Știri
Știri din categoria Apărare
NATO cere creșterea cheltuielilor de apărare, iar mesajul transmis la București de secretarul general Mark Rutte pune presiune directă pe bugetele naționale, inclusiv pe cel al României, în contextul în care Rusia rămâne „amenințarea directă” a Alianței, potrivit news.
În declarațiile făcute miercuri, după Summitul B9 de la București, Rutte a spus că statele NATO „nu pot să lase garda jos” și că trebuie făcut „tot ce este necesar” pentru apărarea teritoriului aliat, în condițiile în care Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
„Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO.”
Șeful NATO a legat explicit nivelul de securitate de resursele alocate armatei, afirmând că forțele armate trebuie să aibă „capabilitățile” și „resursele” necesare, ceea ce implică, în formularea sa, cheltuieli mai mari pentru apărare, astfel încât toate țările să se poată apăra.
Rutte a indicat și o direcție operațională: întărirea Flancului Estic. În acest context, a salutat investițiile în apărare realizate de Polonia, România și alți aliați, fără a oferi însă cifre sau termene.
În aceeași intervenție, Rutte a insistat că, deși NATO este o alianță transatlantică, este nevoie de „o Europă mai puternică” și de „un NATO mai puternic”, prin creșterea cheltuielilor și asumarea de „mai multe responsabilități” pentru apărarea convențională.
Rutte a mai spus că sprijinul „puternic și continuu” pentru Ucraina va rămâne o prioritate la summitul de la Ankara și a subliniat că este nevoie și de susținerea Statelor Unite, argumentând că securitatea Ucrainei este legată de securitatea aliaților.
În final, secretarul general al NATO a rezumat miza strategică a coeziunii Alianței:
„Doar prin NATO putem să menținem în siguranță un miliard de oameni pe ambele părți ale Atlanticului.”
Recomandate
România încearcă să atragă militari americani retrași din Germania în contextul discuțiilor de securitate de la summitul B9 de la București, potrivit Libertatea . Miza este una operațională: întărirea prezenței SUA pe flancul estic al NATO, într-un moment în care Washingtonul ar putea reduce efectivele din Germania. O sursă NATO citată de publicație afirmă că, dacă SUA vor pune în aplicare o decizie de retragere a 5.000 de militari americani din Germania, România încearcă să convingă partea americană ca „măcar o parte” dintre aceștia să fie dislocați pe teritoriul românesc. Aceeași sursă precizează însă că SUA nu au început încă retragerea din Germania, ceea ce lasă subiectul în zona de posibil scenariu, nu de decizie deja luată. Ce efective aliate sunt acum în România Surse participante la summitul B9 au indicat presei acreditate la Administrația Prezidențială că, în prezent, în România sunt: aproape 1.370 de militari americani (în creștere față de 2025, când ar fi fost sub 1.000); 4.500 de militari străini aliați și parteneri , în total. Cei mai mulți militari străini din România sunt americani și francezi. Militarii francezi fac parte din Grupul de Luptă al NATO înființat în România în 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar Franța conduce acest grup; o parte importantă a efectivelor este dislocată la Cincu (județul Brașov). De ce contează discuția despre relocare Pentru România, o eventuală creștere a prezenței americane ar însemna o consolidare practică a apărării pe flancul sud-estic al NATO și un argument în discuția internă din Alianță privind distribuția atenției și resurselor între nord-est (Polonia și statele baltice) și sud-est. În același timp, sursele citate de Libertatea indică drept obiectiv și îmbunătățirea relațiilor dintre aliații europeni și SUA, pe fondul ideii că „NATO nu poate funcționa fără relația transatlantică”. Context: summitul B9 și participarea SUA Summitul B9 are loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, iar temele mari includ pregătirea summitului NATO de la Ankara (în prima parte a lunii iulie), întărirea apărării pe flancul estic și continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. Din partea SUA, participă fizic subsecretarul de Stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno , iar online subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Colby Elbridge, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială și citate de publicație. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să participe la ultima parte a lucrărilor summitului și să aibă o întâlnire bilaterală cu președintele Nicușor Dan. [...]
Acumularea de drone FPV cu fibră optică, greu de bruiat, ar putea schimba rapid raportul operațional la granița NATO , pe fondul unor evaluări potrivit cărora Rusia strânge un stoc foarte mare pentru un posibil scenariu de conflict în statele baltice, relatează Adevărul , citând surse din serviciile de informații ucrainene și ruse, preluate de presa internațională. Potrivit informațiilor apărute în ultimele luni, Kremlinul ar fi început de la sfârșitul lui 2025 să retragă de pe frontul din Ucraina cantități importante de drone de nouă generație și să le transfere în depozite din spatele liniilor de luptă. Estimările vehiculate în rapoarte indică un stoc de aproximativ 130.000 de drone cu fibră optică, care ar putea ajunge la 200.000 până la sfârșitul verii. De ce contează: „imposibil de bruiat” înseamnă mai greu de oprit prin război electronic Dronele FPV cu fibră optică sunt descrise ca fiind deosebit de periculoase deoarece transmit comenzile prin cabluri foarte fine din fibră optică, nu prin semnale radio. Consecința operațională este că devin mult mai dificil de blocat prin bruiaj electronic, inclusiv de către tehnologiile NATO, conform materialului. În rapoartele citate, analiști militari ruși iau în calcul folosirea acestor arme într-un atac rapid asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, cu obiectivul de a destabiliza regiunea înainte ca NATO să poată reacționa eficient. Statele baltice, vulnerabile prin experiență redusă în războiul cu drone Aceleași surse susțin că vulnerabilitatea statelor baltice ar ține mai puțin de lipsa tehnologiei militare și mai mult de experiența redusă în războiul modern cu drone la scară largă, comparativ cu Ucraina. Un scenariu menționat în documentele invocate sugerează că, într-un eventual conflict în regiunea baltică, Rusia ar putea dispune teoretic de până la patru drone cu fibră optică pentru fiecare militar NATO aflat pe teren. Context: semnale de pregătire și pe flancul nordic În evaluările atribuite cercurilor apropiate Kremlinului apare și ideea că statele europene ar putea fi reticente să intre într-un conflict prelungit cu o putere nucleară pentru apărarea statelor baltice, mai ales în condițiile unei posibile reticențe din partea SUA. Organizația Volya, care monitorizează evoluțiile din Rusia și citează surse din Ministerul rus al Apărării, afirma în martie că planurile Moscovei privind o posibilă operațiune împotriva statelor baltice ar fi intrat „într-o nouă etapă”. Analiza mai indică faptul că propaganda rusă ar încerca să justifice un eventual atac asupra Letoniei drept o „operațiune specială” pentru protejarea etnicilor ruși, iar acțiunile împotriva Estoniei și Lituaniei prin presupuse „provocări militariste” sau „atacuri teroriste”. În paralel, îngrijorările sunt vizibile și în Finlanda, care are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia și și-a întărit măsurile de securitate după aderarea la NATO. Materialul menționează și observații din imagini satelitare privind apariția unor noi instalații militare la Kamenka, capabile să găzduiască aproximativ 2.000 de soldați ruși, precum și extinderi de infrastructură militară în apropierea frontierei NATO. [...]
România mizează pe finanțare europeană pentru a porni producția de drone cu Ucraina , pe fondul unei linii de bani dedicată în programul SAFE , într-un context în care tehnologia se schimbă rapid și parteneriatele industrial-militare devin un avantaj operațional pe Flancul Estic, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan a spus, marți, că „o bucățică” din programul SAFE este alocată parteneriatului România–Ucraina pentru drone și că, „pentru că sunt bani”, este convins că va putea fi realizată și producția. În același timp, a avertizat că domeniul dronelor este într-o „continuă evoluție”, iar într-un sector tehnologic de acest tip „nu poți să prevezi ce se va întâmpla cu tehnologia peste doi ani”. Declarațiile au fost făcute la Palatul Cotroceni, într-o conferință de presă comună cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki . Nicușor Dan a adăugat că o colaborare industrială și militară cu Polonia este „extrem de utilă”, în logica accelerării capacităților de producție și adaptării la lecțiile războiului din Ucraina. De ce contează: producția, nu doar achiziția, devine miza Mesajul central este că România încearcă să lege un proiect industrial concret (producție de drone) de o sursă de finanțare europeană din SAFE, ceea ce ar putea reduce presiunea pe bugetul național și ar crește capacitatea locală de a livra echipamente într-un domeniu cu ritm rapid de inovare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendar, volum sau companii implicate, rămâne de urmărit cum se va traduce această intenție în contracte și linii de producție. Context regional: comparația cu Polonia și agenda B9 Președintele a fost întrebat de jurnalista Anca Grădinaru de ce Polonia a reușit să înceapă producția comună de drone cu Ucraina, în timp ce România nu a demarat cooperarea cu Kievul. Vizita președintelui Poloniei are loc înaintea Summitului Formatului București 9 (B9), pe care îl va coprezida miercuri împreună cu Nicușor Dan. Este al 11-lea summit B9, iar la reuniune sunt anunțate Țările Nordice, SUA și Ucraina. România a mai găzduit summitul de trei ori (2015, 2021, 2022), consolidându-și rolul pe Flancul Estic, potrivit informațiilor din material. [...]
Rusia spune că va introduce în serviciu racheta nucleară Sarmat până la finalul anului , un pas care ridică miza descurajării strategice și alimentează presiunea asupra arhitecturii de securitate din Europa, potrivit Economica . Vladimir Putin a afirmat că Rusia intenționează să pună în serviciu activ noua rachetă balistică intercontinentală Sarmat înainte de sfârșitul anului curent, după un test pe care Moscova îl descrie drept reușit. Liderul de la Kremlin a susținut că Sarmat este „cea mai puternică din lume”, afirmând că încărcătura nucleară ar avea o putere de patru ori mai mare decât a unui echivalent occidental și o rază de acțiune de peste 35.000 de kilometri. În același context, Putin a declarat că racheta „poate trece prin toate sistemele de apărare antirachetă prezente și viitoare”. Ce înseamnă operațional: întărirea forțelor nucleare strategice terestre Comandantul forțelor ruse de rachete strategice, Serghei Karakaev, a spus că „desfășurarea lansatoarelor echipate cu sistemul de rachete Sarmat” ar întări semnificativ capacitățile de luptă ale forțelor nucleare strategice terestre, în special în ceea ce privește „garantarea distrugerii țintelor” și „rezolvarea problemelor de descurajare strategică”. Context: întârzieri, eșecuri și scepticism occidental Programul Sarmat a avut întârzieri și a înregistrat eșecuri, inclusiv un test din septembrie 2014, când „în locul silozului de lansare a rămas doar un crater”, reamintește Reuters , citată de Economica. În plus, analiști de securitate occidentali apreciază că Putin ar fi exagerat capacitățile unor arme nucleare rusești din noua generație, dezvoltate în cadrul unui program de modernizare anunțat în 2018. Potrivit aceleiași relatări, de la începutul războiului cu Ucraina, în 2022, Putin a invocat frecvent dimensiunea arsenalului nuclear al Rusiei, prin declarații interpretate ca încercări de descurajare a intervențiilor în sprijinul Ucrainei. [...]
Rusia spune că va pune racheta intercontinentală Sarmat („Satan-2”) în serviciu de luptă până la finalul lui 2026 , un calendar care, dacă se confirmă, ar ridica miza pentru planificarea apărării antirachetă în Europa și SUA, în condițiile în care programul a fost marcat de eșecuri și informații greu de verificat independent, potrivit Daily Mail . Kremlinul a transmis marți că a testat cu succes noua rachetă balistică intercontinentală RS-28 Sarmat , iar Vladimir Putin a spus că Rusia intenționează să o pună „în serviciu de luptă” până la sfârșitul acestui an. În relatare, Sarmat este descrisă ca o rachetă lansată din siloz, de 208 tone, cu viteză de 15.880 mph (aprox. 25.550 km/h), proiectată să transporte focoase nucleare către ținte aflate la mii de mile distanță în SUA sau Europa. Ce ar însemna operațional „punerea în serviciu” până la finalul anului Comandantul forțelor ruse de rachete strategice, Serghei Karakaiev, a declarat prin presa de stat că testul recent a demonstrat capabilitățile așteptate ale armei. El a indicat că primele unități ar urma să fie introduse în serviciu în formațiunea Ujîr (Krasnoiarsk Krai) până la finalul lui 2026. Putin a susținut că racheta poate urma nu doar o traiectorie balistică, ci și una „suborbitală”, ceea ce ar permite o rază de peste 35.000 km și ar crește precizia, concomitent cu capacitatea de a străpunge sisteme de apărare antirachetă existente și viitoare. Aceste afirmații nu sunt însoțite, în material, de verificări independente. Context: testări urmărite și un istoric recent de incidente Publicația notează că exercițiile militare care au implicat rachete balistice intercontinentale au durat până la 10 mai. Între 9 și 11 mai 2026, un NOTAM rusesc a indicat o lansare de rachetă SS-N-23 din Marea Barents către poligonul Kura; pentru monitorizare, două aeronave americane RC-135S „Cobra Ball”, specializate în urmărirea testelor de rachete balistice, au fost desfășurate în misiuni de recunoaștere, inclusiv din Alaska. În același timp, articolul amintește că lansarea raportată acum ar fi primul „succes” al Sarmat de la un test din aprilie 2022. În septembrie 2024, racheta ar fi explodat pe rampa de lansare la cosmodromul Plesețk, lăsând un crater de 200 de picioare (aprox. 61 m), iar în noiembrie 2025 ar fi existat un alt test în care o rachetă s-ar fi răsturnat după decolare și s-ar fi prăbușit, fără confirmare oficială că era vorba despre Sarmat. Alte programe invocate: Poseidon și Burevestnik Putin a mai spus că lucrările la sistemele cu propulsie nucleară „Poseidon” și „Burevestnik” sunt în „stadii finale”. Materialul menționează că propaganda de la Moscova a susținut în repetate rânduri că Poseidon ar putea „scufunda” Marea Britanie sub „valuri radioactive”, iar Burevestnik a fost supranumit „un Cernobîl zburător”. Despre Poseidon, articolul afirmă că ar avea 20 m lungime și aproape 2 m lățime, o masă de 100 de tone și ar putea parcurge până la 6.200 mile (aprox. 9.980 km) cu 115 mph (aprox. 185 km/h) la mare adâncime, pe baza unor „rapoarte” citate. De ce contează pentru apărarea europeană Mesajul central al Moscovei este unul de descurajare strategică: introducerea Sarmat în serviciu ar întări componenta terestră a forțelor nucleare strategice ale Rusiei, în timp ce invocarea Poseidon și Burevestnik sugerează continuarea investițiilor în sisteme neconvenționale. În lipsa unor confirmări independente ale testului și pe fondul incidentelor anterioare, rămâne deschisă întrebarea cât din calendarul anunțat este fezabil operațional și cât este semnal politic. [...]
România își mută accentul investițiilor de apărare pe Dunăre și Marea Neagră , după ce a fost printre statele de pe Flancul Estic cu cele mai multe încălcări ale spațiului aerian, în special pe fondul incidentelor cu drone, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută marți de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , la Black Sea and Balkans Security Forum . Ea a spus că, din perspectiva României, miza nu este doar apărarea teritoriului național și a Flancului estic, ci și direcționarea investițiilor către „cele mai vulnerabile locuri”, pe care le-a indicat explicit: Dunărea și Marea Neagră. De ce contează: priorități de investiții în zonele vulnerabile Țoiu a legat frecvența încălcărilor spațiului aerian de nevoia de a consolida protecția în regiunea Mării Negre și a Deltei Dunării. În acest context, a salutat contribuția Germaniei la discuțiile din cadrul forumului și a insistat că aceste zone trebuie „protejate” și pe termen viitor. Ministrul interimar a mai afirmat că România și Polonia sunt statele care au înregistrat cele mai multe încălcări ale spațiului aerian de către drone care survolează Ucraina, țară aflată în război. Miza la nivel european: „hubul de securitate” la Marea Neagră Un alt element cu implicații de finanțare și planificare este proiectul unui hub de securitate la Marea Neagră, propus de România. Țoiu a spus că acesta ar trebui să devină o prioritate în următoarea alocare bugetară a Uniunii Europene și a indicat existența unei „abordări politice coordonate” în această direcție. Context regional: Summitul B9, la București Ministrul a amintit că miercuri are loc la București Summitul B9, dedicat consolidării și coordonării inițiativelor regionale. Formatul, creat la un an după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, este coprezidat de România și Polonia. În același cadru, Țoiu a susținut că un răspuns internațional mai ferm în sancțiuni după anexarea Crimeei „poate” ar fi schimbat evoluția ulterioară, menționând și rolul cererii de energie din Rusia în calibrul reacției de atunci. Ea a adăugat că, în pofida acțiunilor Rusiei, UE și NATO s-au consolidat, invocând inclusiv aderarea Finlandei la NATO ca exemplu de efect contrar obiectivului Moscovei de a slăbi Alianța. [...]
