuni: lățimea crește cu 18 cm, ceea ce, conform producătorului, se traduce printr-un aspect mai robust și un interior mai spațios. Utilizare tipică și încărcare: accent pe scenariul urban Dacia își poziționează Spring ca mașină de navetă și utilizare cotidiană, pe baza datelor colectate de la vehicule conectate ale primei generații: distanță medie zilnică: 34 km; viteză medie: 34 km/h; în 75% dintre cazuri, încărcarea se face acasă. Date tehnice relevante: motor, baterie, autonomie și timpi de încărcare Noua Spring este echipată cu un motor de 60 kW (80 CP) și 175 Nm. Accelerația 0–100 km/h este de 12,1 secunde, iar viteza maximă ajunge la 130 km/h. Bateria LFP (litiu-fier-fosfat) are o capacitate utilă de 27,5 kWh, iar autonomia declarată este de până la 250 km în ciclu mixt WLTP. La încărcare, configurațiile și timpii indicați de producător sunt: încărcător de bord AC 6,6 kW (standard): 15%–80% în 9 ore la priză domestică; priză de mare rezistență: 15%–80% în 5 ore și 40 de minute; wall box 7 kW: 15%–80% în 2 ore și 55 de minute; pachet încărcare rapidă (AC 11 kW + DC 50 kW): 15%–80% în 1 oră și 55 de minute la wall box trifazat 11 kW sau la stație de 22 kW; 15%–80% în 28 de minute la încărcare DC 50 kW. Ce aduce în plus la utilizare: manevrabilitate, asistență și conectivitate Pentru utilizarea urbană, Dacia menționează o rază de bracaj de 4,95 m, frână de parcare electrică automată și senzori spate standard pe toate versiunile, iar camera de marșarier este standard pe Journey. Tot pe zona de operare, apare butonul „My Safety”, care permite configurarea rapidă a unor sisteme ADAS (asistență avansată pentru șofer) la fiecare pornire. La interior, instrumentarul de bord include un ecran de 7”, iar ecranul central tactil este de 10,1”. Pe conectivitate, Dacia indică două soluții: Media Control (standard pe Expression, cu integrare prin aplicația Dacia Media Control) și Media Nav Live (standard pe Journey, cu Apple CarPlay și Android Auto, plus navigație conectată și actualizări de hartă timp de 8 ani). Pentru detalii suplimentare, compania trimite la dosarul de presă disponibil aici . [...]
Chery își testează în România argumentul de siguranță pentru hibride, într-un exercițiu cu miză de încredere pe piața europeană , prin scufundarea timp de 24 de ore a unei baterii în apă sărată la Constanța , urmată de reinstalare și verificarea funcționării mașinii, potrivit Gadget . Testul este programat în perioada 23–24 septembrie 2026 și este prezentat drept o premieră pentru piața europeană. Producătorul chinez va folosi o baterie de pe un Chery Tiggo 9 CSH, pe care o va imersa în apă sărată de mare, apoi o echipă tehnică o va scoate, o va analiza și o va reinstala pe același vehicul. Mașina va fi pornită și verificată „complet”, pentru a demonstra dacă sistemele electrice funcționează normal. La demonstrație sunt așteptați jurnaliști din 16 țări europene, inclusiv România, Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Polonia, Belgia, Austria, Ungaria, Grecia, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania și Elveția. De ce contează: un test de percepție și risc pentru electrificare Inițiativa face parte din „ CHERY Global Safety Challenge ” și urmărește, conform materialului, „demontarea miturilor” legate de riscurile mașinilor electrificate în contact cu apa și evidențierea nivelului de protecție al sistemelor de înaltă tensiune (sisteme electrice care operează la tensiuni ridicate în vehiculele electrificate). Publicația notează că tehnologia hibridă CSH a trecut deja prin programe internaționale de validare în 44 de țări, inclusiv teste similare de imersie în apă de mare în Indonezia, verificări la temperaturi extreme în Orientul Mijlociu și teste pentru protecția părții inferioare a vehiculelor în Mexic. Ce urmează la Constanța Scenariul testului, așa cum este descris, are trei pași operaționali: scufundarea bateriei timp de 24 de ore în apă sărată de mare; scoaterea și analiza bateriei de către o echipă tehnică; reinstalarea pe Chery Tiggo 9 CSH, pornirea vehiculului și verificarea funcționării sistemelor electrice. Sursa informațiilor despre experiment este indicată în material ca fiind cheryromania.ro, fără a fi furnizat un link în textul extras. [...]
Volkswagen a contabilizat o depreciere de circa 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei) a participației de 75% la Porsche , un semnal că marca odinioară „bijuteria coroanei” a grupului a devenit o vulnerabilitate majoră în plin program de restructurare, potrivit Biziday , care preia o analiză Reuters. Declinul Porsche este legat, în primul rând, de scăderea vânzărilor pe piețe-cheie. În China, livrările s-au redus la mai puțin de jumătate în ultimii patru ani, pe fondul concurenței tot mai puternice a producătorilor locali și al schimbării rapide a pieței auto. În acest context, compania își reduce semnificativ și rețeaua de dealeri din China. În paralel, Porsche este afectată de tarifele comerciale din SUA și de slăbirea cererii în alte regiuni, inclusiv Orientul Mijlociu-Africa-India. Tranziția la electric, sub așteptări, și presiune pe marje Analiza arată că investițiile masive în electrificare nu au fost urmate de cererea anticipată pentru unele modele electrice. Ca răspuns, Porsche încearcă să-și recalibreze strategia către modele premium mai scumpe și mai profitabile și să reducă din costuri. Totuși, chiar și cu o revenire a marjelor, compania are nevoie de volume suficiente pentru a contribui la finanțarea restructurării Volkswagen. În prezent, marjele Porsche au coborât sub nivelul grupului și chiar sub cele ale Skoda, care a ajuns mai profitabilă decât Porsche în interiorul conglomeratului. Efect în lanț asupra restructurării Volkswagen Volkswagen derulează cea mai amplă restructurare din istoria sa de 89 de ani și pregătește reduceri importante de personal, pe fondul protestelor din Germania. Ținta grupului este o marjă operațională de 9% până la finalul deceniului, de la cel mult 1% estimat pentru acest an. Deprecierea de aproximativ 6 miliarde de euro a participației la Porsche indică faptul că grupul evaluează acum marca de mașini sport la un nivel mai mic decât anticipa anterior. Este a doua depreciere majoră, după una de 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde lei) înregistrată anul trecut. Ce urmează Directorul general al Porsche, Michael Leiters, a declarat că nu există încă o nouă prognoză pentru anul financiar curent sau pentru obiectivul pe termen mediu, iar compania urmează să își prezinte strategia în octombrie. Analiștii citați de Reuters avertizează însă că simpla reducere a cheltuielilor nu va fi suficientă pentru ieșirea grupului din criză. Analiza plasează cazul Porsche în tabloul mai larg al industriei auto germane: presiunea concurenței chineze, tranziția dificilă către electric, dependența de China și impactul tarifelor comerciale americane. În acest context, sindicatele germane cer sprijin din partea Uniunii Europene și măsuri de protecție față de importurile ieftine din China. [...]
