Știri
Știri din categoria Politică

Bucureștiul devine, pentru două zile, un nod de coordonare pe Flancul estic al NATO, odată cu sosirea marți a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, și a secretarului general al NATO, Mark Rutte, înaintea Summitului București 9 (B9) găzduit miercuri la Cotroceni, potrivit G4Media.
Karol Nawrocki urmează să fie primit de președintele României, Nicușor Dan, în a doua parte a zilei de marți, iar cei doi vor susține o conferință de presă comună. Mark Rutte va participa la o cină de lucru cu cei doi șefi de stat care co-prezidează summitul B9.
La reuniune este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care va fi însoțit de soția sa, Olena Zelenska. Potrivit informațiilor citate, Olena Zelenska va avea un program comun cu partenera președintelui României, Mirabela Grădinaru, iar Zelenski va avea o intervenție la finalul sesiunii de lucru a B9.
Reuniunea la nivel înalt urmărește să sublinieze nevoia de consolidare a relației transatlantice, iar la final ar urma să fie transmisă o Declarație Comună care să evidențieze acest obiectiv, precum și atenția asupra Flancului estic al Alianței, amenințarea Rusiei în regiune și susținerea Ucrainei, conform surselor citate de Agerpres.
Summitul, cu tema generală „Delivering More for Transatlantic Security”, este organizat în formatul B9 și al Țărilor Nordice și este co-prezidat de Nicușor Dan și Karol Nawrocki, potrivit Administrației Prezidențiale.
Conform listei prezentate, sunt anunțați, între alții: Mark Rutte, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei, Slovaciei și Finlandei, premierul Danemarcei, președintele Ucrainei, precum și reprezentanți ai SUA, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei.
Agenda indicată include:
Formatul București 9, inițiat în 2015 de România și Polonia, reunește statele de pe Flancul estic al NATO: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia.
Recomandate

România rămâne cu un guvern interimar fără putere de legiferare, iar președintele Nicușor Dan ia în calcul patru formule de cabinet care ar trebui să treacă rapid de votul Parlamentului, potrivit Economedia . Cele patru scenarii aflate „pe masă”, conform informațiilor citate de Economedia (și atribuite și G4Media), sunt: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. Un detaliu relevant din discuțiile de la Cotroceni este că varianta desemnării din nou a lui Ilie Bolojan ca premier „nu a fost analizată”, potrivit surselor citate. Calendarul consultărilor și ținta pentru nominalizarea premierului Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după încheierea summitului B9 de la București, iar o nouă rundă de discuții este așteptată și săptămâna viitoare. Conform surselor citate, Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să aibă o propunere de premier și își dorește ca, în momentul nominalizării, candidatul să aibă deja o susținere agreată în Parlament, astfel încât să poată trece de vot. În același timp, rămâne neclar „cum ar putea avea asigurat votul un guvern minoritar”. De ce contează: blocajul de decizie al executivului interimar Contextul este criza guvernamentală declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce menține un blocaj operațional până la instalarea unui guvern cu mandat deplin. [...]

Emil Boc readuce în discuție scenariul anticipatelor ca „plan B” în criza guvernamentală , deși admite că, atât constituțional, cât și politic, este „puțin probabil” să se ajungă acolo, potrivit Digi24 . Mesajul are o miză de funcționare a instituțiilor: presiunea pentru formarea rapidă a unei majorități și a unui nou Executiv, după căderea Guvernului Bolojan . Într-o conferință de presă, primarul Clujului a argumentat că alegerile anticipate sunt greu de declanșat în România, deoarece ar presupune „o autodizolvare a Parlamentului”, spre deosebire de alte sisteme în care șeful statului poate dizolva Legislativul. Boc a invocat și poziția președintelui României, Nicușor Dan , care ar fi exclus varianta anticipatelor. „Deci, dacă şi constituţional, şi politic alegerile anticipate sunt greu de obţinut, este puţin probabil să se ajungă la alegeri anticipate. Dar ele n-ar trebui să fie excluse ca parte a soluţiei, dacă celelalte soluţii nu funcţionează”, a spus Emil Boc. Presiune pe majoritatea care a demis Guvernul Boc a susținut că responsabilitatea pentru ieșirea din criză revine parlamentarilor și partidelor care au votat demiterea Guvernului Bolojan, indicând explicit numărul de voturi care au dus la cădere. „Primul răspuns trebuie să-l ofere cei 281 de parlamentari care au dat jos Guvernul. Răspunsul noului Guvern stă în bilele celor 281 care au dat jos Guvernul. Ei au şi responsabilitatea politică şi responsabilitatea morală să formeze un nou Guvern”, a declarat Boc. Totodată, el a spus că își menține susținerea pentru decizia PNL de a merge în opoziție. Poziția PNL: PSD să își asume guvernarea În același context, prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a afirmat că PSD ar trebui „să își asume guvernarea” și a descris două posibile tipuri de dialog între PSD și PNL: fie solicitarea unui vot de învestitură pentru un guvern PSD, fie recunoașterea incapacității de a guverna și cererea ca PNL să preia guvernarea, cu sprijin la învestitură. În lipsa unei soluții rapide de majoritate, discuția despre anticipate rămâne, în logica lui Boc, o opțiune de rezervă, chiar dacă șansele de materializare sunt reduse în actualul cadru constituțional și în condițiile poziției exprimate de președinte. [...]

Președintele Nicușor Dan urmărește să evite o nominalizare de premier care să pice în Parlament , iar la Cotroceni sunt luate în calcul patru formule de guvernare, într-un context în care actualul executiv funcționează interimar și are atribuții limitate, potrivit G4Media . Miza imediată este una de funcționare a statului: sursa arată că Nicușor Dan își dorește ca, în momentul în care face nominalizarea, premierul propus să aibă deja o susținere „agreată” în Parlament, astfel încât să treacă de vot. Totuși, rămâne neclar cum ar putea fi asigurat acest vot în varianta unui guvern minoritar. Ce variante de guvern sunt pe masă Potrivit informațiilor citate, președintele are în acest moment patru scenarii: guvern minoritar în jurul PSD; guvern minoritar în jurul PNL; guvern tehnocrat 100%; guvern cu premier tehnocrat și miniștri politici. În același timp, posibilitatea ca Ilie Bolojan să fie desemnat din nou premier „nu a fost analizată la Cotroceni”, conform surselor citate. Calendarul consultărilor și termenul țintă Șeful statului ar urma să aibă noi consultări cu partidele la Cotroceni joi sau vineri, după terminarea summit-ului B9 de la București. Sursa mai indică faptul că este de așteptat și o nouă rundă de discuții cu liderii politici săptămâna viitoare. Nicușor Dan ar vrea ca până la finalul lunii mai să existe o propunere de premier. Contextul politic și blocajul executivului Criza guvernamentală a fost declanșată după ce PSD și AUR au dărâmat prin vot în Parlament guvernul Bolojan, mai notează sursa. După moțiunea de cenzură , PNL și USR au decis să nu mai facă o coaliție de guvernare cu PSD. În prezent, executivul condus de Ilie Bolojan funcționează interimar, „fără a putea adopta ordonanțe și proiecte de lege”, ceea ce crește presiunea pentru conturarea rapidă a unei majorități sau a unei formule care să treacă de Parlament. [...]

Depunerea oficială a cererii de suspendare deschide procedura constituțională, dar miza imediată este avizul consultativ al CCR și aritmetica unui vot în ședință comună. Potrivit Adevărul , grupul parlamentar S.O.S. România a depus la Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului propunerea de suspendare din funcție a președintelui României, Nicușor Dan. Demersul urmărește declanșarea procedurii de analiză și dezbatere privind presupuse încălcări ale Constituției, inițiatorii invocând atribuțiile constituționale ale Parlamentului. În document sunt enumerate acuzații de natură constituțională și instituțională, între care presupuse ingerințe în activitatea autorității judecătorești și a Consiliului Superior al Magistraturii, precum și declarații publice interpretate ca presiuni asupra Curții Constituționale în cauze aflate pe rol. Ce reproșuri sunt invocate în document Conform relatării, inițiatorii mai susțin, între altele, că președintele nu ar fi înaintat către Parlament propunerile pentru numirea conducerii civile a serviciilor de informații, mențiune atribuită de Adevărul publicației Ziare.com (detalii în Ziare.com ). Lista de acuzații include și referiri la: susținerea extinderii atribuțiilor serviciilor de informații în domenii cu impact judiciar și fiscal; presupusa influențare a procesului constituțional de formare a Guvernului prin criterii politice sau ideologice și implicarea directă în negocieri privind politicile guvernamentale; modul de gestionare a unor teme legate de procesul electoral și securitatea națională, despre care semnatarii afirmă că ar fi fost tratate într-un cadru insuficient transparent. Ce urmează procedural și care este pragul politic Conform procedurii constituționale descrise, propunerea urmează să fie comunicată președintelui României și transmisă Curții Constituționale pentru emiterea unui aviz consultativ. Ulterior, solicitarea va fi dezbătută și supusă votului Parlamentului în ședință comună. Dacă Parlamentul ar aproba suspendarea, Constituția prevede organizarea unui referendum național pentru demiterea președintelui României în termen de cel mult 30 de zile (context suplimentar în Adevărul ). Reacția președintelui Nicușor Dan a respins ideea că suspendarea ar fi un scenariu realist, într-o conferință de presă, potrivit Adevărul: „De suspendare nu e o chestiune serioasă, suspendarea e un mecanism foarte serios în care Parlamentul și apoi cetățenii penalizează cetățenii care încalcă constituția, nu suntem deloc acolo”, a declarat președintele Nicușor Dan. Într-un material separat, Adevărul a relatat pe aceeași temă poziția președintelui (vezi Adevărul ). [...]

Consultările de la Cotroceni de joi și vineri pot debloca formarea noului guvern, dar poziționările partidelor indică negocieri dificile. Potrivit Adevărul , președintele Nicușor Dan va avea, în această săptămână, consultări oficiale cu toate partidele parlamentare pentru formarea unui nou Executiv, pe fondul blocajului politic apărut după moțiunea de cenzură. Întâlnirile sunt programate joi și vineri, la Palatul Cotroceni, conform unor surse politice citate de publicație. În privința formulei viitorului guvern, „toate scenariile” ar fi pe masă, potrivit Agerpres. Un element relevant pentru arhitectura negocierilor este că, până acum, nu ar fi fost avansată ipoteza unei noi desemnări ca premier a liderului PNL, Ilie Bolojan, care este în prezent prim-ministru interimar după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Condiții și „foaie de parcurs” pentru premierul desemnat Conform acelorași surse, indiferent de rezultatul consultărilor, președintele ar urma să impună condiții premierului desemnat privind politicile publice și să îi prezinte o „foaie de parcurs”. În lipsa unor detalii suplimentare în informațiile disponibile, nu este precizat ce ar include concret aceste condiții sau calendarul de implementare. PNL respinge tehnocratul și exclude revenirea la coaliție cu PSD În paralel, președintele Senatului, Mircea Abrudean (PNL), a respins varianta unui premier tehnocrat, argumentând că un astfel de model nu ar funcționa într-un guvern alcătuit din miniștri politici. Abrudean a comentat și scenariul în care PNL ar putea susține un guvern minoritar format din PSD, UDMR și minoritățile naționale, dar a condiționat orice discuție de compatibilitatea programului de guvernare cu prioritățile liberalilor, inclusiv continuarea reformelor din PNRR . „Aşteptăm să vedem care va fi propunerea, dacă va exista această variantă şi care va fi mandatul acestui guvern minoritar, care vor fi priorităţile acestui guvern. Dacă priorităţile acestui guvern se pliază pe ceea ce PNL a susţinut, continuarea reformelor PNRR şi tot ceea ce noi aveam în programul de guvernare iniţial şi care a fost dus la îndeplinire de premierul Bolojan, poate fi o discuţie.” Totuși, el a insistat că decizia PNL de a nu reintra într-o coaliție cu PSD rămâne neschimbată: „Aşa cum s-a decis, PNL nu va mai face parte dintr-o coaliţie împreună cu PSD, lucrurile sunt clare aici”. În acest context, consultările de la Cotroceni devin un test de fezabilitate pentru o majoritate sau pentru o formulă de guvernare care să poată trece de Parlament, în condițiile în care unele opțiuni sunt deja limitate de liniile roșii anunțate public. [...]

Negocierile pentru noul Guvern intră într-o fază în care ținta de deficit și bugetul pe 2027 devin monedă de schimb , iar USR ar putea ajunge să susțină în Parlament un cabinet PSD doar dacă viitorul executiv își asumă condiții fiscale precise, potrivit Antena 3 . Criza politică de la vârful statului rămâne fără o soluție imediată, iar o majoritate parlamentară „pare imposibilă” în acest moment. În paralel, președintele Nicușor Dan amână noile consultări cu liderii politici pentru a se concentra pe Summitul B9 de la București , în timp ce partidele caută o formulă rapidă de guvernare, inclusiv varianta unui guvern minoritar „de tranziție”, cu un program acceptat de partidele fostei coaliții. Două scenarii de guvern minoritar, pe fondul blocajului PNL În condițiile în care PNL „nu vrea să negocieze”, au apărut două variante prezentate de Kelemen Hunor după discuțiile de la Palatul Cotroceni, iar ideea unui guvern minoritar nu a fost exclusă de președinte: Guvern minoritar de dreapta : PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale, cu susținere parlamentară din partea PSD (deși PSD afirmă de peste o lună că „nu vor vota un guvern minoritar”). Guvern minoritar de stânga : PSD, UDMR și minoritățile naționale, care ar avea nevoie de sprijin în Parlament din partea PNL și USR. Condițiile invocate pentru un posibil sprijin USR: bugetul 2027 și deficitul Pentru scenariul unui guvern minoritar de stânga, Antena 3 notează că „ar exista suficiente voturi” ca acesta să treacă. Totuși, USR exclude, „în acest moment”, să voteze un guvern PSD, dar surse din partid indică faptul că formațiunea ar putea fi convinsă dacă ar exista condiționalități clare. Condițiile menționate sunt: alcătuirea bugetului pentru 2027 ; menținerea României în ținta de deficit stabilită cu Comisia Europeană , obiectiv care ar trebui atins până la sfârșitul anului. În același interval ar urma să expire și mandatul unui astfel de guvern minoritar, potrivit informațiilor prezentate. Context: ecuația politică după moțiunea de cenzură Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat luni, la Bruxelles, că România își păstrează direcția europeană și transatlantică, în ciuda crizei politice de la București. „Am trecut prin ceea ce se întâmplă în orice democrație, și anume o dezbatere aprinsă în Parlament urmată de o decizie.” Situația politică a intrat și în atenția partenerilor europeni și internaționali după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, demis pe 5 mai cu 281 de voturi, prin moțiune de cenzură PSD-AUR. Nicușor Dan a purtat pe 7 mai o primă serie de discuții neoficiale cu liderii fostei coaliții, însă, potrivit sursei, „nu are o soluție” pentru ecuația în care „fiecare vrea altceva”. [...]