Știri
Știri din categoria Auto
Constructorii chinezi își mută ofensiva în Europa de la export la preluarea de capacități de producție, pe fondul unor reguli europene care ar putea condiționa sprijinul public de criterii de tip „Made in EU”, potrivit unei analize Mobilissimo. Miza nu mai este doar evitarea taxelor pentru mașinile importate din China, ci accesul la fabrici, furnizori și forță de muncă din UE, înainte ca cerințele de conținut local să devină mai stricte.
Schimbarea de strategie este legată de discuțiile de la Bruxelles despre Industrial Accelerator Act, un pachet aflat în proces legislativ care propune criterii „Made in EU” pentru anumite forme de sprijin și achiziții și urmărește ca investițiile mari în sectoare strategice să lase mai multă valoare în interiorul Uniunii (producție, angajați, furnizori și, în unele situații, tehnologie). Cu alte cuvinte, simpla asamblare în Europa ar putea să nu mai fie suficientă pentru a beneficia de anumite avantaje.
Într-un material citat de Mobilissimo, Reuters scrie că BYD, Geely, Chery, Dongfeng și alți constructori chinezi caută activ fabrici existente în Europa. Logica este operațională: o uzină funcțională poate fi repornită mai repede decât construirea uneia noi și vine „la pachet” cu elemente greu de replicat rapid — personal calificat, rețea de furnizori, logistică, proceduri și infrastructură.
În acest context, Alfredo Altavilla, consilier special BYD pentru Europa, a descris pentru Reuters competiția directă pentru aceleași active industriale:
„În aeroporturi ne întâlnim cu toții.”
Analiza notează că BYD ar evalua inclusiv opțiuni în Franța și Spania și estimează, în perspectivă, nevoia de trei fabrici auto și una de baterii în Europa.
Un exemplu deja concret este parteneriatul Ford–Geely pentru uzina din Valencia, prezentat ca model de „intrare” în producția europeană fără a ridica o fabrică de la zero. În comunicarea oficială Ford, Ford arată că Ford păstrează 66% din noua structură, iar Geely Auto primește 34%, urmând să fie produse atât automobile Ford, cât și două SUV-uri electrice Geely.
Rațiunea industrială invocată este utilizarea mai bună a capacității și reducerea costului pe automobil prin volume comune, detaliată de Ford și aici: Ford.
Reuters mai indică, potrivit analizei, că:
Mobilissimo plasează uzina Dacia de la Mioveni în această ecuație mai largă, în condițiile în care, la începutul lui septembrie, CEO-ul Dacia, Katrin Adt, a spus că nu are „în acest moment” un nou proiect pentru uzina Mioveni pe care să îl poată comunica (conform Ziarul Financiar). În paralel, analiza amintește declarații potrivit cărora România a pierdut proiecte industriale în favoarea altor țări din regiune (noul Spring în Slovenia, viitorul Striker în Turcia).
În același timp, Mioveni rămâne o uzină cu volum: Renault Group indică o producție de 297.182 de automobile în 2025, în principal Duster și Bigster, cu circa 90% la export, potrivit paginii oficiale a grupului: Renault Group. În logica noilor reguli europene, o astfel de capacitate — cu infrastructură, furnizori și personal — poate deveni mai atractivă pentru jucători care caută „pașaport” industrial în UE.
Analiza respinge ideea unei tranzacții confirmate privind vânzarea Dacia sau a uzinei Mioveni către un grup chinez, subliniind că discuția reapărută în spațiul public pornește dintr-o presupunere, nu dintr-o ofertă publică, un proces de verificare (due diligence) sau negocieri confirmate. În plus, este menționat că Renault deține 99,43% din Automobile Dacia, ceea ce ar face improbabilă o tranzacție „discretă”, fără mecanisme de verificare.
În schimb, zona „realistă” descrisă de Mobilissimo este cea a parteneriatelor și aranjamentelor industriale, nu neapărat a achizițiilor integrale:
Unghiul de fond rămâne unul de politică industrială: Europa poate câștiga sau păstra locuri de muncă și capacități de producție, dar să piardă controlul asupra componentelor care decid competitivitatea pe termen lung — platforme, software, tehnologia bateriilor, semiconductori, sisteme avansate de asistență (ADAS) și proprietate intelectuală.
De aici și presiunea pentru reguli care să lege investițiile și sprijinul public de „valoarea creată în UE”, nu doar de adresa fabricii. În această cheie, următoarea etapă nu mai este despre taxe vamale, ci despre condițiile concrete în care producția „în UE” devine, în practică, „Made in EU” — și cât din tehnologie rămâne, de fapt, în Europa.
Recomandate
BYD intră în cursa camioanelor electrice din Europa cu un pachet integrat camion–baterie–încărcare la 1,5 MW , mizând pe faptul că infrastructura de încărcare rapidă devine decisivă pentru flotele comerciale, potrivit Electrek . La IAA Transportation 2026 (Hannover), compania a prezentat ETT 44, un cap tractor electric cu autonomie declarată de până la 600 km și încărcare de tip „megawatt”, adică peste 1 MW. De ce contează: timpul de încărcare, direct legat de „uptime” (timpul în care camionul produce bani) În transportul de marfă, un camion „câștigă” doar când rulează, iar staționarea la încărcare poate anula avantajele electrificării. BYD susține că ETT 44 poate trece de la 20% la 80%: în aproximativ o oră pe un încărcător DC standard CCS2, la până la 420 kW; în circa 20 de minute pe sistemul BYD Megawatt Charging System, la peste 1,5 MW. În același interval 20–80%, BYD afirmă că se pot adăuga până la 248 mile autonomie (aprox. 399 km). Ce este ETT 44 și ce specificații anunță BYD Modelul ETT 44 este un cap tractor 4×2 pentru combinații de până la 44 de tone. Conform datelor din prezentare: baterie: 651 kWh ( Blade Battery ), arhitectură 851 V; putere: 743 PS nominal, până la 1.000 PS vârf; autonomie: până la 600 km; garanție baterie: 10 ani sau 1,2 milioane km. Stella Li, vicepreședinte executiv BYD, a legat direct tehnologia de încărcare de utilizarea comercială: „Am pus deja în practică FLASH Charging la vehiculele de pasageri. Astăzi aducem această tehnologie la vehiculele comerciale, începând cu camioanele noastre. Mai puțin timp la încărcare. Mai mult timp pe drum.” Nu doar un „vârf de gamă”: BYD își extinde portofoliul comercial Pe lângă capul tractor, BYD a prezentat și alte vehicule comerciale: camioane rigide 4×2 și 6×2 (inclusiv versiuni de 26 de tone pentru caroserii interschimbabile și tip hooklift), dubița ușoară E-Vali și tractorul electric de curte EYT 2.0. În total, portofoliul acoperă intervalul 3,5–44 tone, adică majoritatea aplicațiilor urbane și de distribuție. ETT 44 vine și cu o listă de sisteme standard de asistență și siguranță, inclusiv pilot automat adaptiv, frânare automată de urgență, menținerea benzii și monitorizarea unghiului mort. Avantajul operațional pe care îl revendică BYD: controlează și încărcarea, nu doar camionul BYD încearcă să vândă „la pachet” vehiculul cu ecosistemul energetic, printr-un model numit „Total Cost of Mobility” (cost total de mobilitate), care include, pe lângă camioane, bateriile Blade, încărcătoare de tip megawatt, stocare staționară de energie, management energetic și finanțare. Compania afirmă că vehiculele sale comerciale operează în peste 100 de țări și peste 400 de orașe. În plus, BYD își susține poziționarea prin ritmul de extindere a infrastructurii proprii de încărcare: a confirmat anterior trecerea la încărcare „megawatt” pe platforme de 1.000 V pentru autoturisme, a instalat 10.000 de unități de 1.500 kW în cinci luni și s-a angajat la 15.000 de încărcătoare „megawatt” în China, potrivit materialelor anterioare ale Electrek (linkuri în articolul-sursă). Context competitiv și miza de reglementare Electrificarea camioanelor grele se joacă în Europa, unde concurează deja modele precum eActros 600 (Daimler Truck), FH Electric (Volvo), precum și oferte de la Scania și MAN. În această ecuație, BYD își aliniază ETT 44 la nivelul „cifrelor de afiș” (autonomie și încărcare), dar diferența pe care o împinge în față este integrarea: camion + baterie + încărcare de mare putere. Rămâne însă o incertitudine majoră: accesul pe piață în condițiile în care UE a introdus deja tarife pentru vehicule electrice din China , iar un furnizor care ar controla și vehiculul, și infrastructura de încărcare poate deveni o temă sensibilă pentru politicile europene de reducere a dependențelor. Electrek notează explicit că întrebarea deschisă este dacă Europa va permite BYD să repete în segmentul camioanelor ceea ce a făcut în cel al autoturismelor. [...]
BYD testează un nou SUV mai ieftin, poziționat sub Ti 7, într-o mișcare care poate lărgi baza de clienți pentru gama „Defender-like” ; primele imagini arată un model „cutie”, robust, aflat încă sub camuflaj, potrivit Electrek . Noul model, denumit Tai 6 în China, ar urma să fie al patrulea vehicul din linia Titanium a sub-brandului Fang Cheng Bao , după Tai 3, Tai 7 și Tai 9. În piețele externe, BYD a folosit deja o strategie de „rebadging” (vânzare sub marca BYD a unui model Fang Cheng Bao), Ti 7 fiind exemplul menționat pentru Europa, Marea Britanie și alte piețe. Ce se vede în primele imagini și ce indică poziționarea Prima fotografie a apărut pe publicația chineză Autohome și sugerează un SUV cu design pătrățos, apropiat de Ti 7 și cu o siluetă de tip Land Rover Defender. Deși vehiculul este puternic camuflat, se disting câteva elemente: faruri noi; un senzor LiDAR pe plafon (tehnologie folosită, de regulă, pentru asistență avansată la condus); o configurație așteptată de 5 locuri, nu 7 locuri ca Tai 7. BYD nu a anunțat oficial modelul și nici specificațiile, iar informațiile rămân limitate. Miza economică: un prag de preț mai jos decât Ti 7 Electrek notează că Tai 7 pornește în China de la 179.800 yuani (26.500 dolari, aprox. 119.000 lei), iar Tai 6 este așteptat să înceapă „mai aproape” de 150.000 yuani (22.000 dolari, aprox. 99.000 lei). Dacă această poziționare se confirmă, BYD ar putea coborî semnificativ bariera de intrare pentru un SUV cu aspect „off-road”, într-un segment unde prețul rămâne un criteriu decisiv. Ca reper de piață în Marea Britanie, Ti 7 este listat de la 47.995 lire (65.000 dolari, aprox. 293.000 lei) „on the road”, sub Defender 110 plug-in hybrid, care pornește de la 71.840 lire (97.000 dolari, aprox. 437.000 lei). Context: ce știm despre Ti 7 și ce poate însemna pentru Tai 6 În China, Tai 7 este disponibil atât în versiune electrică (BEV), cât și plug-in hybrid (PHEV). În Marea Britanie, Ti 7 se vinde doar ca PHEV, cu autonomie electrică WLTP de până la 74 mile (aprox. 119 km) și până la 102 mile (aprox. 164 km) în oraș, conform aceleiași surse. Sistemul PHEV menționat pentru Ti 7 folosește tehnologia Super Hybrid DM, cu trei motoare electrice și un motor turbo de 1,5 litri, pentru o putere combinată de 402 CP (408 PS). Motorul termic alimentează în principal bateria BYD Blade de 35,6 kWh. Ce urmează Publicația anticipează că, după debutul în China ca Fang Cheng Bao Tai 7, vor apărea informații și despre versiunea globală; în cazul Tai 6, BYD nu a comunicat încă detalii, astfel că rămâne de văzut dacă modelul va fi exportat și sub ce marcă va fi comercializat în afara Chinei. [...]
Producătorii auto chinezi au trecut de 11% din piața europeană în august , iar avansul este alimentat în special de hibridele plug-in mai ieftine, care ocolesc deocamdată tarifele suplimentare aplicate de UE vehiculelor complet electrice, potrivit unei analize citate de Economedia . Miza pentru industrie este dublă: presiune pe prețuri pentru producătorii europeni și un posibil nou front de reglementare, dacă Bruxelles-ul extinde taxele și la hibridele chinezești. De ce contează: hibridele plug-in devin „culoarul” de creștere Datele indică o cerere constantă pentru modele hibride reîncărcabile (plug-in) la prețuri mai mici. În iulie, o treime din înmatriculările de hibride plug-in au fost realizate de mărci precum Jaecoo (deținută de Chery Automobile), pe fondul faptului că aceste modele nu sunt, în prezent, vizate de tarife vamale suplimentare ale UE, spre deosebire de electricele pure. Totuși, există semnale că această fereastră s-ar putea îngusta: Comisia Europeană „ar putea avea în vedere” impunerea unor taxe compensatorii și asupra autovehiculelor hibride chinezești, conform Dataforce , citată în analiză. Cifrele din 2026: creștere accelerată și redistribuirea cotelor În prima jumătate a anului 2026, mărcile chineze au înmatriculat aproximativ 663.000 de autoturisme în Europa, în creștere cu circa 107% față de anul precedent. Cota combinată a urcat la aproximativ 9,2%, de la circa 4,5% în prima jumătate din 2025, iar în august a depășit 11% din piața europeană a autoturismelor noi, potrivit datelor invocate. Pe segmentul mărcilor, MG rămâne cea mai mare marcă de origine chineză după înmatriculări, dar BYD „se apropie rapid”. Omoda-Jaecoo și Leapmotor se extind și mai repede, ceea ce sugerează o intensificare a competiției și o fragmentare mai mare a ofertei chineze în Europa. Prețul și percepția consumatorilor, două motoare ale avansului Analiza notează că prețul accesibil este un factor cheie. Analiștii Citi estimează că trei sferturi din vânzările automobilelor chinezești în UE provin de la SAIC Motor (proprietarul MG), BYD și Chery, companii care, în general, vin cu modele mai ieftine. În paralel, reticența față de originea brandului pare să scadă: un sondaj Bloomberg Intelligence arată că 38% dintre respondenți nu aveau nicio reținere să cumpere o marcă chineză. Nu toate mărcile câștigă: recul puternic pentru NIO în Europa În contrast cu trendul general, NIO (segment premium) lipsește din „cifrele în plină expansiune”, iar vânzările sale europene au scăzut abrupt. Până în iulie 2026, înmatriculările din Germania au scăzut cu aproape 90% (la 18 vehicule), iar în Olanda cu 88% (la 8), potrivit datelor citate. Analiza pune această evoluție pe seama unei game europene bazate pe o platformă mai veche (NT 2.0, 2023–2024), în timp ce noile modele pentru China (ES8, ES9, ET9) nu ar urma să ajungă în Europa decât la finalul lui 2027. În plus, tehnologia de schimbare a bateriilor, un avantaj în China, a pornit lent în Europa din cauza infrastructurii insuficiente și a bazei mici de clienți. Ce urmează: risc de reglementare și presiune pe concurență Dacă UE va extinde taxele compensatorii și la hibridele plug-in din China, una dintre principalele pârghii de creștere ale mărcilor chineze ar putea fi afectată. Până atunci, combinația dintre prețuri mai mici și „zona gri” de reglementare pentru hibridele reîncărcabile continuă să mute cote de piață în Europa, într-un ritm care schimbă rapid peisajul concurențial. [...]
Dacia susține că reglementările UE consumă 25% din bugetul de R&D și din resursa de inginerie , ceea ce apasă disproporționat pe costul mașinilor mici și riscă să împingă în sus pragul de preț al modelelor „de volum”, potrivit Mobilissimo . Mesajul, atribuit CEO-ului Dacia, Katrin Adt , cere o „pauză” în extinderea listei de obligații pentru automobilele mici, fără eliminarea normelor deja în vigoare. De ce contează: costurile de conformare se văd mai repede la mașinile ieftine Argumentul central este unul economic: la un constructor premium, costul suplimentar al tehnologiilor obligatorii se poate „dizolva” mai ușor într-un preț de zeci de mii de euro. La Dacia, unde poziționarea se bazează pe accesibilitate, fiecare senzor, cameră sau modul electronic are un impact mai vizibil în prețul final. În material sunt sintetizate trei repere numerice invocate de companie: aproximativ 100 de cerințe de siguranță și emisii ar fi fost deja implementate; alte 107 ar urma până la finalul deceniului; 25% din R&D și 25% din munca inginerilor ar fi alocate conformării cu reglementările. „Butonul magic” și paradoxul tehnologiei obligatorii Katrin Adt oferă ca exemplu funcția My Safety, numită intern „butonul magic”, care permite readucerea rapidă a sistemelor ADAS (sisteme avansate de asistență a șoferului) la o configurație preferată și reducerea unei părți din avertizările sonore care reapar la pornirea mașinii. Potrivit șefei Dacia, acesta ar fi cel mai utilizat buton pe modelele mărcii. „Întrebarea este dacă acestea sunt exact ceea ce clientul are nevoie și își dorește.” Ideea subliniată în articol: producătorul plătește pentru tehnologie impusă, iar una dintre cele mai folosite comenzi este cea care o face „mai puțin vocală” în utilizarea de zi cu zi. Ce impune UE și care este justificarea Materialul trimite la cadrul european de siguranță, care a făcut obligatorii pe mașinile noi tehnologii precum avertizarea la depășirea vitezei, detectarea somnolenței, frânarea automată de urgență, asistența pentru păstrarea benzii, senzori sau cameră pentru mersul înapoi și „event data recorder” (dispozitiv care înregistrează date înainte/în timpul unui accident). Conform estimării Comisiei Europene, noile măsuri ar putea contribui la salvarea a peste 25.000 de vieți până în 2038, menționează articolul, indicând că există un beneficiu de siguranță care explică de ce aceste sisteme au devenit obligatorii. Sandero: scumpirea, între reglementări și schimbarea produsului Exemplul folosit în discuție este Dacia Sandero : prima generație ar fi pornit în 2008 de la aproximativ 7.800 de euro, iar pentru generația actuală este vehiculat un preț de bază de aproximativ 13.990 de euro pe unele piețe. Articolul notează că diferența nominală este de aproape 80%, dar avertizează că ar fi o simplificare să fie pusă integral pe seama Bruxelles-ului: în 18 ani au intervenit schimbări de generație, motoare, siguranță, confort, costuri cu energia, materialele și forța de muncă, plus inflația. Pentru România, este indicat un reper concret din configurator: Sandero Expression TCe 100 are un preț de listă de 15.750 de euro (înainte de reduceri comerciale și Rabla), ceea ce înseamnă aprox. 78.750 lei (calcul la un curs rotunjit de 5 lei/euro). Presiunea pe volum și miza „electricei ieftine” În paralel cu discuția despre costuri, articolul indică și presiunea pe vânzări: Sandero ar fi rămas cea mai vândută mașină din Europa în prima jumătate din 2026, însă cu un volum în scădere cu 12,5%. La nivel de marcă, Renault Group ar fi raportat în primul semestru 327.077 de unități Dacia la nivel global (minus 8,1% față de anul anterior), iar cota europeană pentru autoturisme ar fi fost de 3,9%. Miza următoare, în această logică, este mașina electrică accesibilă: articolul menționează conceptul Dacia Hipster și ideea unui model de serie sub 15.000 de euro, despre care compania spune că ar depinde și de reguli simplificate pentru automobile urbane mici. Totodată, noua generație Spring este dată ca exemplu al dificultății de a rămâne jos ca preț, fiind menționată „zona de 18.000 de euro”. Ce urmează: propuneri de „înghețare” și o posibilă categorie nouă Dacia nu ar fi singură în această solicitare. Articolul amintește că, în mai, CEO-ul Renault Group, François Provost, a propus o înghețare timp de 10 ani a noilor reguli pentru mașinile mici , fără eliminarea celor existente, vorbind despre un „tsunami de reglementări”. În același timp, este menționată ideea unei categorii M1e pentru electrice compacte, unde introducerea unor noi obligații ar putea fi limitată — un test pentru fezabilitatea „mașinii europene de 15.000 de euro” în condiții de reglementare și costuri în creștere. [...]
Volkswagen își taie drastic ținta de profitabilitate pentru 2026, până la o marjă operațională de maximum 1% din vânzări , după deprecieri și provizioane excepționale de circa 10 miliarde de euro, într-un context în care declinul din China apasă tot mai puternic pe rezultate, potrivit Ziarul Financiar . Ajustarea vine la mai puțin de două săptămâni după ce consiliul de supraveghere a aprobat un al doilea val de reduceri de personal, care duce totalul posturilor vizate în apropierea pragului de 100.000 până în 2030. Potrivit Bloomberg, revizuirea are trei cauze: deprecierea participației în Porsche, provizioanele legate de restructurare și deteriorarea rezultatelor din China. Ce intră în „nota” de 10 miliarde de euro Cea mai mare componentă a sumei este o depreciere a fondului comercial de 6 miliarde de euro aferentă segmentului operațional Porsche, conform unui comunicat transmis pieței de Porsche Automobil Holding SE , acționarul principal al Volkswagen. Restul provine din provizioane pentru restructurare (inclusiv pensionări anticipate și costuri asociate vânzării uzinei de la Osnabrück) și din corecții legate de activitatea din China. Restructurarea: două tranșe, dar fără detalii despre mecanism Programul de disponibilizări a fost anunțat în două etape: Martie 2026: reducerea a circa 50.000 de posturi în Germania până în 2030, pe baza acordului cu sindicatele de la finalul lui 2024 (peste 35.000 de posturi la fabricile germane), la care s-au adăugat aproximativ 15.000 de posturi la Audi, Porsche și divizia de software Cariad. 3 septembrie 2026 ( Future Plan 2030 ): încă aproximativ 50.000 de posturi la nivel global, în următorii circa trei ani, inclusiv în structurile de management. Grupul nu a precizat dacă reducerile vor fi făcute prin concedieri, plăți compensatorii sau prin neînlocuirea angajaților care pleacă. China, punctul de presiune care trage în jos marjele Piața chineză rămâne principala sursă a deteriorării, după ce livrările Volkswagen au scăzut cu peste 35% în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul avansului rapid al producătorilor locali de mașini electrice, între care BYD și Geely. La nivel de grup, livrările au coborât cu 6,3% în prima jumătate a anului, iar în trimestrul al doilea profitul operațional a scăzut cu 9,5%, la 3,5 miliarde de euro, la venituri de 82,4 miliarde de euro. Profitul net s-a redus cu 32,9%, la 1,53 miliarde de euro. Ce mai spune compania despre 2026 și ce riscuri rămân Pentru întregul an 2026, Volkswagen estimează acum venituri din vânzări de circa 315 miliarde de euro și își menține ținta de flux de numerar net în divizia auto într-un interval de 3-6 miliarde de euro. Compania avertizează însă că rezultatele pot scădea suplimentar dacă mediul de piață se deteriorează, iar o marjă operațională de 1% lasă un spațiu de manevră „extrem de redus”. În iulie, grupul își ajustase deja prognoza de venituri pentru 2026, de la o creștere de până la 3% la o variație între minus 3% și zero. În privința dividendului, Volkswagen a indicat că o eventuală propunere pentru exercițiul financiar 2026 va fi formulată la adunarea generală a acționarilor de la începutul lui 2027, cu plata în iunie, distribuția urmând să depindă de respectarea țintelor de flux de numerar pe perioada restructurării. [...]
Volkswagen mută ID.3-ul de top din zona „GTX” în „GTI”, o repoziționare de branding cu miză comercială , care vine la pachet cu o creștere de performanță și cu o listă de dotări orientate spre „hot hatch” electric, potrivit Motor1 . Schimbarea este legată de trecerea gamei ID.3 la facelift-ul „Neo” (menționat ca pornind din aprilie 2026), iar cea mai sportivă versiune nu mai folosește sigla GTX. Ce se schimbă în poziționare: GTX iese, GTI intră În interpretarea Motor1, GTX a rămas un nume cu impact emoțional limitat pentru un model de performanță, în timp ce GTI aduce „moștenirea” clasică Volkswagen într-o zonă în care constructorii caută diferențiere. Pentru ID.3, trecerea la GTI înseamnă și o aliniere vizuală la elemente consacrate: logo GTI, bandă roșie și detalii de design care trimit la Golf GTI. Design și interior: accent pe identitate GTI și comenzi fizice ID.3 GTI pornește de la ID.3 Neo, cu părți față/spate redesenate, dar adaugă elemente specifice: grilă tip „fagure”, accente roșii și jante standard de 20 de inci „Wörthersee”. Culorile menționate includ Mondsteingrau, Grenadillschwarz, Tornadorot, Gletscherweiß și Scale Silver. La interior, modelul preia noua planșă de bord a lui Neo, cu „mai multe butoane fizice” și materiale îmbunătățite, iar tema GTI continuă prin: bandă roșie decorativă pe bord; marcaj roșu la ora 12 pe volan; cusături roșii și scaune sport cu model „carouri” (inspirat de primul Golf GTI); opțional, scaune cu reglaje electrice, memorie și masaj. Performanță și încărcare: 240 kW, tracțiune spate și 601 km WLTP Dincolo de nume, ID.3 GTI vine cu o configurație tehnică prezentată ca „istorică” pentru sigla GTI: este primul GTI cu tracțiune spate , notează publicația. Motorul este o mașină sincronă cu magnet permanent (APP550), montată pe puntea spate. Datele comunicate în material: putere: 240 kW (326 CP) ; cuplu: 545 Nm ; 0–100 km/h: 5,6 secunde ; viteză maximă: 200 km/h (limitare electronică); baterie: 79 kWh net (litiu-ion); autonomie: 601 km WLTP (combinat); încărcare 10–80%: 29 minute , la un vârf de 183 kW . Modelul primește și suspensie controlată electronic (DCC), cu MacPherson pe față și multilink cu cinci brațe pe spate, plus direcție progresivă. Există un mod de rulare dedicat „GTI”, activabil dintr-un buton pe volan, care ajustează parametrii de propulsie și șasiu și activează „launch control”. În modul Sport, Volkswagen descrie și un „sunet sportiv” artificial, redat până la 50 km/h. Preț: Volkswagen nu a anunțat încă, reperul rămâne zona de 50.000 de euro Volkswagen nu a comunicat prețurile pentru ID.3 GTI, potrivit Motor1. Ca puncte de referință, publicația amintește: ID.3 GTX Performance: de la 52.295 euro (aprox. 260.000 lei ); Cupra Born VZ: de la 50.990 euro (aprox. 254.000 lei ). Motor1 avansează ca ipoteză un posibil start „în jurul pragului de 49.000 de euro”, însă aceasta este o estimare, nu o informație confirmată de producător. [...]
