Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia spune că va introduce în serviciu racheta nucleară Sarmat până la finalul anului, un pas care ridică miza descurajării strategice și alimentează presiunea asupra arhitecturii de securitate din Europa, potrivit Economica.
Vladimir Putin a afirmat că Rusia intenționează să pună în serviciu activ noua rachetă balistică intercontinentală Sarmat înainte de sfârșitul anului curent, după un test pe care Moscova îl descrie drept reușit. Liderul de la Kremlin a susținut că Sarmat este „cea mai puternică din lume”, afirmând că încărcătura nucleară ar avea o putere de patru ori mai mare decât a unui echivalent occidental și o rază de acțiune de peste 35.000 de kilometri.
În același context, Putin a declarat că racheta „poate trece prin toate sistemele de apărare antirachetă prezente și viitoare”.
Comandantul forțelor ruse de rachete strategice, Serghei Karakaev, a spus că „desfășurarea lansatoarelor echipate cu sistemul de rachete Sarmat” ar întări semnificativ capacitățile de luptă ale forțelor nucleare strategice terestre, în special în ceea ce privește „garantarea distrugerii țintelor” și „rezolvarea problemelor de descurajare strategică”.
Programul Sarmat a avut întârzieri și a înregistrat eșecuri, inclusiv un test din septembrie 2014, când „în locul silozului de lansare a rămas doar un crater”, reamintește Reuters, citată de Economica.
În plus, analiști de securitate occidentali apreciază că Putin ar fi exagerat capacitățile unor arme nucleare rusești din noua generație, dezvoltate în cadrul unui program de modernizare anunțat în 2018. Potrivit aceleiași relatări, de la începutul războiului cu Ucraina, în 2022, Putin a invocat frecvent dimensiunea arsenalului nuclear al Rusiei, prin declarații interpretate ca încercări de descurajare a intervențiilor în sprijinul Ucrainei.
Recomandate
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
Sankt Petersburg încearcă să-și întărească apărarea antidrone prin angajări plătite cu circa 180.000 de ruble pe lună (aprox. 2.351 dolari, adică aproximativ 10.600 lei), după o serie de lovituri asupra infrastructurii petroliere din oraș, potrivit Kyiv Post . Miza este protejarea „infrastructurii critice” locale, într-un context în care atacurile ucrainene au devenit suficient de frecvente încât să genereze recrutări dedicate pentru apărare mobilă. Anunțurile de recrutare, publicate de birouri militare din Sankt Petersburg, vizează formarea unor „grupuri mobile de apărare aeriană”. Conform publicației ruse independente Astra, citată de Kyiv Post , fluturașii promit atât plata lunară menționată, cât și faptul că posturile nu ar implica deplasări pe frontul din Ucraina. Ce posturi se recrutează și ce presupun Astra a relatat că anunțuri ale birourilor de recrutare din districtele Admiralteiski și Kirovski precizează explicit că postul nu presupune serviciu în „zona operațiunii militare speciale”, iar activitatea ar urma să se desfășoare în unități specializate pentru protecția obiectivelor de infrastructură critică din Sankt Petersburg, fără deplasări în afara regiunii. Fluturașii menționează și condițiile de contract: durată: trei ani; eligibilitate: 18–52 de ani; condiții: examen medical și îndeplinirea cerințelor de înrolare. Potrivit materialului, astfel de grupuri mobile operează, de regulă, mitraliere și drone interceptoare pentru doborârea dronelor (UAV – vehicule aeriene fără pilot) care atacă ținte la sol. Context: lovituri repetate asupra rafinăriilor și portului petrolier Sankt Petersburg – orașul natal al președintelui rus Vladimir Putin – a fost vizat în ultimele luni de atacuri ucrainene rare, inclusiv în iunie, în preajma Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), când ar fi fost lovite o rafinărie și facilități navale înainte de deschiderea evenimentului. Pe 4 iulie, infrastructura petrolieră din port și o facilitate militară din apropiere, la Kronstadt , au fost lovite din nou, notează Kyiv Post. De ce contează: stimulentele financiare vin cu un risc de „recalificare” pe front Oferta salarială este descrisă ca fiind „în mare parte” la nivelul plăților pentru trupele ruse de pe linia frontului, dar fără trimitere în Ucraina, ceea ce ar putea fi atractiv pentru localnici, în condițiile în care materialul menționează o rată de supraviețuire raportată de 10 zile până la trei săptămâni pentru militarii din prima linie. Totuși, Kyiv Post arată că exemple anterioare ridică semne de întrebare privind cât de fermă este garanția de a rămâne în spatele frontului. Sunt invocate: relatări din august 2024, în timpul ofensivei ucrainene în Kursk, când recruți ruși ar fi fost trimiși la luptă, potrivit declarațiilor a două mame; mărturii ale unor prizonieri de război care au spus publicației că, odată ajuns într-o unitate, un militar poate fi supus presiunilor pentru a semna contract și a deveni eligibil pentru trimitere în Ucraina; afirmații ale unor combatanți străini capturați de Ucraina, care susțin că au fost trimiși pe front după ce inițial li s-ar fi promis roluri în spatele frontului (inclusiv un cetățean chinez, respectiv doi luptători din Camerun, conform materialului). În ansamblu, recrutarea de „mitraliori” pentru apărare mobilă indică o adaptare operațională la riscul dronelor asupra infrastructurii energetice din jurul Sankt Petersburgului, dar și o încercare de a atrage personal printr-un pachet financiar comparabil cu frontul, fără a putea elimina complet riscul de redistribuire ulterioară. [...]
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti-Starlink” , un semnal cu impact direct asupra echilibrului tehnologic din domeniul apărării și al comunicațiilor militare, potrivit G4Media , care citează o investigație Der Spiegel . Investigația – realizată împreună cu Le Monde și platforma rusă independentă The Insider – se bazează pe documente interne care ar indica faptul că Beijingul și Moscova au convenit să își intensifice cooperarea militară și tehnologică după discuții desfășurate în secret în 2023. Conform documentelor analizate de jurnaliști, în iunie 2023 ar fi avut loc la Moscova o reuniune cu participarea unor reprezentanți ai autorităților ruse, ai armatei chineze și ai industriei de apărare din China, în care s-a discutat dezvoltarea unui sistem comun de apărare antiaeriană și antirachetă. Ce ar include proiectul antirachetă Potrivit investigației, proiectul ar include: construirea unor centre comune de comandă și control pentru sistemele de rachete lansate de la sol; dezvoltarea unei rachete interceptoare cu manevrabilitate ridicată, pentru apărare aeriană integrată. Der Spiegel notează că cele două state analizau încă din 2023 realizarea unui prototip și au creat grupuri de lucru dedicate proiectului. Documentele citate mai indică întâlniri și videoconferințe periodice, precum și schimburi de delegații mai frecvente între Moscova și Beijing. Ținte: hipersonice și balistice Sistemul aflat în dezvoltare ar urma să poată intercepta proiectile hipersonice în faza finală a traiectoriei, la altitudini de până la 40 de kilometri, precum și rachete balistice cu rază de acțiune de până la 4.000 de kilometri, conform investigației. În context, publicația germană arată că Beijingul investește de mai mulți ani în capacități militare avansate, pe fondul tensiunilor strategice cu Statele Unite în regiunea Indo-Pacifică. Componenta „anti-Starlink”: de la perturbare la neutralizare Documentele analizate ar indica și o inițiativă comună îndreptată împotriva rețelei SpaceX Starlink , considerată esențială în conflictele moderne pentru comunicații militare. În discuțiile din 2023, oficiali chinezi ar fi prezentat partenerilor ruși propuneri de măsuri de răspuns, inclusiv: atacuri informatice; tehnici de tip „spoofing” (imitarea identității unui sistem pentru a induce în eroare utilizatorii sau infrastructura digitală). Planurile discutate ar include scenarii de interferare a funcționării rețelei, reducerea performanțelor și, „în cazuri extreme”, neutralizarea sateliților considerați o amenințare. Investigația susține că există indicii că această cooperare a continuat și după întâlnirile din 2023, însă amploarea proiectelor și stadiul actual de dezvoltare „nu sunt cunoscute”, potrivit informațiilor citate. [...]
China ar fi transmis Moscovei că folosirea armelor nucleare în Ucraina este exclusă , potrivit unei relatări a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , citat de Politico . Mesajul, descris de Zelenski drept o intervenție „de tip ultimatum”, indică o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Rusiei, cu implicații directe pentru riscul de escaladare și pentru calculele de securitate ale statelor NATO. Zelenski a spus că a aflat despre această intervenție a Chinei de la lideri europeni, în marja summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat despre „rolul Chinei în încheierea războiului” din Ucraina. Președintele ucrainean a adăugat că a abordat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, dar a precizat că preferă să păstreze confidențial conținutul conversației. Ce a spus Zelenski despre mesajul Chinei În declarațiile către presă, Zelenski a legat intervenția Beijingului de discuțiile apărute în spațiul mediatic rus despre un posibil răspuns nuclear la loviturile ucrainene asupra teritoriului Rusiei. „Și mi se pare că aceasta a fost prima dată când China (...) a răspuns direct, într-o formă de tip ultimatum — că nu poate exista nici măcar gândul folosirii armelor nucleare.” Context: presiuni interne în Rusia și semnale nucleare Politico notează că Rusia a desfășurat în mai exerciții militare nucleare în Belarus, însă Vladimir Putin s-a abținut până acum de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. În același timp, pe fondul presiunilor unor politicieni ruși, Putin a afirmat că loviturile Ucrainei nu produc suficiente pagube încât să justifice o reacție nucleară. Publicația amintește și un episod din luna trecută, când deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov a cerut ca legislativul local să îi solicite lui Putin folosirea armelor nucleare pentru a forța conducerea Ucrainei să semneze un acord de pace. De ce contează: semnal de limitare a escaladării, dar fără detalii verificabile public Din perspectiva securității, relatarea lui Zelenski sugerează că Beijingul ar încerca să reducă riscul unei escaladări nucleare, într-un moment în care Rusia invocă tot mai des, în dezbaterea internă, opțiuni extreme ca răspuns la atacurile ucrainene. Totuși, informația rămâne la nivel de declarație politică: Zelenski spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, fără ca Politico să indice un document sau o confirmare publică separată din partea Beijingului sau a Moscovei. [...]
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti- Starlink ” , o direcție care poate influența atât echilibrul de securitate regional, cât și modul în care armatele își protejează comunicațiile prin satelit. Informațiile apar în Agerpres , care citează EFE. Potrivit materialului, Beijingul și Moscova cooperează pe două paliere: dezvoltarea unui sistem de apărare antiaeriană împotriva rachetelor balistice și lansarea unei inițiative împotriva Starlink, rețeaua de internet prin satelit a SpaceX , companie deținută de Elon Musk. Starlink funcționează printr-o constelație de sateliți care oferă acces la internet la nivel mondial. De ce contează: apărarea antirachetă și controlul comunicațiilor devin priorități Dincolo de componenta strict militară, accentul pe apărare antirachetă și pe contracararea unei infrastructuri comerciale cu utilizare duală (civilă și militară) indică o adaptare la războaie în care conectivitatea și reziliența comunicațiilor sunt decisive. O inițiativă „anti-Starlink” sugerează preocuparea pentru limitarea avantajelor operaționale pe care le oferă accesul la internet prin satelit în teatre de conflict. Agerpres precizează că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile tehnice, calendarul sau forma concretă a cooperării nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Documente confidențiale sugerează că Rusia și China pregătesc contramăsuri împotriva Starlink , un scenariu care ar putea schimba modul în care armatele își asigură comunicațiile și ar ridica miza riscului de escaladare în cazul unui atac asupra infrastructurii folosite de state NATO, potrivit Digi24 . Investigația, bazată pe documente obținute de The Insider , Der Spiegel și Le Monde, indică faptul că Moscova și Beijingul au discutat proiecte comune de apărare, inclusiv dezvoltarea unui scut antirachetă de nouă generație și opțiuni pentru contracararea constelației de sateliți Starlink, operată de SpaceX. Miza operațională este directă: Starlink este descris ca „indispensabil” pentru Ucraina, iar un atac reușit ar putea afecta și armate occidentale care au integrat serviciul în structurile lor. De ce contează: Starlink, infrastructură critică pentru comunicații militare Potrivit materialului, la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit de la SpaceX zeci de mii de terminale Starlink, iar la momentul unei reuniuni secrete ruso-chineze din noiembrie 2023 erau active peste 40.000 de terminale în Ucraina. Armata ucraineană folosește Starlink pentru controlul dronelor, coordonarea evacuărilor medicale și identificarea țintelor, iar un oficial ucrainean este citat spunând că sistemul a devenit „sângele” infrastructurii de comunicații. În documente apare și perspectiva Chinei: oficialii chinezi ar fi îngrijorați că, într-un eventual conflict, Taiwanul ar putea beneficia de aceeași infrastructură de comunicații prin satelit. Ce contramăsuri sunt discutate: de la bruiaj la atacuri cibernetice În cadrul prezentărilor menționate în documente, specialiști ai China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) ar fi propus constituirea unei „alianțe ruso-chineze anti-Starlink”. Opțiunile analizate includ: bruiajul sau încetinirea funcționării rețelei; perturbarea terminalelor Starlink de la sol, pe o suprafață de până la 20 de kilometri pătrați (potrivit documentelor); atacuri cibernetice asupra infrastructurii satelitare, inclusiv „spoofing” (falsificarea identității/semnalelor pentru a obține acces) și introducerea de programe malware pentru „paralizarea” rețelei; scenarii de „distrugere” a sateliților aflați pe orbită. Separat, sunt menționate studii publicate în China – inclusiv din cercuri asociate Armatei Populare de Eliberare – care analizează neutralizarea sateliților prin arme cu laser sau sisteme bazate pe microunde. Indicii despre cooperare militară extinsă și reacții în Europa Materialul descrie existența unui „Forumul ruso-chinez pentru tehnologie militară”, o platformă de întâlniri secrete care s-ar fi reunit de mai multe ori și ar fi rămas mult timp în afara atenției publice. Documentele arată reguli stricte de confidențialitate, inclusiv interdicția de a divulga informații despre conținutul reuniunilor. În plus, sunt invocate indicii ale unor servicii europene de informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți să opereze drone chinezești, iar Ministerul german de Externe ar fi convocat ambasadorul Chinei la Berlin pentru o discuție de urgență. Riscul de escaladare: implicații pentru NATO Un punct central al investigației este că un atac reușit asupra Starlink ar avea consecințe dincolo de Ucraina. Un înalt oficial militar american este citat afirmând că utilizarea Starlink este „complet integrată” în structura forțelor armate ale SUA, iar dezactivarea ar crea „o problemă uriașă” pentru comunicații și recunoaștere. În același timp, materialul avertizează că nu doar distrugerea fizică a sateliților, ci și un atac cibernetic de amploare asupra infrastructurii utilizate de un stat membru NATO ar putea duce la o escaladare majoră. Textul din sursă este trunchiat înainte de a detalia explicit consecința juridico-militară la care face referire. [...]
