Știri
Știri din categoria Auto
Vânzările BYD în afara Chinei au depășit 160.000 de unități în mai, un prag atins pentru prima dată, pe fondul unei cereri record care începe să pună presiune pe capacitatea de producție a companiei, potrivit Electrek.
BYD a vândut în mai 383.453 de vehicule „new energy” (NEV – electrice și hibride plug-in), suficient cât să oprească o serie de opt luni de scădere a ritmului de creștere anuală. Față de aprilie, vânzările totale au urcat cu aproape 20%, de la 321.123 de unități.
Motorul revenirii a fost exportul: livrările în străinătate au trecut de 160.000 de unități, în creștere cu 80% față de mai 2025 și cu 19% peste recordul anterior de 135.098 stabilit în aprilie. În primele cinci luni din 2026, BYD a vândut 616.263 de vehicule peste hotare, iar în mai vânzările externe au reprezentat peste 41% din totalul companiei.
Pe segmente, BYD a raportat în mai:
În mai multe piețe majore, inclusiv Marea Britanie, BYD a depășit Tesla și Kia și a devenit marca de electrice cu cele mai mari vânzări cumulate până în aprilie, conform articolului.
Compania mizează și pe extinderea gamei pentru Europa și Regatul Unit. BYD Dolphin Surf pornește în Marea Britanie de la 18.650 lire sterline (aprox. 110.000 lei), iar în „următoarele săptămâni” ar urma să intre la vânzare Dolphin G DM-i, un PHEV descris ca primul model dezvoltat special pentru piețele externe. BYD nu a comunicat încă prețul, însă publicația notează că este așteptat să înceapă sub 20.000 de lire (aprox. 118.000 lei).
BYD intenționează să aducă în acest an pe piețele externe (inclusiv Europa și Marea Britanie) noua generație Blade Battery 2.0 și tehnologia de încărcare „Flash Charging”, începând cu Denza Z9 GT. În același timp, CEO-ul Wang Chuanfu a recunoscut că cererea a depășit capacitatea de producție, cu comenzi pentru unele modele care ar fi trecut de 100.000 de unități – un semnal că principalul obstacol pe termen scurt poate deveni livrarea efectivă, nu atragerea de clienți.
Recomandate
Piața de camionete compacte crește rapid, iar Jeep riscă să repete întârzierea care a costat-o la alte segmente , într-un moment în care rivalii au deja avans, potrivit unei analize Jalopnik despre posibilitatea revenirii numelui Comanche. Comanche a fost introdusă în 1986, construită pe platforma lui Cherokee, și a câștigat rapid fani datorită capacității de încărcare și motorului de 4,0 litri cu șase cilindri în linie (disponibil pe versiunile ulterioare). Vânzările au atins un vârf în 1988, la 43.718 unități, dar apoi au scăzut, iar modelul a fost oprit după anul de model 1992. Deși Jeep nu a văzut „un motiv valid” să reînvie numele, publicația argumentează că, în 2026, contextul de piață ar putea justifica o reconsiderare. Semnalul pieței: succesul Maverick și interesul pentru noi intrări Punctul central al argumentului este dimensiunea cererii pentru camionete mici, ilustrată de Ford Maverick. Conform datelor citate de Jalopnik din Ford Authority , Ford a vândut 131.142 unități în 2024 și 155.051 în 2025, iar în 2026 a ajuns deja la 48.057 unități vândute până la finalul lunii aprilie. Jalopnik amintește și că a evaluat favorabil versiunea de bază XL în 2023, sugerând că un produs competitiv poate avea tracțiune comercială fără să se îndepărteze mult de un preț de intrare „de bază” (fără a oferi însă cifre de preț în textul sursă). Un alt indicator invocat este Slate Auto, care ar fi strâns 150.000 de depozite pentru o viitoare camionetă compactă. Depozitele sunt descrise ca fiind de 50 de dolari (aprox. 230 lei), complet rambursabili — deci nu echivalează cu comenzi ferme, dar semnalează interesul pentru segment. Riscul pentru Jeep: întârzierea la intrare poate limita potențialul comercial Analiza pune accent pe un tipar: Jeep a intrat târziu în segmente care deja se consolidau. Exemplul dat este Gladiator , lansat în 2019, după ce alți producători aveau deja modele „stabilite” în zona camionetelor de clasă medie, ceea ce ar fi făcut mai dificilă schimbarea loialității cumpărătorilor. Jalopnik sugerează că acest lucru ar putea explica de ce Gladiator nu a ajuns la nivelul de vânzări al unor modele consacrate precum Toyota Tacoma, Ford Ranger și Chevrolet Colorado. În aceeași logică, publicația compară situația cu „boom-ul” de SUV-uri crossover mici: Honda și Toyota ar fi avut ani de succes înainte ca Jeep să intre cu Patriot și Compass. Concurența se mișcă, dar segmentul nu e „închis” Pe lângă Ford, Jalopnik notează că și alți producători au găsit succes în zona camionetelor compacte, inclusiv Hyundai Santa Cruz, chiar dacă Maverick „a depășit-o” la vânzări. Concluzia este că piața nu pare saturată, iar baza de fani Jeep ar putea susține un astfel de produs — însă întrebarea rămâne dacă producătorul va avea „curajul” să intre devreme sau va rata din nou momentul. [...]
Lamborghini își amână primul model electric până după 2030 și își calibrează tranziția pe hibridizare , pe fondul convingerii că tehnologia actuală nu poate livra „emoția” și performanța așteptate de clienții mărcii, potrivit Auto Express . Decizia vine după ce Lamborghini a mutat proiectul Lanzador – planificat inițial pentru 2028 ca primul model fără motor termic – către o versiune plug-in hybrid (hibrid cu încărcare la priză), invocând cerere slabă pentru vehicule electrice în segmentul de lux super-sport. În paralel, reacția publică negativă la lansarea Ferrari Luce EV și scăderea prețului acțiunilor Ferrari nu ar fi motivul pentru care Lamborghini se declară „mulțumit” de întârziere, notează publicația. De ce contează: Lamborghini pariază pe „maturitatea tehnologiei”, nu pe calendar Într-un interviu acordat Auto Express, Stefano Cossalter, director de produs pentru Lamborghini Urus și viitorul Lanzador, spune că marca nu comentează strategiile altor producători, dar își justifică propria abordare prin două criterii: acceptarea unui Lamborghini electric și maturitatea tehnologiei. „Este vorba despre acceptarea [unui Lamborghini electric] și despre maturitatea tehnologiei, pentru că dacă trebuie să venim cu o mașină electrică, trebuie să fie o capodoperă din punct de vedere al performanței.” Cossalter admite că există deja pe piață multe mașini electrice foarte rapide, inclusiv de la mărci chineze precum BYD și Xiaomi, însă susține că accelerația în linie dreaptă nu este suficientă pentru ceea ce urmărește Lamborghini. „Credem că tehnologia nu este încă suficient de matură pentru a livra tipul de emoție și performanță pe care un Lamborghini electric trebuie să le livreze.” Ce urmează: mai multe hibride și motoare termice păstrate după 2030 Lamborghini nu renunță complet la ideea unui model electric, ci își amână planurile. Un purtător de cuvânt al companiei a declarat anterior că, din perspectivă tehnologică, Lamborghini este „pe deplin pregătită pentru full electric”, iar Cossalter afirmă că dezvoltarea pe zona de baterii și chimia celulelor continuă. Între timp, direcția operațională rămâne hibridizarea: Lanzador va veni ca plug-in hybrid, nu ca model 100% electric; următoarea generație Lamborghini Urus, așteptată în 2029, va avea un sistem plug-in hybrid cu motor V8; compania a confirmat că va continua să producă motorul V12 „legendat” și după 2030. În esență, Lamborghini își construiește tranziția către electrificare în jurul unei promisiuni de produs (performanță și „emoție”), chiar dacă asta înseamnă amânarea intrării în zona EV și prelungirea ciclului de viață pentru hibride și motoare termice în anii următori. [...]
Toyota oprește dezvoltarea sedanului electric de lux Lexus LF-ZC , un proiect care trebuia să susțină țintele de electrificare ale mărcii , potrivit Electrek . Modelul era așteptat să intre în producție „mai târziu în acest an”, însă planul a fost amânat anterior până la mijlocul lui 2027, iar acum nu mai este vizată lansarea în producție „în viitorul previzibil”. Decizia vizează conceptul Lexus LF-ZC, prezentat la Japan Mobility Show în 2023, pentru care Toyota spunea că versiunea de serie va sosi în 2026 și va introduce tehnologii noi, inclusiv o platformă dedicată și baterii „avansate”. De ce contează: un proiect-cheie pentru obiectivele Lexus, scos din plan Electrek notează că LF-ZC era prezentat drept un „flagship” (model de vârf) în strategia Lexus, fiind așteptat să joace un rol important în ambiția Toyota ca Lexus să ajungă la vânzări de 1 milion de vehicule electrice anual până în 2030 și să devină marcă exclusiv electrică până în 2035. Oprirea proiectului ridică semne de întrebare asupra calendarului și fezabilității acestor ținte, în condițiile în care un model considerat central nu mai ajunge pe piață. Motivele invocate și schimbarea de priorități Potrivit unui „nou raport” al Nikkei (citat de Electrek), Toyota a încheiat dezvoltarea modelului și își va concentra atenția pe SUV-uri mai mari și pe alte vehicule, „probabil” cu motorizări pe benzină. Un purtător de cuvânt Toyota a confirmat pentru Automotive News că proiectul este întrerupt din cauza: „fluctuațiilor în cererea de piață”; volumului de muncă asociat cu planificarea și producția vehiculului. „Am decis să anulăm proiectul de dezvoltare LF-ZC ca parte a unei revizuiri la nivelul întregii companii a proiectelor de dezvoltare a vehiculelor. Anularea acestui proiect specific nu înseamnă că am renunțat la dezvoltarea BEV-urilor (vehicule electrice cu baterie) de generație următoare.” Ce tehnologii ar fi trebuit să aducă LF-ZC În comunicarea inițială, Toyota lega LF-ZC de mai multe noutăți tehnice, inclusiv: „gigacasting” (turnare de mari dimensiuni) pentru a împărți caroseria în trei secțiuni (față, centru, spate), cu scopul de a reduce costurile; baterii prismatice „high-performance”, despre care Toyota afirma că ar putea duce la o autonomie de aproximativ două ori mai mare decât la „EV-urile tradiționale” și la încărcare semnificativ mai rapidă; un „Intelligent Cockpit” digitalizat, bazat pe platforma software „Arene OS”, cu funcții alimentate de inteligență artificială pentru recomandări de rută și mod de condus în funcție de obiceiurile șoferului. Context: vânzările de electrice ale Toyota cresc, dar compania mizează pe „multi-pathway” Electrek subliniază că raportul invocă o „scădere globală” a vânzărilor de vehicule electrice, însă publicația afirmă că „vânzările globale de EV cresc”. În același timp, Toyota ar fi început să vândă mai bine vehicule pur electrice: Electrek indică o creștere de 42% anul trecut, până la 190.000 de unități, pe fondul actualizării bZ4X (bZ în SUA) și al unor modele cu cost redus produse în China, precum bZ3X. În SUA, în trimestrul I, Toyota bZ a fost al treilea cel mai vândut EV, după Tesla Model Y și Model 3, dar compania ar considera – în contextul „schimbărilor recente de politici” – că un sedan electric de lux nu ar avea tracțiune comercială pe această piață. Ce urmează Toyota spune că va continua să avanseze tehnologii precum gigacasting și bateriile solid-state (cu electrolit solid), și că va „explora” posibilitatea de a introduce din nou un EV de generație următoare; tehnologiile ar putea fi extinse și către vehicule cu alte tipuri de propulsie. Decizia vine la mai puțin de o lună după ce Lexus a prezentat modelul electric cu trei rânduri TZ (an model 2027), care ar urma să fie pus în vânzare „mai târziu în acest an”, alături de Toyota Highlander BEV, potrivit Electrek. [...]
Mercedes-Benz a deschis în România comenzile pentru prima Clasa C electrică , cu un preț de listă de 63.990 de euro (TVA inclus), adică la nivelul unei Clase E pe benzină. Informațiile sunt prezentate de Wall-Street , iar diferența de poziționare arată că trecerea la propulsia electrică rămâne, în acest segment, un „upgrade” financiar, nu o alternativă echivalentă ca buget. Modelul este disponibil, pentru moment, într-o singură versiune: C 400 4Matic, cu tracțiune integrală și două motoare electrice (câte unul pe fiecare punte), care dezvoltă împreună 489 CP. Bateria are o capacitate netă de 94 kWh, iar autonomia oficială în ciclu WLTP mixt este de 753 km. Prețuri și comparații relevante în gamă În articol este făcută o comparație directă cu modelele termice și electrice din portofoliul Mercedes-Benz, care conturează poziționarea comercială a noii Clase C electrice: Mercedes-Benz Clasa C Electric: 63.990 euro (TVA inclus) Mercedes-Benz Clasa E termică: 62.800 euro (în prezent), după ce la lansare a fost 62.660 euro Mercedes-Benz CLA Electric: de la 47.870 euro Mercedes-Benz Clasa C pe benzină: de la 48.760 euro În același context, publicația notează că Audi nu are un A4 e-Tron, iar pentru noul BMW i3 pe platforma Neue Klasse nu există încă prețuri confirmate pentru România. Ca reper, este menționat că BMW iX3 începe de la 65.461 euro, iar BMW i4 începe de la 69.636 euro; totodată, Seria 3 berlină cu motor termic pornește de la 57.294 euro. Ce primești tehnic la lansare Pe lângă autonomia declarată, Clasa C Electric vine cu o arhitectură de 800V, care permite încărcare la o putere de până la 330 kW. Mercedes-Benz susține că se pot adăuga 319 km de autonomie în 10 minute. Modelul este disponibil cu mai multe linii de echipare (Avantgarde, AMG Line, AMG Line Plus), iar pe lista de opționale apar inclusiv suspensia pneumatică și direcția pe puntea spate, prin pachetul Agility & Comfort, la 2.900 euro. Mercedes-Benz mai indică și că va exista o versiune mai puțin puternică, cu un singur motor electric, care ar urma să ofere până la aproximativ 797 km cu un „plin” de curent. Pentru varianta cu două motoare, producătorul menționează posibilitatea de a dezactiva complet motorul de pe față, care are rol de „booster”. Performanțe și consum Conform datelor din articol, Clasa C Electric accelerează de la 0 la 100 km/h în 4 secunde, iar viteza maximă este limitată electronic la 210 km/h, pentru eficiență. Greutatea mașinii este de 2.460 kg, iar consumul estimat este între 14,1 și 18,5 kWh/100 km. [...]
Vânzările Tesla în Europa au revenit puternic în mai, cu un vârf în Franța, unde înmatriculările au urcat cu 655% , pe fondul unei cereri mai bune pentru vehicule electrice și al optimizării capacității de producție și livrare în regiune, potrivit IT之家 . Revenirea este susținută de date de înmatriculare (înregistrări de mașini noi) din mai multe piețe europene, iar o analiză Reuters citată de publicație indică faptul că trendul de creștere din mai continuă impulsul din aprilie, când Tesla ar fi atins maxime de vânzări în mai multe țări. Franța conduce creșterea, iar alte piețe raportează salturi de trei cifre Franța a fost principalul motor al avansului: înmatriculările Tesla au crescut cu 655% față de anul trecut, la 5.446 de unități, acesta fiind cel mai bun rezultat al mărcii într-o lună mai pe această piață. De la începutul lui 2026, Tesla a depășit 20.000 de unități vândute cumulat în Franța, nivel care, conform sursei, plasează țara înaintea celorlalte piețe europene la totalul anual. În alte state, creșterile raportate pentru mai includ: Danemarca: +136% la 1.750 de unități; Model Y a fost cel mai vândut model (toate motorizările), iar Model 3 s-a clasat pe locul 5. Spania: +113%, la 1.690 de unități. Suedia: +71%, la 858 de unități. Norvegia: +29%, la 3.345 de unități (creștere mai moderată, deși rămâne o piață-cheie pentru Tesla). Italia este menționată drept excepția din mai: înmatriculările lunare au scăzut ușor față de anul trecut, deși vânzările cumulate din 2026 ar rămâne în creștere comparativ cu 2025. De ce contează: cerere mai bună și capacitate în creștere, după un 2025 dificil Publicația notează că o parte din saltul anual vine și dintr-o bază de comparație mai redusă în aceeași perioadă din 2025, însă subliniază și o îmbunătățire vizibilă a cererii. Printre factorii care ar fi împins consumatorii spre mașini electrice sunt menționate politicile de sprijin, subvențiile locale și creșterea prețurilor la combustibili. Pe partea operațională, creșterea vânzărilor se suprapune cu un moment de optimizare a capacității lanțului de aprovizionare din Europa. Fabrica Tesla din Berlin (Gigafactory) a ajuns în mai la 750.000 de vehicule produse cumulat, iar compania ar planifica o majorare a capacității cu 20% pentru a răspunde cererii regionale în creștere. În paralel, procesul de introducere în Europa a versiunii „supravegheate” a FSD (funcție de conducere asistată care necesită monitorizarea șoferului) s-ar accelera: Estonia a devenit recent al treilea stat membru UE care a primit aprobarea pentru utilizarea acestei funcții pe drumurile publice, potrivit sursei. Ce urmează: imaginea completă depinde de datele din piețele mari Datele pentru Germania și Marea Britanie urmează să fie publicate în zilele următoare, astfel că „tabloul complet” al rezultatelor Tesla în Europa pentru luna mai nu este încă final, arată materialul. Totuși, pe baza cifrelor deja disponibile, sursa apreciază că revenirea vânzărilor în regiune este una „substanțială”, după ce în 2025 cota de piață a Tesla în Europa ar fi fost aproape înjumătățită pe fondul stagnării actualizărilor de modele și al presiunii din partea concurenței. [...]
Înmatriculările Tesla au accelerat puternic în mai în mai multe piețe europene , semn că revenirea vânzărilor companiei pe continent este susținută de creșterea generală a cererii pentru mașini electrificate, potrivit Smart Car . Cea mai mare variație anuală a fost raportată în Franța, unde înmatriculările Tesla au urcat cu 655% față de aceeași lună din 2025. În datele citate de publicație din surse locale de profil, Tesla a înregistrat în luna mai următoarele volume și ritmuri de creștere: Suedia: 858 de mașini înmatriculate, +71% an la an; Danemarca: 1.750, +136% ; Spania: 1.690, +113% ; Norvegia: 3.345, +29% ; Franța: 5.446, +655% . Context: piața europeană împinge în sus segmentul electrificat Publicația notează că, la nivelul Europei, înmatriculările de modele electrificate (electrice, hibride plug-in și hibride) au crescut în aprilie cu aproximativ 21% față de anul anterior, potrivit datelor Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), ajungând să reprezinte peste două treimi din totalul înmatriculărilor de mașini noi. În acest context, mai multe state europene continuă să se bazeze pe politici de sprijin și subvenții la achiziție , iar nivelul ridicat al prețurilor la carburanți ar încuraja orientarea consumatorilor către modele cu emisii reduse. De ce contează: creșterea pieței compensează scăderea cotei Tesla Analiza citată de Smart Car , semnată de economistul Rico Luman (ING), indică faptul că Tesla și-ar fi redus cota de piață , însă vânzările sunt susținute de expansiunea rapidă a pieței de vehicule electrice . În plus, în Europa de Nord penetrarea mașinilor electrice continuă să crească, iar piețe care au rămas în urmă, precum Spania, ar trece printr-o etapă de „recuperare” a cererii. Datele prezentate se referă la înmatriculări (înregistrări de vehicule noi), un indicator folosit frecvent ca proxy pentru vânzări, dar care poate fi influențat și de calendarul livrărilor. Sursa nu oferă detalii despre modelele vândute sau despre factorii punctuali care ar explica saltul din Franța. [...]
