Știri
Știri din categoria Apărare
România își mută accentul investițiilor de apărare pe Dunăre și Marea Neagră, după ce a fost printre statele de pe Flancul Estic cu cele mai multe încălcări ale spațiului aerian, în special pe fondul incidentelor cu drone, potrivit Agerpres.
Declarația a fost făcută marți de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, la Black Sea and Balkans Security Forum. Ea a spus că, din perspectiva României, miza nu este doar apărarea teritoriului național și a Flancului estic, ci și direcționarea investițiilor către „cele mai vulnerabile locuri”, pe care le-a indicat explicit: Dunărea și Marea Neagră.
Țoiu a legat frecvența încălcărilor spațiului aerian de nevoia de a consolida protecția în regiunea Mării Negre și a Deltei Dunării. În acest context, a salutat contribuția Germaniei la discuțiile din cadrul forumului și a insistat că aceste zone trebuie „protejate” și pe termen viitor.
Ministrul interimar a mai afirmat că România și Polonia sunt statele care au înregistrat cele mai multe încălcări ale spațiului aerian de către drone care survolează Ucraina, țară aflată în război.
Un alt element cu implicații de finanțare și planificare este proiectul unui hub de securitate la Marea Neagră, propus de România. Țoiu a spus că acesta ar trebui să devină o prioritate în următoarea alocare bugetară a Uniunii Europene și a indicat existența unei „abordări politice coordonate” în această direcție.
Ministrul a amintit că miercuri are loc la București Summitul B9, dedicat consolidării și coordonării inițiativelor regionale. Formatul, creat la un an după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, este coprezidat de România și Polonia.
În același cadru, Țoiu a susținut că un răspuns internațional mai ferm în sancțiuni după anexarea Crimeei „poate” ar fi schimbat evoluția ulterioară, menționând și rolul cererii de energie din Rusia în calibrul reacției de atunci. Ea a adăugat că, în pofida acțiunilor Rusiei, UE și NATO s-au consolidat, invocând inclusiv aderarea Finlandei la NATO ca exemplu de efect contrar obiectivului Moscovei de a slăbi Alianța.
Recomandate
România încearcă să atragă militari americani retrași din Germania în contextul discuțiilor de securitate de la summitul B9 de la București, potrivit Libertatea . Miza este una operațională: întărirea prezenței SUA pe flancul estic al NATO, într-un moment în care Washingtonul ar putea reduce efectivele din Germania. O sursă NATO citată de publicație afirmă că, dacă SUA vor pune în aplicare o decizie de retragere a 5.000 de militari americani din Germania, România încearcă să convingă partea americană ca „măcar o parte” dintre aceștia să fie dislocați pe teritoriul românesc. Aceeași sursă precizează însă că SUA nu au început încă retragerea din Germania, ceea ce lasă subiectul în zona de posibil scenariu, nu de decizie deja luată. Ce efective aliate sunt acum în România Surse participante la summitul B9 au indicat presei acreditate la Administrația Prezidențială că, în prezent, în România sunt: aproape 1.370 de militari americani (în creștere față de 2025, când ar fi fost sub 1.000); 4.500 de militari străini aliați și parteneri , în total. Cei mai mulți militari străini din România sunt americani și francezi. Militarii francezi fac parte din Grupul de Luptă al NATO înființat în România în 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar Franța conduce acest grup; o parte importantă a efectivelor este dislocată la Cincu (județul Brașov). De ce contează discuția despre relocare Pentru România, o eventuală creștere a prezenței americane ar însemna o consolidare practică a apărării pe flancul sud-estic al NATO și un argument în discuția internă din Alianță privind distribuția atenției și resurselor între nord-est (Polonia și statele baltice) și sud-est. În același timp, sursele citate de Libertatea indică drept obiectiv și îmbunătățirea relațiilor dintre aliații europeni și SUA, pe fondul ideii că „NATO nu poate funcționa fără relația transatlantică”. Context: summitul B9 și participarea SUA Summitul B9 are loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, iar temele mari includ pregătirea summitului NATO de la Ankara (în prima parte a lunii iulie), întărirea apărării pe flancul estic și continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. Din partea SUA, participă fizic subsecretarul de Stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno , iar online subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Colby Elbridge, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială și citate de publicație. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să participe la ultima parte a lucrărilor summitului și să aibă o întâlnire bilaterală cu președintele Nicușor Dan. [...]
MApN ridică pragul de „eficiență a banului public” în achizițiile SAFE și transmite că nu va semna contracte în condiții dezavantajoase, în timp ce procedurile de atribuire sunt deja în derulare, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul acuzațiilor apărute în spațiul public privind modul în care ar fi fost selectate firmele pentru negocieri. Ce se schimbă, practic, în derularea achizițiilor Ministerul Apărării precizează că operatorii economici invitați la negocieri pentru contractele din Programul SAFE au fost aprobați în CSAT , iar documentațiile urmează să fie evaluate de comisiile nominalizate și de experți cooptați din structurile MApN. Instituția susține că aceste comisii funcționează „independent” și acționează „imparțial și obiectiv”, cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice. În comunicatul citat, MApN indică faptul că Direcția Generală pentru Armamente a transmis invitațiile de participare către operatorii aprobați de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, în cadrul procedurii de „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” (o procedură prevăzută de lege, folosită în anumite condiții). Miza: contracte mari, sub presiune publică și politică MApN afirmă explicit că nu va semna contracte care ar contraveni principiului eficienței utilizării fondurilor publice, raportat la documentațiile de atribuire aprobate. „MApN nu va semna contracte de achiziţie publică în condiţii dezavantajoase pentru instituţie (…) şi care contravin principiului eficienţei utilizării fondurilor publice.” Reacția ministerului este legată de acuzațiile potrivit cărora contractele SAFE ar fi fost influențate politic, inclusiv prin stabilirea firmelor de către angajați din Cancelaria premierului Ilie Bolojan, conform informațiilor prezentate. Context: ce este SAFE și cât vrea România să finanțeze SAFE („Acțiunea pentru securitatea Europei”) este descris ca un instrument financiar al Uniunii Europene, garantat din fonduri comunitare, destinat sprijinirii investițiilor în industria de apărare prin achiziții publice comune, axate pe capabilități militare prioritare și infrastructură cu utilizare duală. România ar fi obținut a doua cea mai mare alocare din program, de peste 16,6 miliarde euro (aprox. 83 miliarde lei), după Polonia. Din planul anual de înzestrare aprobat în CSAT și în Parlament, MApN a propus mutarea finanțării prin SAFE pentru 21 de proiecte de înzestrare, cu o valoare estimată a finanțării de 9,6 miliarde euro (aprox. 48 miliarde lei), pe cinci ani, între 2026 și 2030. Coordonarea accesării instrumentului SAFE este realizată de Guvern, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care gestionează relația cu Comisia Europeană și cooperarea cu statele eligibile, iar implementarea se face în baza OUG nr. 62/2025, mai arată sursa. [...]
Statele Unite negociază extinderea prezenței militare în Groenlanda cu până la trei noi baze , într-un demers care ar putea schimba rapid echilibrul operațional în Arctica și pe flancul nordic al NATO, potrivit Focus . Discuțiile se poartă de luni de zile, „în culise”, între Washington și Danemarca, iar obiectivul ar fi înființarea a până la trei puncte de sprijin în sudul insulei, relatează The New York Times (citat de Focus). Miza operațională este supravegherea „GIUK Gap” – zona maritimă strategică dintre Groenlanda, Islanda și Regatul Unit – unde SUA vor să urmărească mai atent activități navale ruse și chineze, potrivit BBC. Ce ar însemna noile baze și unde ar putea fi amplasate În prezent, SUA operează în Groenlanda un singur punct activ, Pituffik Space Base (în nord-vest), care monitorizează lansări de rachete pentru comandamentul aerian și spațial NORAD, conform BBC. Planurile discutate vizează însă sudul insulei, iar locațiile menționate în material includ: Narsarsuaq , pe amplasamentul unui fost punct american care include un aerodrom (potrivit BBC); Kangerlussuaq (sud-vest), ca variantă analizată (potrivit The New York Times). Ambele locuri au găzduit baze americane în Al Doilea Război Mondial și în Războiul Rece și ar avea încă infrastructură utilizabilă, notează aceeași sursă. Cadru legal: acordul din 1951, avantaj pentru Washington Baza negocierilor este un acord de apărare din 1951 între SUA și Danemarca, care ar oferi Washingtonului „drepturi extinse” pentru a-și amplifica activitățile militare în Groenlanda, potrivit mai multor experți în Arctica citați de The New York Times. Ulrik Pram Gad, cercetător la Danish Institute for International Studies, este citat spunând că Danemarca și Groenlanda ar putea teoretic să refuze, dar „în practică nu se face asta”, deoarece SUA ar putea prezenta controlul danez asupra insulei drept un risc de securitate. Politic: Trump vorbește despre „a deține” Groenlanda, pe fondul tensiunilor diplomatice În paralel cu negocierile discrete, președintele SUA Donald Trump a declarat în ianuarie că SUA ar trebui să „dețină” Groenlanda pentru a preveni accesul Rusiei sau Chinei, iar acest lucru s-ar putea face „pe calea ușoară sau pe calea dură”, potrivit BBC. Materialul arată că reacția Danemarcei la aceste declarații a alimentat o criză diplomatică cu aliatul din NATO, deși discuțiile ar fi continuat ulterior „într-un cadru mai calm”. Cine conduce discuțiile și ce reacții apar în Groenlanda Procesul ar fi coordonat la Washington de Michael Needham, oficial de rang înalt din Departamentul de Stat, care s-ar fi întâlnit de cel puțin cinci ori, din mijlocul lunii ianuarie, cu diplomați danezi și groenlandezi, inclusiv cu ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Møller Sørensen, și cu Jacob Isbosethsen, cel mai înalt reprezentant al Groenlandei la Washington, potrivit BBC. Public, părțile rămân rezervate, însă în Groenlanda crește neliniștea, conform relatării The New York Times. O antreprenoare din vestul Groenlandei, Anso Lauritzen, spune că mulți localnici nu își doresc mai multă prezență militară, dar nu au pârghii reale dacă decizia se ia. O pensionară din Nuuk, Agnetha Mikka Petersen, afirmă că nu este mulțumită de perspectivă. De ce contează Dacă planul se concretizează, SUA ar obține o capacitate mai mare de supraveghere și reacție într-un coridor maritim-cheie al Atlanticului de Nord, într-un moment în care Arctica capătă greutate strategică. În același timp, combinația dintre negocieri „în spatele ușilor închise”, cadrul legal favorabil Washingtonului și opoziția locală descrisă în material poate complica gestionarea politică a proiectului în Danemarca și Groenlanda. [...]
Marea Britanie își extinde prezența militară în Strâmtoarea Hormuz și va trimite drone, avioane de vânătoare și o navă de război pentru a se alătura unei misiuni defensive de securizare a zonei, potrivit Reuters . Decizia are o miză operațională directă: întărirea capacității de supraveghere și reacție într-un punct maritim critic pentru transportul de energie și mărfuri, unde orice escaladare poate afecta rapid rutele comerciale și costurile de asigurare și transport. Reuters notează că pachetul de forțe include drone, avioane de vânătoare și o navă de război, care urmează să se alăture misiunii defensive axate pe securizarea Strâmtorii Hormuz. Publicația nu oferă, în materialul disponibil, detalii despre calendarul exact al desfășurării, tipurile de platforme sau durata misiunii. [...]
MApN spune că oferta Damen Galați nu a intrat în SAFE deoarece nu acoperă configurația cerută , iar comparațiile de preț vehiculate în spațiul public ar fi „irelevante” în lipsa acelorași dotări, potrivit Mediafax . Explicația are miză directă pentru modul în care vor fi cheltuite fondurile atrase prin SAFE, într-un moment în care procedurile de achiziție sunt în derulare. Într-o precizare transmisă marți, Ministerul Apărării afirmă că Damen ar fi avut în vedere un proiect de navă MOPV 2600 care „nu este optimizat” pentru a îndeplini complet misiunile de luptă din cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special pe componenta de luptă antisubmarin. „Oferta Damen se referă la o comparație cu alte produse decât cele incluse în SAFE, comparația fiind irelevantă. Damen are în vedere un proiect constructiv de navă MOPV 2600 care nu este optimizat pentru a îndeplini complet misiunile de luptă specificate în cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special în ceea ce privește capabilitățile de luptă antisubmarin.” De ce nu se pot compara direct prețurile, potrivit MApN MApN susține că, în articolele apărute pe subiect, sunt comparate prețurile comunicate de Damen pentru patru nave cu valoarea estimată aprobată pentru proiectele SAFE (nava de patrulare maritimă și vedeta de intervenție pentru scafandri), fără a ține cont de diferențele de echipare raportate la specificațiile tehnice aprobate de Forțele Navale. Ministerul indică explicit că oferta Damen din 2025 nu ar fi inclus o serie de sisteme, aspect care s-ar reflecta în prețul prezentat de companie. Lista menționată de MApN include: sistemul de conducere a focului; aparatura de detecție CBRN (chimic, biologic, radiologic și nuclear); sonar de chilă; sistemul de comandă și control al navei (CMS), în configurație completă; sistemul de apărare apropiată a navei (CIWS); sistemul de contramăsuri (termal, radar) și antitorpilă; sistemul de rachete pentru apărarea antiaeriană (RAM); sistemul de lansare torpile. MApN afirmă că aceste sisteme sunt incluse în configurația definită prin specificația tehnică de achiziție aprobată pentru proiectul SAFE, iar costul lor se regăsește în valoarea aprobată de Parlament, „nu însă și în cele transmise de Damen”. Totodată, ministerul menționează că oferta Damen ar fi fost analizată comparativ în 2025, în procesul deciziei privind achiziția corvetei ușoare HISAR, „decizia fiind justificată”. În ce stadiu sunt achizițiile din SAFE MApN arată că procedurile de atribuire sunt în derulare, iar comisiile de evaluare și experții cooptați au „deplina responsabilitate” și funcționează independent, cu respectarea legislației achizițiilor publice. După aprobarea CSAȚ și aprobarea prealabilă a Parlamentului, Direcția Generală pentru Armamente a transmis operatorilor economici aprobați de CSAȚ, pentru fiecare proiect SAFE, invitațiile de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în baza OUG nr. 62/2025 (cu modificările ulterioare). MApN mai precizează că nu va semna contracte în condiții dezavantajoase pentru instituție, invocând principiul eficienței utilizării fondurilor publice. Mediafax notează că a solicitat un punct de vedere oficial de la Damen Galați și că va reveni dacă acesta va fi comunicat. Context: ce este SAFE și dimensiunea finanțării SAFE (Security Action For Europe) este un program de finanțare prin credite cu dobândă redusă, menționat în material ca fiind de 3%, pentru înzestrire și infrastructură asociată. România ar urma să poată accesa 16,68 miliarde euro (aprox. 83,4 miliarde lei), în tranșe, condiționat de îndeplinirea unor obiective asumate, iar contractele trebuie să poată fi finalizate până la sfârșitul anului 2030. În cadrul SAFE, sunt menționate 21 de proiecte legate de MApN, totalizând 9,53 miliarde euro (aprox. 47,7 miliarde lei), dintre care zece cu achiziții în comun cu alte state și 11 cu achiziții individuale ale statului român. [...]
Serbia își testează neutralitatea militară prin primul exercițiu comun cu NATO , un pas operațional cu încărcătură politică într-o regiune unde echilibrele de securitate rămân fragile, relatează Al Jazeera . Manevrele au loc la mai puțin de 30 de ani după ce NATO a bombardat Belgradul în războiul din Kosovo. Exercițiul durează două săptămâni, a început marți și se desfășoară până pe 23 mai. Potrivit informațiilor, sunt implicați aproximativ 600 de militari din Serbia, Italia, România și Turcia, iar planificatori și observatori din Franța, Germania, Italia, Muntenegru, România, Serbia, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite participă, de asemenea. Fotografii publicate marți arată militari sârbi și NATO „umăr la umăr” într-un poligon de instrucție din apropiere de Bujanovac , în sudul Serbiei, alături de vehicule blindate ale ambelor forțe. Ministerul Apărării de la Belgrad a transmis că obiectivul cooperării este „păstrarea păcii și stabilității în regiune”. „Planificarea acestui exercițiu a fost o parte importantă a acestui efort comun. Atât NATO, cât și Forțele Armate Sârbe au o lungă experiență în planificarea exercițiilor internaționale majore, astfel că echipele au putut colabora și livra fără sincope, împărtășind idei și experiență.” Ce se schimbă, concret, în relația Serbia–NATO Manevrele se desfășoară în cadrul programului NATO „ Parteneriat pentru Pace ”, din care Serbia face parte de aproape 20 de ani. Deși Serbia participă în mod regulat la exerciții cu state membre NATO, acesta este primul exercițiu derulat direct împreună cu Alianța, ceea ce ridică miza operațională și simbolică a cooperării. Contextul sensibil: Kosovo, Rusia și „neutralitatea” declarată NATO rămâne un subiect sensibil în Serbia, pe fondul campaniei aeriene din 1999 împotriva Iugoslaviei. În Kosovo există și astăzi o forță de menținere a păcii condusă de NATO, iar Serbia nu a recunoscut declarația de independență a fostei provincii. În același timp, Serbia este una dintre puținele țări din Balcani care nu sunt membre ale Alianței, menținând o politică declarată de neutralitate, în paralel cu relații apropiate atât cu NATO, cât și cu Rusia. Un oficial NATO a declarat pentru agenția AFP că exercițiul are loc „cu respect deplin” față de politica de neutralitate militară afirmată de Serbia. Al Jazeera mai notează că Serbia și-a consolidat semnificativ capabilitățile militare în ultimul deceniu, cumpărând armament atât din țări membre NATO, cât și din Rusia și China. [...]
