Știri
Știri din categoria Auto
Aprobarea Olandei pentru FSD deschide un precedent de reglementare în UE, cu potențial direct asupra strategiei de creștere a Tesla, într-un moment în care compania caută să-și relanseze vânzările în Europa. Potrivit hotnews.ro, autoritățile olandeze au aprobat utilizarea software-ului de conducere autonomă al Tesla (FSD) pe autostrăzi și pe străzile orașelor, cu supraveghere umană obligatorie.
Aprobarea vizează tehnologia numită „Full Self-Driving Supervised”, care poate conduce, frâna și accelera mașina, după mai mult de 18 luni de teste și analize realizate de autoritatea olandeză pentru vehicule, RDW. Pentru Tesla, este o premieră europeană, iar compania speră ca măsuri similare să fie adoptate și în restul Uniunii Europene.
RDW susține că utilizarea corectă a acestui sistem de asistență la conducere „contribuie pozitiv la siguranța rutieră” și spune că va depune și o cerere pentru ca tehnologia să poată fi utilizată la nivelul întregii UE. Dacă demersul se concretizează, Olanda ar putea deveni un „caz-școală” pentru omologarea și extinderea funcțiilor avansate de asistență la condus în piața europeană.
Pentru Tesla, adoptarea pe scară largă a FSD este descrisă ca fiind esențială în strategia de creștere. O parte importantă din evaluarea companiei, de 1 trilion de dolari, este legată de pariul lui Elon Musk că software-ul de conducere autonomă bazat pe inteligență artificială și robotaxiurile vor deveni o sursă majoră de venituri.
Tesla mizează pe FSD și ca instrument comercial, pe fondul încetinirii vânzărilor în Europa, pusă în material pe seama unei game de vehicule electrice considerate învechite și a retoricii politice a lui Musk, care a îndepărtat o parte dintre consumatori. În același timp, vânzările Tesla în Europa au crescut în februarie pentru prima dată în mai bine de un an.
Un analist Morningstar, Seth Goldstein, estimează că aprobarea din Olanda și eventuale aprobări ulterioare în UE ar putea duce la creșterea vânzărilor în lunile următoare, pe fondul interesului consumatorilor de a testa FSD.
Tesla a transmis, într-o postare pe X, că intenționează să lanseze „în curând” funcția FSD Supervised în mai multe țări europene și că va începe în curând implementarea în Țările de Jos.
RDW atrage atenția că cerințele de siguranță în UE, în procesul de omologare a vehiculelor, sunt mai stricte decât în SUA. În consecință, autoritatea afirmă că versiunea FSD Supervised din SUA „nu este comparabilă” cu versiunea din UE, fără a oferi detalii suplimentare.
În SUA, software-ul este disponibil sub formă de abonament, dar se confruntă cu procese intentate de consumatori și anchete federale după accidente și rapoarte privind încălcări ale regulilor de circulație.
Recomandate
Diferența de preț dintre mașinile electrice și cele pe benzină a coborât la un minim istoric în SUA , pe fondul ieftinirii continue a vehiculelor electrice și al creșterii stimulentelor comerciale, potrivit electrek.co , care citează date Kelley Blue Book pentru luna martie. Prețul mediu de tranzacționare (average transaction price – prețul efectiv plătit, după negocieri și reduceri) pentru un vehicul electric nou a fost în martie de 54.508 dolari (aprox. 251.000 lei). Nivelul este cu 2,8% mai mic față de martie 2025 și marchează a treia lună consecutivă de scăderi. Față de februarie, prețurile au coborât cu 0,7%, după ce și datele din februarie au fost revizuite în jos. În acest context, ecartul față de mașinile cu motor termic (ICE – internal combustion engine) s-a redus la aproximativ 5.800 dolari (aprox. 26.700 lei), cel mai mic diferențial înregistrat de Kelley Blue Book. Pentru piață, miza este economică: pe măsură ce diferența se comprimă, bariera de intrare la achiziție pentru un EV scade, iar competiția cu modelele pe benzină se mută tot mai mult pe costul total de utilizare și pe infrastructură. Stimulentele comerciale împing piața în jos O parte importantă din ajustarea de preț vine din stimulente: în martie, stimulentul mediu pentru un EV nou a ajuns la 14,6% din prețul de tranzacționare, adică aproape 8.000 de dolari (aprox. 36.800 lei). Este peste dublul mediei industriei și în creștere față de 14,2% în februarie. Cu un an în urmă, stimulentele erau la 12,9% din prețul mediu de tranzacționare. Publicația notează că stimulentele cresc „în ciuda pierderii creditului fiscal federal”, fără a detalia în material mecanismul sau calendarul exact al acestei schimbări. Rolul Tesla: prețuri mai mici, vânzări cu semnale mixte Tesla contribuie semnificativ la scăderea prețurilor, prin nivelul propriului preț mediu de tranzacționare și prin stimulente. În martie, prețul mediu de tranzacționare al Tesla a fost de 53.421 dolari (aprox. 245.700 lei), în scădere cu 2,6% față de martie 2025 și cu 1,2% față de februarie. Compania și-a majorat cheltuiala cu stimulentele la 12,3% din prețul de tranzacționare. Pe partea de cerere, imaginea este neuniformă: Cox Automotive estimează că vânzările Tesla în SUA au scăzut cu 8,4% în martie, față de aceeași lună din 2025. În același timp, livrările au crescut cu 6,1% față de februarie, a doua creștere lunară consecutivă. Ce urmează Concluzia datelor prezentate este că prețurile EV se relaxează, stimulentele cresc, iar diferența de accesibilitate față de mașinile pe benzină se îngustează. Dacă trendul continuă, presiunea competitivă se poate accentua în segmentul modelelor de volum, unde diferențe de câteva mii de dolari pot înclina decizia de cumpărare. [...]
Tesla a depășit pragul de 80.000 de puncte Supercharger la nivel global , conform unui anunț publicat vineri după-amiază pe contul oficial al companiei . În China continentală, rețeaua Tesla numără în prezent peste 2.500 de stații Supercharger construite și deschise, cu peste 12.000 de puncte de încărcare. În paralel, compania indică existența a peste 650 de stații de încărcare la destinație (Destination Charging) și peste 2.500 de puncte aferente acestora. Tesla susține că rețeaua sa de încărcare acoperă integral orașele-capitală de provincie și municipalitățile din China continentală, precum și majoritatea orașelor la nivel de prefectură. Totodată, compania afirmă că a deschis către vehicule non-Tesla peste 950 de stații Supercharger din această piață. Rețeaua Supercharger a livrat în 2025 un volum total de energie de 6,7 TWh (terawați-oră), un maxim istoric pentru companie. TWh este o unitate de măsură a energiei, utilizată frecvent pentru a exprima consumul sau livrările la scară mare. Publicația amintește că, în noiembrie 2025, Tesla anunțase atingerea pragului de 75.000 de puncte Supercharger la nivel global, iar pentru China continentală comunica atunci peste 2.300 de stații Supercharger, peste 12.000 de puncte, peste 640 de stații de încărcare la destinație și peste 2.400 de puncte aferente, cu acoperire completă în capitalele de provincie și municipalități. [...]
Șeful Lantu spune că parteneriatul cu Huawei rămâne strategic, dar fără pierderea independenței , un mesaj cu miză operațională într-un moment în care Huawei își extinde colaborările cu tot mai mulți producători auto, potrivit ithome.com . Declarațiile au fost făcute pe 11 aprilie, în cadrul „Forumul de nivel înalt pentru dezvoltarea vehiculelor electrice inteligente (2026)”, unde președintele Lantu Auto, Lu Fang, a discutat cu mai multe publicații, inclusiv Sina Tech. Întrebat cum răspunde Lantu la faptul că Huawei își lărgește treptat cooperarea cu alți constructori, Lu a spus că vede pozitiv multiplicarea parteneriatelor, deoarece arată că tehnologiile chineze de „inteligență” (digitalizare și funcții software avansate în mașini) sunt adoptate pe scară largă atât de companii, cât și de consumatori. Ce transmite Lantu despre relația cu Huawei Lu Fang a susținut că Lantu ar fi printre primii producători care au intrat într-un astfel de parteneriat cu Huawei și că, după mai mulți ani de colaborare, cele două părți au acumulat „experiențe” și un nivel de „înțelegere” care nu ar fi ușor de replicat de orice companie. În același timp, el a insistat asupra unei delimitări: cooperarea este „solidă” la nivel strategic, dar Lantu și Huawei rămân „două entități” separate, fiecare păstrându-și independența. De ce contează: diferențiere într-o piață cu parteneriate tot mai numeroase Mesajul vizează direct riscul de „comoditizare” a colaborărilor cu Huawei, pe măsură ce furnizorul de tehnologie lucrează cu mai mulți constructori. Lantu încearcă să poziționeze relația drept una matură și greu de copiat, dar și să reducă temerile că dependența de un partener tehnologic ar putea dilua controlul asupra produsului. Lu a legat explicit această independență de „creșterea rapidă” și „dezvoltarea sustenabilă” a ambelor părți, fără a oferi însă detalii suplimentare despre termeni comerciali, proiecte concrete sau calendar. [...]
Mercedes-Benz își accelerează tranziția spre electric în Europa, dar rămâne expusă la slăbiciunea din China , după ce a raportat pentru T1 2026 un avans al vânzărilor de electrice și un record de comenzi susținut de noul GLC complet electric, potrivit focus.de . În primul trimestru din 2026, Mercedes-Benz Group a livrat 499.700 autoturisme și vehicule comerciale ușoare (Pkw și Vans). Divizia Mercedes-Benz Cars a vândut 419.400 autoturisme, în scădere cu 6% față de anul anterior, însă livrările de mașini electrice au urcat la 44.300 unități, cu 9% mai mult. Europa și SUA trag în sus, China trage în jos Dincolo de cifra globală, dinamica regională arată o dependență încă mare de China: fără China, vânzările mondiale ar fi crescut cu 5% față de anul trecut. Compania spune că avansul din SUA și Europa a compensat doar parțial reculul din China, pus pe seama efectelor de ciclu de model, incertitudinilor macroeconomice și a unui mediu de piață dificil. În Europa, trendul pozitiv a continuat: vânzările au crescut cu 7% în T1, iar în Germania cu 9%. În SUA, Mercedes a raportat un plus de 20% față de perioada similară din 2025. Pe segmentele de vârf, Mercedes-AMG a crescut cu 5%, iar Mercedes-Maybach cu 34%. Electrificarea schimbă mixul, dar nu uniform Mercedes leagă creșterea de 9% a vânzărilor de electrice de cererea pentru noua generație de modele complet electrice. Un rol important îl are noul CLA „cu tehnologie EQ”, care contribuie la creșterea puternică a vânzărilor de electrice în Europa (+34%) și în Germania (+36%), unde modelul este deja disponibil pentru clienți. În același timp, mixul de electrificare diferă semnificativ pe regiuni: în Europa, ponderea xEV (electrice + hibride plug-in) a urcat la 41% (de la 37% în T1 2025); la nivel global, ponderea xEV a scăzut la 19% (de la 20%), pe fondul eliminării treptate a unor modele plug-in hybrid în China. Presiune pe capacități: producție în trei schimburi Cererea pentru noul CLA depășește capacitățile de producție, astfel că fabrica din Rastatt operează în trei schimburi, la capacitate maximă. Acolo sunt produse, pe lângă CLA Coupé și CLA Shooting Brake, și A-Class, GLA și EQA. Și fabrica din Bremen, unde este produs GLC-ul electric, funcționează în trei schimburi, inclusiv cu schimburi suplimentare sâmbăta. Producătorul mizează și pe lansarea recentă a versiunilor hibride CLA pentru a susține creșterea gamei în lunile următoare. Ce urmează și de ce contează pentru piață Mesajul operațional este că Mercedes intră într-o fază în care cererea pentru anumite modele electrice (în special în Europa) pune presiune directă pe producție, în timp ce China rămâne o zonă de risc pe termen scurt. Compania descrie 2026 drept un „an de tranziție” în China, marcat de schimbări de generație pentru mai multe modele, și spune că își extinde rapid portofoliul atât de vehicule complet electrice, cât și de modele cu motoare termice „electrificate” (motoare cu sisteme electrice avansate). Separat, în regiunea „Rest of World”, Mercedes a raportat un declin de 14%, atribuit în principal volumelor mai mici din Turcia și efectelor provocărilor geopolitice, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu. [...]
BMW ar putea trece versiunile „20d” la un diesel de 6 cilindri pentru a se încadra mai ușor în Euro 7 , o mutare care ar schimba atât costurile de producție, cât și poziționarea comercială a unor modele de volum, potrivit piataauto.md . Informația este atribuită presei germane, care susține că BMW ar planifica să înlocuiască actualul 2,0 litri cu 4 cilindri de pe „20d” cu un 3,0 litri cu 6 cilindri în linie, în principal din rațiuni de emisii în condiții reale. Schimbarea ar urma să debuteze pe BMW 520d (caroserii G60 și G61), odată cu facelift-ul (LCI) Seriei 5, programat, conform acelorași informații, pentru a doua jumătate a acestui an. După lansare, aceeași reconfigurare ar putea fi extinsă și la alte modele BMW cu indicele „20d”. De ce contează: Euro 7 poate împinge industria spre motoare mai mari, nu mai mici Contextul descris este presiunea noilor norme Euro 7, care nu se mai bazează doar pe regimuri de laborator, ci includ mai mult pornirile la rece și emisiile pe o plajă mai largă de turații, mai apropiată de utilizarea reală. În acest cadru, un motor mai mare, care funcționează „mai relaxat” la turații joase, poate ajunge să aibă emisii reale mai ușor de controlat decât un motor mai mic, mai solicitat. Articolul amintește și alte decizii recente puse pe seama Euro 7, de la reduceri de putere la motorizări de performanță până la eliminarea unor motoare din gamă, tocmai pentru a se încadra în cerințe. Ce motoare sunt vizate și cum s-ar schimba 520d În prezent, BMW 520d folosește motorul B47, un diesel de 2,0 litri cu 4 cilindri, lansat în 2014 și actualizat de mai multe ori, considerat unul dintre cele mai eficiente motoare diesel din gama BMW. Tocmai de aceea, înlocuirea lui cu un 6 cilindri pare, la prima vedere, contraintuitivă. Planul descris ar presupune trecerea la motorul B57, un diesel de 3,0 litri cu 6 cilindri în linie, lansat în 2015 și folosit deja pe versiuni superioare. În Seria 5 actuală, acest motor există pe 540d, unde produce 286 CP și 650 Nm, iar cu sistem mild-hybrid puterea totală ajunge la 303 CP. Pentru 520d, presa germană indică o reducere semnificativă a puterii, până la aproximativ 200 CP, cel mai probabil tot cu un sistem mild-hybrid. Indiciu de eficiență invocat: diferență mică de consum între 540d și 520d Un argument folosit pentru plauzibilitatea mutării este că, în prezent, 540d ar avea un consum omologat cu doar 0,3 litri/100 km mai mare decât 520d, deși are cilindree și putere mai mari. În această logică, dacă B57 ar fi „detunat” la circa 200 CP, consumul și emisiile ar putea coborî suficient încât un viitor 520d cu 6 cilindri să devină mai eficient decât actualul 520d cu 4 cilindri. Separat, este menționată și posibilitatea ca sistemul mild-hybrid de 48V să fie configurat diferit, cu un electromotor integrat în cutie, nu pe curea, ca la unele soluții actuale. Ce urmează și ce rămâne incert Informația este prezentată ca plan descoperit de presa germană, nu ca decizie confirmată oficial de BMW. Dacă facelift-ul Seriei 5 din a doua jumătate a lui 2026 va aduce într-adevăr această schimbare, impactul ar fi relevant: un motor mai scump și mai complex ar putea ajunge pe versiuni de volum „20d”, în numele conformării la Euro 7 și al reducerii emisiilor în utilizare reală. [...]
BYD își leagă extinderea Denza în Europa de infrastructură, cu 3.000 din 6.000 de stații de „flash charging” alocate regiunii , potrivit carnewschina.com . Mișcarea contează pentru piață fiindcă reduce una dintre barierele majore la adoptarea vehiculelor electrice premium — accesul la încărcare foarte rapidă — și sugerează o strategie integrată „mașină + energie”, nu doar export de modele. Denza, marca premium a BYD, și-a făcut cea mai recentă apariție europeană la Paris, unde a prezentat publicului modelul Z9 GT, parte dintr-o extindere mai amplă a brandului în regiune. Strategia nu se limitează la un singur model: gama inițială pentru Europa include Z9 GT și D9, un monovolum (MPV) cu șapte locuri poziționat în segmentul premium. Ținta: acoperire în peste 30 de țări și 150+ puncte de vânzare până la final de 2026 Planul Denza pentru Europa vizează, până la sfârșitul lui 2026, prezență în peste 30 de țări și deschiderea a peste 150 de puncte de retail. D9, descris ca unul dintre cele mai bine vândute MPV-uri „new energy” (electrice și hibride plug-in) din segmentul înalt în China, este planificat pentru introducere în Europa în aceeași etapă de extindere. 6.000 de stații în afara Chinei, jumătate în Europa Pe partea de infrastructură, BYD plănuiește instalarea a 6.000 de stații de încărcare „flash” în afara Chinei, dintre care 3.000 în Europa. Inițiativa este parte din programul „Flash Charging”, dezvoltat în paralel cu lansările de vehicule, ca un ecosistem comun de produs și energie. Publicația notează și un reper operațional din China: rețeaua de „flash charging” a BYD ar fi ajuns la 5.000 de stații operaționale în 297 de orașe în 27 de zile de la lansare (menționat ca raportare anterioară a aceleiași publicații). Ce promite tehnologia de încărcare și cum se poziționează Z9 GT Z9 GT este modelul care aduce sistemul de „flash charging” pe piețele europene. În condiții standard, încărcarea ar urca de la 10% la 70% în aproximativ 5 minute și de la 10% la 97% în circa 9 minute; la −30°C, timpul ar crește la aproximativ 12 minute. Modelul este oferit atât în variantă complet electrică, cât și plug-in hybrid. Pentru versiunea electrică este indicată o autonomie de până la 1.036 km în ciclul CLTC (standard chinezesc, de regulă mai optimist decât ciclurile folosite în Europa), iar pentru plug-in hybrid este menționată o autonomie electrică de până la 401 km (tot CLTC). Prețul indicat pentru Z9 GT este de aproximativ 115.000 euro (aprox. 572.000 lei), iar listarea acoperă mai multe piețe europene, inclusiv Franța, Germania, Italia și Spania. În context, Denza este acum deținută integral de BYD, după perioada în care a funcționat ca joint venture cu Mercedes-Benz, iar combinația dintre exportul de modele și investițiile în încărcare este prezentată ca o tendință tot mai vizibilă în rândul constructorilor chinezi care se extind în Europa. [...]
