Știri
Știri din categoria Auto

Constructorii chinezi își mută ofensiva în Europa de la export la preluarea de capacități de producție, pe fondul unor reguli europene care ar putea condiționa sprijinul public de criterii de tip „Made in EU”, potrivit unei analize Mobilissimo. Miza nu mai este doar evitarea taxelor pentru mașinile importate din China, ci accesul la fabrici, furnizori și forță de muncă din UE, înainte ca cerințele de conținut local să devină mai stricte.
Schimbarea de strategie este legată de discuțiile de la Bruxelles despre Industrial Accelerator Act, un pachet aflat în proces legislativ care propune criterii „Made in EU” pentru anumite forme de sprijin și achiziții și urmărește ca investițiile mari în sectoare strategice să lase mai multă valoare în interiorul Uniunii (producție, angajați, furnizori și, în unele situații, tehnologie). Cu alte cuvinte, simpla asamblare în Europa ar putea să nu mai fie suficientă pentru a beneficia de anumite avantaje.
Într-un material citat de Mobilissimo, Reuters scrie că BYD, Geely, Chery, Dongfeng și alți constructori chinezi caută activ fabrici existente în Europa. Logica este operațională: o uzină funcțională poate fi repornită mai repede decât construirea uneia noi și vine „la pachet” cu elemente greu de replicat rapid — personal calificat, rețea de furnizori, logistică, proceduri și infrastructură.
În acest context, Alfredo Altavilla, consilier special BYD pentru Europa, a descris pentru Reuters competiția directă pentru aceleași active industriale:
„În aeroporturi ne întâlnim cu toții.”
Analiza notează că BYD ar evalua inclusiv opțiuni în Franța și Spania și estimează, în perspectivă, nevoia de trei fabrici auto și una de baterii în Europa.
Un exemplu deja concret este parteneriatul Ford–Geely pentru uzina din Valencia, prezentat ca model de „intrare” în producția europeană fără a ridica o fabrică de la zero. În comunicarea oficială Ford, Ford arată că Ford păstrează 66% din noua structură, iar Geely Auto primește 34%, urmând să fie produse atât automobile Ford, cât și două SUV-uri electrice Geely.
Rațiunea industrială invocată este utilizarea mai bună a capacității și reducerea costului pe automobil prin volume comune, detaliată de Ford și aici: Ford.
Reuters mai indică, potrivit analizei, că:
Mobilissimo plasează uzina Dacia de la Mioveni în această ecuație mai largă, în condițiile în care, la începutul lui septembrie, CEO-ul Dacia, Katrin Adt, a spus că nu are „în acest moment” un nou proiect pentru uzina Mioveni pe care să îl poată comunica (conform Ziarul Financiar). În paralel, analiza amintește declarații potrivit cărora România a pierdut proiecte industriale în favoarea altor țări din regiune (noul Spring în Slovenia, viitorul Striker în Turcia).
În același timp, Mioveni rămâne o uzină cu volum: Renault Group indică o producție de 297.182 de automobile în 2025, în principal Duster și Bigster, cu circa 90% la export, potrivit paginii oficiale a grupului: Renault Group. În logica noilor reguli europene, o astfel de capacitate — cu infrastructură, furnizori și personal — poate deveni mai atractivă pentru jucători care caută „pașaport” industrial în UE.
Analiza respinge ideea unei tranzacții confirmate privind vânzarea Dacia sau a uzinei Mioveni către un grup chinez, subliniind că discuția reapărută în spațiul public pornește dintr-o presupunere, nu dintr-o ofertă publică, un proces de verificare (due diligence) sau negocieri confirmate. În plus, este menționat că Renault deține 99,43% din Automobile Dacia, ceea ce ar face improbabilă o tranzacție „discretă”, fără mecanisme de verificare.
În schimb, zona „realistă” descrisă de Mobilissimo este cea a parteneriatelor și aranjamentelor industriale, nu neapărat a achizițiilor integrale:
Unghiul de fond rămâne unul de politică industrială: Europa poate câștiga sau păstra locuri de muncă și capacități de producție, dar să piardă controlul asupra componentelor care decid competitivitatea pe termen lung — platforme, software, tehnologia bateriilor, semiconductori, sisteme avansate de asistență (ADAS) și proprietate intelectuală.
De aici și presiunea pentru reguli care să lege investițiile și sprijinul public de „valoarea creată în UE”, nu doar de adresa fabricii. În această cheie, următoarea etapă nu mai este despre taxe vamale, ci despre condițiile concrete în care producția „în UE” devine, în practică, „Made in EU” — și cât din tehnologie rămâne, de fapt, în Europa.
Recomandate

BYD ridică miza pe confort și stabilitate cu noul sistem „Cloud Carriage” , pe care îl introduce pe Seal 07 de generația a doua, mizând pe o suspensie avansată și pe senzori (inclusiv LiDAR) pentru a controla caroseria în timp real, potrivit Electrek . Pentru piață, mesajul este că BYD încearcă să aducă tehnologii de segment superior într-un model cu preț de pornire relativ accesibil, ceea ce poate pune presiune pe concurenții din clasa medie. Modelul Seal 07 este disponibil atât ca electric (EV), cât și ca plug-in hybrid (PHEV). Prețurile pornesc de la 139.900 yuani (aprox. 94.500 lei) pentru PHEV și 149.900 yuani (aprox. 101.200 lei) pentru versiunea electrică. Dimensional, mașina are 5.080 mm lungime, 1.960 mm lățime și 1.495 mm înălțime, cu un ampatament de 2.960 mm, fiind „ușor mai lungă” decât Toyota Camry, conform publicației. Ce aduce „Cloud Carriage” (Disus-M) și de ce contează Seal 07 EV este primul model BYD care debutează cu Disus-M Intelligent Magnetorheological Body Control System, un sistem de control al caroseriei bazat pe suspensie magnetoreologică (amortizare controlată printr-un fluid care își schimbă proprietățile sub influența unui câmp magnetic). Configurația include suspensie față cu brațe duble (double-wishbone) și o suspensie spate îmbunătățită cu cinci brațe. Sistemul lucrează împreună cu: senzori de suprafață a drumului care folosesc LiDAR; iTAC 2.0 (Intelligent Torque Adaptation System), pentru adaptarea cuplului. BYD susține timpi de răspuns „până la nivel de milisecundă”, iar suspensia poate ajusta forța de amortizare într-un interval de 100–10.000 Nm, potrivit informațiilor citate de Electrek . Demonstrația practică a funcționării apare într-un videoclip prezentat de Zhang Zhuo, director general al diviziei de vânzări Ocean a BYD. Pe ce versiuni este disponibil și cât costă Disus-M este montat pe versiunea electrică „Flagship” a Seal 07, în timp ce variantele mai ieftine primesc Disus-C (o versiune inferioară a sistemului de control al caroseriei). Modelul EV de top, echipat cu Disus-M, pornește de la 172.900 yuani (aprox. 116.700 lei). Context tehnic: baterie, încărcare și dotări Versiunea electrică folosește o baterie BYD Blade LFP (litiu-fier-fosfat) de 76,7 kWh, iar autonomia declarată ajunge până la 481 mile (aprox. 775 km) în ciclul CLTC (standard de testare din China, de regulă mai optimist decât ciclurile folosite în Europa). Electrek notează și timpi de încărcare comunicați de BYD: 10%–70% în cinci minute și 10%–97% în nouă minute, cu bateriile Blade de generația a doua și tehnologia „Flash Charging”. La interior, Seal 07 vine cu un ecran central „plutitor” de 15,6 inci, un instrumentar de bord de 10,25 inci și două ecrane pentru pasagerii din spate. Printre dotările menționate se numără un frigider „smart” de 6,8 litri, scaune „zero gravity” și audio în tetiera șoferului. Pe partea de software și asistență, modelul debutează cu Smart Ecosystem 2.0, inclusiv „Diva”, un ceas inteligent care permite interacțiunea cu mașina și gestionarea de la distanță a unor funcții. Versiunile mai scumpe pot fi echipate cu sistemul „God’s Eye B” pentru condus asistat, cu LiDAR montat pe plafon, care include funcții precum navigație asistată în oraș și pe autostradă și parcare inteligentă „în toate scenariile”, conform sursei. BYD mai menționează și o promoție temporară de tip „super trade-in”, cu prețuri începând de la 145.900 yuani (aprox. 98.500 lei) pentru Seal 07 EV și 135.900 yuani (aprox. 91.800 lei) pentru PHEV. [...]

O anchetă penală în Olanda poate complica planurile BYD de extindere în Europa , după ce birourile companiei din Europa au fost percheziționate în urma unei plângeri depuse de Jaguar Land Rover (JLR) privind presupusa copiere a modelului Defender, potrivit PiataAuto . Miza pentru piață este una de reglementare și acces comercial: o eventuală decizie nefavorabilă ar putea ajunge până la interzicerea vânzărilor modelului vizat în Europa. Perchezițiile au avut loc în august 2026, dar au devenit publice abia acum, după informații apărute în presa britanică. Procurorii olandezi care instrumentează cazul au ridicat documente digitale și alte suporturi digitale legate de activitatea companiei în raport cu dezvoltarea modelului BYD Ti7. Ce reclamă Jaguar Land Rover și ce model e vizat Plângerea JLR îl vizează pe BYD Ti7, un offroader plug-in hibrid (hibrid cu încărcare la priză) despre care britanicii susțin că ar copia Defender. În material sunt menționate atât elemente de design, cât și posibile similitudini tehnice. Printre detaliile pe care JLR ar fi susținut că BYD le-a copiat „cu exactitate” se numără: unghiul aproape vertical al hayonului; unghiul montanților și alternarea zonelor negre cu culoarea caroseriei; forma capotei, unghiul grilei frontale și al blocurilor optice (chiar dacă farurile au alt desen, ar ocupa spații aproape identice); inserții în culoarea caroseriei în zona montanților posteriori; păstrarea elementului roții de rezervă (la Ti7 ar fi, de fapt, un spațiu de depozitare). Dincolo de aspect, JLR ar acuza și „inginerie inversă” (reproiectare pe baza analizării produsului existent) asupra soluțiilor tehnice ale caroseriei, însă PiataAuto notează că demontarea și studierea unor automobile concurente este o practică frecventă și devine problematică legal doar dacă sunt copiate soluții protejate prin brevete. Poziția BYD și disputa privind amploarea colectării de date Conform presei britanice citate de PiataAuto, avocații BYD din Europa ar fi contestat amploarea colectării de informații în timpul perchezițiilor, susținând că ar depăși spectrul rezonabil al acuzațiilor. BYD afirmă, totodată, că Ti7 nu ar avea o construcție de caroserie inspirată de Defender și că folosește soluții mai convenționale, prezentând modelul ca fiind orientat mai degrabă către clienți atrași de aspectul robust de 4x4, nu către off-road greu. De ce contează: risc de blocaj comercial și presiune pe strategia de preț PiataAuto indică faptul că BYD a dus Ti7 în ofensivă pe piața europeană, inclusiv în Marea Britanie, cu un preț de pornire de aproximativ 48.000 lire (aprox. 276.000 lei), față de circa 68.500 lire pentru Defender (aprox. 394.000 lei). În acest context, o eventuală măsură de tip interdicție la vânzare ar lovi direct într-un produs poziționat agresiv la preț și într-o strategie de câștigare rapidă de cotă. Separat, materialul subliniază contrastul cu cazul Jaecoo (marca deținută de Chery): deși Jaecoo 7 s-a inspirat vizibil din zona Range Rover, Land Rover nu a obiectat și chiar colaborează cu Chery pentru marca Freelander, lansată anterior (context detaliat într-un material mai vechi al PiataAuto ). Ce urmează Nu este încă limpede ce rezultat urmărește JLR și care sunt șansele, însă PiataAuto notează că ținta maximă ar putea fi interzicerea vânzării BYD Ti7 în Europa și plata unui prejudiciu. O audiere preliminară este programată la Haga pe 11 noiembrie, iar aceasta ar putea oferi indicii despre direcția anchetei. [...]

BYD ia în calcul investiții de „ordinul sutelor de milioane de dolari” în România , un semnal cu potențial economic pentru lanțul local de furnizori și pentru infrastructura de mobilitate electrică, în condițiile în care grupul are deja o fabrică de mașini electrice la Szeged , aproape de graniță, care ar urma să intre curând în producție la volume mari, potrivit HotNews . Anunțul a fost făcut la București de Stella Li , vicepreședinta BYD și al doilea om ca importanță în companie, aflată în acest weekend în România. HotNews notează și un element de context: dincolo de ceea ce BYD ar urma să facă pe plan local, „e important și ceea ce nu va face”, fără ca articolul să detalieze în fragmentul disponibil la ce se referă această limitare. Context: BYD își accelerează extinderea în Europa BYD este prezentată drept cel mai mare producător auto chinez, iar în 2025 ar fi avut cea mai mare producție auto dintre companiile chineze: 4,5 milioane de unități pe an. Stella Li lucrează în conducerea BYD din 1996, iar din 2025 conduce strategia de extindere a mărcii în Europa, Africa și Orientul Mijlociu. În acest an, ea a fost inclusă de revista TIME în lista celor mai influente 100 de persoane din lume în domeniul inteligenței artificiale. De ce contează pentru România Faptul că BYD are deja o unitate de producție în Ungaria, la Szeged, la circa o oră de granița României, ridică miza pentru piața locală: o investiție de amploare în România ar putea însemna activități complementare producției regionale (de la rețele comerciale și servicii până la infrastructură de încărcare), însă HotNews nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre tipul exact de proiecte sau calendar. În lipsa unor cifre și a unei structuri a investiției, rămâne de urmărit dacă promisiunea se va traduce în proiecte concrete și ce formă vor lua acestea, mai ales în contextul în care fabrica din Szeged ar urma să înceapă „în curând” producția la volume mari. [...]

BYD vrea să accelereze adopția mașinilor electrice în România prin investiții directe în încărcare ultrarapidă , vizând instalarea a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Economedia . Miza este una operațională: reducerea timpului de încărcare la un nivel comparabil cu o oprire scurtă la benzinărie, pentru a crește încrederea șoferilor în mobilitatea electrică. Vicepreședinta executivă a BYD, Stella Li, aflată la prima vizită în România, a spus că grupul nu urmărește doar vânzarea de automobile, ci dezvoltarea unui „ecosistem” local care să includă infrastructură de încărcare, tehnologii și colaborări industriale. „Vom investi în 10-20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” Ce presupune investiția în stații ultrarapide Conform datelor prezentate de producător, tehnologia BYD ar permite încărcarea unei baterii compatibile de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. În condiții de temperatură extremă (minus 30°C), încărcarea de la 20% la 97% ar dura circa 12 minute. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite amplasarea lor și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puteri foarte ridicate. În privința locațiilor, Stella Li a indicat că tocmai acesta este unul dintre obiectivele vizitei: identificarea amplasamentelor potrivite, preferabil în zone cu trafic mare, acces facil și opriri scurte. Context: extindere europeană și interes pentru furnizori români Vizita are loc în timp ce BYD analizează noi locații pentru fabrici în Europa. Stella Li nu a confirmat un proiect industrial concret în România, dar a spus că grupul se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. BYD construiește deja o uzină la Szeged , în Ungaria, aproape de granița cu România. Separat, compania și-a exprimat interesul pentru colaborarea cu furnizori români din industria auto. Stella Li a vorbit despre posibilitatea invitării furnizorilor locali la evenimente dedicate și a avansat ideea organizării unei conferințe pentru furnizori în România anul viitor, proximitatea viitoarei fabrici din Ungaria fiind un potențial avantaj pentru companiile românești. BYD pe piața locală: vânzări și rețea în creștere BYD a intrat oficial în România în 2025, cu modele electrice și hibride plug-in. Potrivit informațiilor citate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare după aproximativ un an de activitate, iar în primele opt luni din 2026 a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România. La nivelul Uniunii Europene, marca BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor ACEA . [...]

BYD vizează accelerarea adopției mașinilor electrice în România prin investiții în încărcare ultrarapidă , cu un plan de instalare a 10–20 de stații „flash charging”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la București de Stella Li , vicepreședintă executivă a companiei, aflată în prima vizită în România. „Nu este vorba doar despre aducerea mașinilor aici. Vom investi în profunzime în ecosistem, inclusiv în stațiile noastre de încărcare ultrarapidă.” 10–20 de stații „flash charging”: miză operațională pentru piața locală Potrivit Stellei Li, obiectivul investiției este ca șoferii să poată testa direct tehnologia, astfel încât timpul de încărcare să devină comparabil cu o oprire obișnuită la benzinărie. „Vom investi în 10–20 de stații de încărcare ultrarapidă în România. Odată ce oamenii vor veni în aceste locuri și le vor testa, vor spune: «Uau, este real, funcționează».” BYD susține că tehnologia sa poate încărca o baterie compatibilă de la 10% la 97% în aproximativ nouă minute. La temperaturi extreme, de minus 30°C, încărcarea de la 20% la 97% ar dura aproximativ 12 minute, conform datelor prezentate de producător. Un element important pentru implementare este că stațiile pot integra sisteme de stocare a energiei în baterii, ceea ce ar permite instalarea și în zone unde rețeaua electrică nu poate susține direct puterile foarte ridicate necesare încărcării. Unde vor fi amplasate stațiile și ce criterii ia BYD în calcul Compania nu a anunțat locații, iar Stella Li a spus că identificarea amplasamentelor este unul dintre motivele vizitei sale în România. „Acesta este motivul pentru care sunt aici. Voi lucra cu echipa noastră pentru a identifica locurile în care ar trebui să instalăm stațiile de încărcare.” Preferința exprimată: zone cu trafic ridicat, acces facil și posibilitatea unei opriri scurte. Context: producție în Europa, dar fără confirmare pentru o fabrică în România Întrebată dacă România este luată în calcul pentru o viitoare fabrică BYD, Stella Li nu a confirmat existența unui proiect industrial concret în țara noastră. Ea a precizat, însă, că BYD se concentrează pe identificarea a încă două locații de producție în Europa. Compania construiește deja o uzină la Szeged (Ungaria), aproape de granița cu România, iar anterior Stella Li a menționat Franța printre țările analizate pentru o nouă fabrică. Furnizori români și posibilă conferință în 2027 BYD discută și despre integrarea companiilor românești în lanțurile sale de aprovizionare. Stella Li a spus că România are o industrie auto importantă și furnizori cu experiență, care ar putea deveni parteneri ai grupului. În acest context, BYD ar urma să invite furnizori români la evenimente dedicate colaborărilor industriale și ia în calcul organizarea unei conferințe pentru furnizori în România, anul viitor, potrivit declarațiilor citate. BYD în România și în UE: reperele din datele prezentate În primele opt luni ale anului 2026, BYD a cumulat 3.465 de automobile înmatriculate în România, potrivit cifrelor comunicate de Andrei Duică, Deputy Country Manager BYD România. După aproximativ un an de activitate, compania ajunsese la 36 de puncte de vânzare, conform aceleiași prezentări. La nivelul UE, BYD a înregistrat 206.002 automobile noi în primele nouă luni din 2026, în creștere cu 154,4% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit ACEA . În paralel, BYD spune că vrea să introducă în Europa, în următoarele aproximativ 15 luni, tehnologii de „conducere inteligentă” (termen folosit și din cauza limitărilor de reglementare privind vehiculele complet autonome), cu obiectiv declarat de creștere a siguranței rutiere și reducere a accidentelor. [...]

Renault cere măsuri comerciale UE–China, avertizând că fără un acord industria auto europeană riscă un șoc competitiv , pe fondul avansului producătorilor chinezi și al presiunii pe prețuri și tehnologie, potrivit Profit . Francois Provost , CEO al Renault Group (care deține și marca Dacia), spune că „asaltul Chinei în Europa” este problema principală a industriei auto europene în acest moment și că este nevoie de un acord între Europa și China. În lipsa acestuia, avertizează el, s-ar ajunge la un scenariu care „va pune în pericol de moarte industria auto europeană”, declarație făcută într-un interviu pentru canalul TV al Parlamentului Franței. Ce măsuri vizează Renault pentru a frâna importurile În intervenția citată, Provost indică două direcții de politică comercială pe care le consideră necesare pentru a opri avansul chinezilor pe piața europeană: taxe vamale; cote de import pentru automobile hibride. Mesajul este că, fără astfel de instrumente sau fără un acord UE–China, producătorii europeni ar rămâne expuși unei concurențe pe care o consideră dificil de contracarat doar prin ritmul actual de adaptare industrială. De ce contează: presiune pe competitivitate și pe lanțul industrial european Avertismentul vine într-un moment în care constructorii europeni caută soluții pentru a-și proteja pozițiile pe piața locală. Din perspectiva Renault, miza nu este doar una comercială, ci una de supraviețuire industrială, în condițiile în care competiția din China accelerează atât pe costuri, cât și pe tehnologie. În același context, Provost afirmă că Renault este capabil să facă „mașina care se încarcă în 5 minute”, descriind scenariul de utilizare astfel: oprești pe autostradă, bei o cafea și ajungi la „peste 80%” încărcare. Publicația nu oferă detalii tehnice suplimentare despre calendar, costuri sau condițiile în care o astfel de încărcare ar fi posibilă la scară largă. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția Renault indică o așteptare ca discuțiile UE–China să producă fie un acord, fie măsuri de protecție comercială. În lipsa unor decizii, compania sugerează că riscul pentru producătorii auto europeni rămâne „uriaș”, pe fondul intensificării concurenței din China. [...]