Știri
Știri din categoria Apărare
România încearcă să atragă militari americani retrași din Germania în contextul discuțiilor de securitate de la summitul B9 de la București, potrivit Libertatea. Miza este una operațională: întărirea prezenței SUA pe flancul estic al NATO, într-un moment în care Washingtonul ar putea reduce efectivele din Germania.
O sursă NATO citată de publicație afirmă că, dacă SUA vor pune în aplicare o decizie de retragere a 5.000 de militari americani din Germania, România încearcă să convingă partea americană ca „măcar o parte” dintre aceștia să fie dislocați pe teritoriul românesc. Aceeași sursă precizează însă că SUA nu au început încă retragerea din Germania, ceea ce lasă subiectul în zona de posibil scenariu, nu de decizie deja luată.
Surse participante la summitul B9 au indicat presei acreditate la Administrația Prezidențială că, în prezent, în România sunt:
Cei mai mulți militari străini din România sunt americani și francezi. Militarii francezi fac parte din Grupul de Luptă al NATO înființat în România în 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar Franța conduce acest grup; o parte importantă a efectivelor este dislocată la Cincu (județul Brașov).
Pentru România, o eventuală creștere a prezenței americane ar însemna o consolidare practică a apărării pe flancul sud-estic al NATO și un argument în discuția internă din Alianță privind distribuția atenției și resurselor între nord-est (Polonia și statele baltice) și sud-est.
În același timp, sursele citate de Libertatea indică drept obiectiv și îmbunătățirea relațiilor dintre aliații europeni și SUA, pe fondul ideii că „NATO nu poate funcționa fără relația transatlantică”.
Summitul B9 are loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, iar temele mari includ pregătirea summitului NATO de la Ankara (în prima parte a lunii iulie), întărirea apărării pe flancul estic și continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.
Din partea SUA, participă fizic subsecretarul de Stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno, iar online subsecretarul american al Apărării pentru Politică, Colby Elbridge, potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială și citate de publicație. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, urmează să participe la ultima parte a lucrărilor summitului și să aibă o întâlnire bilaterală cu președintele Nicușor Dan.
Recomandate
Posibila extindere a retragerilor de trupe americane din Europa crește presiunea pe planificarea NATO , după anunțul privind scoaterea a 5.000 de militari din Germania, iar Italia apare acum ca următoarea țară vizată, potrivit Newsweek . Miza este una operațională: orice reducere sau relocare poate afecta rotațiile, exercițiile și postura de descurajare pe flancul estic, într-un moment în care aliații încearcă să anticipeze direcția administrației Trump. Informația se bazează pe relatări atribuite unor surse citate de Bloomberg , care spun că diplomați de rang înalt din statele NATO se așteaptă la noi reduceri ale prezenței SUA pe continent. Evaluările ar porni din declarațiile publice ale lui Donald Trump și din discuții între oficiali NATO și omologii americani despre planurile viitoare privind Alianța. Italia, menționată explicit de Trump Newsweek notează că, într-un interviu telefonic acordat publicației italiene Corriere della Sera , Trump a spus că SUA „încă ia în considerare” retragerea trupelor și din bazele din Italia. În același context, el a refuzat să comenteze despre redistribuirea din Germania și a afirmat că SUA au sprijinit întotdeauna Italia, în timp ce „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Ce tip de măsuri sunt discutate Pe lângă retrageri, în discuție ar fi și alte ajustări ale posturii militare americane în Europa, inclusiv: renunțarea la un plan elaborat sub administrația Joe Biden de a desfășura rachete cu rază lungă de acțiune în Germania; retragerea SUA din anumite exerciții militare; relocarea unor trupe din țări față de care Washingtonul este nemulțumit către state considerate mai „loiale” lui Trump. Publicația mai arată că ideea retragerii de trupe din Europa datează din primul mandat al lui Trump, când a luat în calcul și desfășurări suplimentare în Polonia. Dimensiunea prezenței SUA și incertitudinile de implementare În prezent, 85.000 de soldați americani sunt staționați în Europa, deși numărul fluctuează în funcție de rotații și întăriri pentru exerciții, potrivit informațiilor citate. NATO nu ar fi fost informat încă ce unități specifice urmează să fie retrase din Germania, însă oficialii ar crede că SUA analizează opțiuni pentru o retragere rapidă. În același timp, oficiali NATO și diplomați de rang înalt apreciază că „constrângerile Congresului” și dependența strategică a SUA de Europa ar putea limita capacitatea lui Trump de a produce schimbări ample, ceea ce lasă deschisă întrebarea dacă scenariile discutate se vor materializa integral sau doar parțial. [...]
Spania cere o armată a UE, pe fondul riscului ca SUA să condiționeze garanțiile de securitate , iar miza imediată este dacă Uniunea își poate construi o descurajare credibilă fără să dubleze sau să fractureze arhitectura NATO, potrivit Adevărul . Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares , spune că Europa trebuie să-și reducă dependența militară față de Washington, în contextul tensiunilor dintre administrația președintelui american Donald Trump și aliații europeni. Într-un interviu pentru Politico, el a argumentat că UE nu își mai poate permite să-și calibreze securitatea în funcție de deciziile zilnice ale SUA. „Nu putem să ne trezim în fiecare dimineață întrebându-ne ce vor face SUA în continuare. Cetățenii noștri merită mai mult.” De ce apasă Madridul pe „autonomie strategică” În relatarea citată, Albares numește perioada actuală „momentul suveranității și independenței Europei” și susține că inclusiv SUA împing indirect UE spre o autonomie strategică mai mare. Mesajul său leagă explicit securitatea de alte pârghii de presiune, precum tarifele comerciale. „Trebuie să fim liberi de dependență. Asta înseamnă să fim liberi de constrângeri, fie că vorbim despre tarife comerciale sau despre amenințări militare.” Disputa cu Washingtonul: 5% din PIB și amenințări legate de NATO Spania se află, potrivit textului, în centrul unei dispute transatlantice după ce guvernul condus de Pedro Sánchez a refuzat să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, nivel solicitat de Washington. În acest context, Donald Trump ar fi amenințat Spania cu noi taxe comerciale. Totodată, Trump ar fi sugerat că SUA ar putea retrage trupe americane de la bazele militare din Spania sau chiar suspenda țara din NATO, după ce Madridul a refuzat să sprijine poziția americană în conflictul cu Iranul. Ce propune concret Spania și unde se lovește de realitate Albares susține dezvoltarea unui mecanism de apărare colectivă al UE, similar Articolului 5 din tratatul NATO (principiul potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor), pentru a recrea efectul de descurajare. „Forța NATO constă în faptul că nimeni nu îndrăznește să testeze dacă Articolul 5 funcționează cu adevărat. Exact acest efect de descurajare trebuie recreat și în Europa.” UE are deja o clauză de apărare reciprocă, Articolul 42.7 din Tratatul UE , însă articolul notează că mulți oficiali europeni consideră că blocul nu are încă suficiente capacități militare pentru ca această prevedere să conteze ca descurajare reală. Poziția dominantă în UE: întărirea NATO, nu o alternativă separată Majoritatea liderilor europeni preferă, în prezent, consolidarea capacităților militare în interiorul structurilor NATO, nu construirea unei structuri paralele prin UE. În acest sens, statele membre au convenit să crească investițiile în apărare și să dezvolte capabilități precum: apărare antiaeriană; rachete cu rază lungă; infrastructură de informații prin satelit, cu obiectivul de a reduce dependența de tehnologia și sprijinul militar american. Tema autonomiei militare europene urmează să fie discutată în această săptămână la Bruxelles, în reuniuni ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din statele membre. Separat, înaintea reuniunilor, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a respins propunerea liderului rus Vladimir Putin ca fostul cancelar german Gerhard Schröder să reprezinte UE în eventuale negocieri directe cu Moscova, invocând legăturile acestuia cu companii de stat rusești. [...]
Acumularea de drone FPV cu fibră optică, greu de bruiat, ar putea schimba rapid raportul operațional la granița NATO , pe fondul unor evaluări potrivit cărora Rusia strânge un stoc foarte mare pentru un posibil scenariu de conflict în statele baltice, relatează Adevărul , citând surse din serviciile de informații ucrainene și ruse, preluate de presa internațională. Potrivit informațiilor apărute în ultimele luni, Kremlinul ar fi început de la sfârșitul lui 2025 să retragă de pe frontul din Ucraina cantități importante de drone de nouă generație și să le transfere în depozite din spatele liniilor de luptă. Estimările vehiculate în rapoarte indică un stoc de aproximativ 130.000 de drone cu fibră optică, care ar putea ajunge la 200.000 până la sfârșitul verii. De ce contează: „imposibil de bruiat” înseamnă mai greu de oprit prin război electronic Dronele FPV cu fibră optică sunt descrise ca fiind deosebit de periculoase deoarece transmit comenzile prin cabluri foarte fine din fibră optică, nu prin semnale radio. Consecința operațională este că devin mult mai dificil de blocat prin bruiaj electronic, inclusiv de către tehnologiile NATO, conform materialului. În rapoartele citate, analiști militari ruși iau în calcul folosirea acestor arme într-un atac rapid asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, cu obiectivul de a destabiliza regiunea înainte ca NATO să poată reacționa eficient. Statele baltice, vulnerabile prin experiență redusă în războiul cu drone Aceleași surse susțin că vulnerabilitatea statelor baltice ar ține mai puțin de lipsa tehnologiei militare și mai mult de experiența redusă în războiul modern cu drone la scară largă, comparativ cu Ucraina. Un scenariu menționat în documentele invocate sugerează că, într-un eventual conflict în regiunea baltică, Rusia ar putea dispune teoretic de până la patru drone cu fibră optică pentru fiecare militar NATO aflat pe teren. Context: semnale de pregătire și pe flancul nordic În evaluările atribuite cercurilor apropiate Kremlinului apare și ideea că statele europene ar putea fi reticente să intre într-un conflict prelungit cu o putere nucleară pentru apărarea statelor baltice, mai ales în condițiile unei posibile reticențe din partea SUA. Organizația Volya, care monitorizează evoluțiile din Rusia și citează surse din Ministerul rus al Apărării, afirma în martie că planurile Moscovei privind o posibilă operațiune împotriva statelor baltice ar fi intrat „într-o nouă etapă”. Analiza mai indică faptul că propaganda rusă ar încerca să justifice un eventual atac asupra Letoniei drept o „operațiune specială” pentru protejarea etnicilor ruși, iar acțiunile împotriva Estoniei și Lituaniei prin presupuse „provocări militariste” sau „atacuri teroriste”. În paralel, îngrijorările sunt vizibile și în Finlanda, care are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia și și-a întărit măsurile de securitate după aderarea la NATO. Materialul menționează și observații din imagini satelitare privind apariția unor noi instalații militare la Kamenka, capabile să găzduiască aproximativ 2.000 de soldați ruși, precum și extinderi de infrastructură militară în apropierea frontierei NATO. [...]
MApN ridică pragul de „eficiență a banului public” în achizițiile SAFE și transmite că nu va semna contracte în condiții dezavantajoase, în timp ce procedurile de atribuire sunt deja în derulare, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul acuzațiilor apărute în spațiul public privind modul în care ar fi fost selectate firmele pentru negocieri. Ce se schimbă, practic, în derularea achizițiilor Ministerul Apărării precizează că operatorii economici invitați la negocieri pentru contractele din Programul SAFE au fost aprobați în CSAT , iar documentațiile urmează să fie evaluate de comisiile nominalizate și de experți cooptați din structurile MApN. Instituția susține că aceste comisii funcționează „independent” și acționează „imparțial și obiectiv”, cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice. În comunicatul citat, MApN indică faptul că Direcția Generală pentru Armamente a transmis invitațiile de participare către operatorii aprobați de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, în cadrul procedurii de „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” (o procedură prevăzută de lege, folosită în anumite condiții). Miza: contracte mari, sub presiune publică și politică MApN afirmă explicit că nu va semna contracte care ar contraveni principiului eficienței utilizării fondurilor publice, raportat la documentațiile de atribuire aprobate. „MApN nu va semna contracte de achiziţie publică în condiţii dezavantajoase pentru instituţie (…) şi care contravin principiului eficienţei utilizării fondurilor publice.” Reacția ministerului este legată de acuzațiile potrivit cărora contractele SAFE ar fi fost influențate politic, inclusiv prin stabilirea firmelor de către angajați din Cancelaria premierului Ilie Bolojan, conform informațiilor prezentate. Context: ce este SAFE și cât vrea România să finanțeze SAFE („Acțiunea pentru securitatea Europei”) este descris ca un instrument financiar al Uniunii Europene, garantat din fonduri comunitare, destinat sprijinirii investițiilor în industria de apărare prin achiziții publice comune, axate pe capabilități militare prioritare și infrastructură cu utilizare duală. România ar fi obținut a doua cea mai mare alocare din program, de peste 16,6 miliarde euro (aprox. 83 miliarde lei), după Polonia. Din planul anual de înzestrare aprobat în CSAT și în Parlament, MApN a propus mutarea finanțării prin SAFE pentru 21 de proiecte de înzestrare, cu o valoare estimată a finanțării de 9,6 miliarde euro (aprox. 48 miliarde lei), pe cinci ani, între 2026 și 2030. Coordonarea accesării instrumentului SAFE este realizată de Guvern, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care gestionează relația cu Comisia Europeană și cooperarea cu statele eligibile, iar implementarea se face în baza OUG nr. 62/2025, mai arată sursa. [...]
Lituania propune trimiterea a până la 40 de militari în Strâmtoarea Ormuz , o mișcare cu miză directă pentru securitatea transportului de energie , într-un moment în care SUA încearcă să strângă o coaliție internațională pentru reluarea traficului comercial prin una dintre cele mai importante rute petroliere din lume, potrivit HotNews . Consiliul de Apărare al Lituaniei, prezidat de președintele Gitanas Nauseda, a decis luni să înainteze parlamentului de la Vilnius o propunere privind detașarea de „zeci de soldați” în zonă. Biroul președintelui a precizat că organismul a aprobat trimiterea a „până la 40 de soldați și angajați civili ai sistemului național de apărare” într-o misiune internațională de securitate maritimă menită să asigure libera navigație în Strâmtoarea Ormuz. Ce presupune contribuția Lituaniei și ce mai trebuie aprobat Planul vizează participarea alături de aliați la operațiuni internaționale de securitate maritimă pe această cale navigabilă strategică. Pentru ca propunerea să devină operațională, este necesar un vot în parlamentul lituanian (Seimas), iar guvernul ar urma să inițieze modificarea mandatului privind operațiunile internaționale. În comunicatul citat, președinția arată că Lituania este pregătită și pentru sprijin non-combat: sprijin logistic; permiterea utilizării infrastructurii sale militare, ca răspuns la solicitările SUA. Purtătorul de cuvânt al președintelui, Ridas Jasiulionis, a declarat pentru BNS că decizia a fost adoptată în scris, nu într-o ședință oficială a consiliului. De ce contează: Ormuz, rută critică pentru petrol și GNL Miza depășește dimensiunea strict militară: Strâmtoarea Ormuz este descrisă drept una dintre cele mai importante rute de tranzit al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, pe aici treceau aproximativ o cincime din livrările internaționale de țiței și gaz natural lichefiat (GNL). În acest context, SUA încearcă să formeze o nouă coaliție internațională pentru a restabili transportul comercial maritim prin strâmtoare. Context politic: negocieri în impas și mesajul lui Trump către Iran Pe fundalul acestor demersuri, președintele american Donald Trump a respins public răspunsul Iranului la propunerile SUA de încetare a războiului, într-un mesaj pe Truth Social: „Tocmai am citit răspunsul așa-zișilor «reprezentanți» ai Iranului. Nu-mi place deloc – ESTE TOTAL INACCEPTABIL!” La peste o lună de la începutul armistițiului, negocierile par în impas, iar Iranul a anunțat că a transmis un răspuns prin mediatorul pakistanez, fără detalii publice. Potrivit Wall Street Journal, citat de HotNews, propunerea Teheranului ar include o redeschidere treptată a Strâmtorii Ormuz și o ridicare simultană a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene, plus măsuri legate de uraniul îmbogățit. Pentru Lituania, următorul pas concret este votul din parlament; pentru piața energetică și transportul maritim, semnalul este că aliații SUA caută să securizeze o arteră de tranzit cu impact direct asupra fluxurilor globale de petrol și GNL. [...]
Războiul din Ucraina împinge Europa și SUA să-și schimbe prioritățile în achizițiile militare, punând accent pe producția rapidă și în masă, nu pe arme „perfecte” livrate prea târziu , potrivit unei analize Digi24 . Miza este una operațională: într-un conflict intens și de durată, stocurile de echipamente avansate și scumpe se pot epuiza repede, iar ritmul de înlocuire devine decisiv. Un exemplu invocat este Robin Radar , companie olandeză care produce sisteme radar pentru detectarea dronelor, folosite de forțele ucrainene și de aliați ai SUA din Orientul Mijlociu. Managerul general Kristian Brost susține că, în anumite situații, un rezultat „imperfect” livrat imediat poate fi mai util decât o soluție „perfectă” disponibilă mai târziu, mai ales când pe front contează ce funcționează și poate fi produs ieftin. De ce contează: ritmul de producție devine criteriu de supraviețuire Analiza arată că lecția centrală pentru industriile de apărare occidentale este evitarea capcanei în care echipamentele ajung pe câmpul de luptă prea lent și se consumă rapid. În acest context, Brost avertizează că tehnologia avansată nu ar trebui abandonată, dar că statele trebuie să „ia lucruri care funcționează”, chiar dacă sunt mai slabe decât standardele dorite, pentru că alternativa poate fi lipsa de capabilități. Anti-dronă: presiune pentru soluții mai ieftine, produse în masă Un domeniu în care această schimbare se vede direct este apărarea anti-dronă. Țările occidentale sunt tot mai interesate de dronele de interceptare dezvoltate de Ucraina, tocmai pentru a evita folosirea rachetelor scumpe împotriva dronelor de atac ieftine. În același registru, secretarul general al NATO, Mark Rutte , este citat cu ideea că ritmul de inovație al alianței a fost prea lent și că „mai bun” ajunge să fie inamicul lui „bun”, într-un război în care „viteza este esențială, nu perfecțiunea”. „Suficient de bun” și adaptabil: modelul industrial ucrainean Pe partea de producție, mai mulți executivi din industria de drone și robotică subliniază importanța simplității și fiabilității: soldații vor sisteme care funcționează și pot fi livrate în număr mare, indiferent dacă sunt operate manual sau folosesc inteligență artificială. În paralel, directorul Asociației Naționale a Industriilor de Apărare din Ucraina, Serhii Gonciarov, critică strategia occidentală de a dota armatele cu un număr mic de echipamente foarte avansate, argumentând că este nevoie de cantități mari de arme „suficient de bune”. Spre deosebire de modelul occidental, industria ucraineană este descrisă ca fiind compusă din multe companii mici, capabile să modifice rapid echipamentele – uneori în ore sau zile – pe baza feedbackului direct de pe front. Într-un scenariu de război lung, analiza avertizează că epuizarea rapidă a stocurilor de blindate avansate ar putea forța armatele occidentale să se bazeze mai mult pe roboți și drone mai ieftine și mai ușor de construit, ceea ce mută presiunea dinspre „performanță maximă” către „producție și adaptare rapidă”. [...]
