Știri
Știri din categoria Apărare
Statele aliate ale SUA se tem că războiul cu Iranul ar putea bloca livrarea armelor deja comandate, pe fondul consumului rapid de muniții de către armata americană. Potrivit Politico, mai multe țări din Europa și Asia sunt îngrijorate că Pentagonul redirecționează stocuri de armament pentru conflictul cu Iranul, ceea ce ar putea întârzia sau chiar anula livrările contractate anterior.
Oficiali din aproape o duzină de state aliate au declarat că situația creează tensiuni majore, mai ales după ce Washingtonul a presat în ultimii ani partenerii să crească bugetele militare și să cumpere echipamente americane – de la interceptoare de apărare aeriană până la bombe ghidate. Acum, o parte dintre aceste muniții ar fi utilizate direct de SUA în conflictul cu Iranul.
Statele europene, care și-au redus deja stocurile după ajutorul militar trimis Ucrainei, se tem că vor rămâne fără capacități suficiente pentru a descuraja o eventuală agresiune a Rusiei.
În același timp, aliații din Asia sunt preocupați că:
Un diplomat asiatic citat de publicație a avertizat că, pe măsură ce conflictul se prelungește, Washingtonul va mobiliza tot mai multe resurse pentru operațiuni, ceea ce ar putea afecta „pregătirea” militară a partenerilor.
Producția de muniții sofisticate necesită ani de planificare și implică lanțuri de aprovizionare complexe, cu numeroase blocaje. De aceea, promisiunile președintelui Donald Trump privind o „ofertă practic nelimitată” de muniții nu au reușit să calmeze temerile aliaților.
În Congresul american apar deja îngrijorări privind nivelul stocurilor militare. Senatorul republican Mitch McConnell a avertizat că armata SUA ar putea să nu fie pregătită să descurajeze simultan agresiuni din partea Rusiei și Chinei, dacă deficitul de muniții continuă.
Potrivit unor surse apropiate discuțiilor din Pentagon, armata americană folosește în conflict cantități foarte mari de armament avansat, inclusiv:
Pentru a răspunde cererii, Trump a declarat că s-a întâlnit cu directori ai unor mari companii din industria de apărare, precum Boeing, Northrop Grumman, RTX și Lockheed Martin, care ar fi acceptat să crească de patru ori producția unor sisteme de armament avansate.
Totuși, specialiștii avertizează că industria militară modernă nu poate fi accelerată rapid. Spre deosebire de producția din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fabricarea sistemelor sofisticate precum rachetele Patriot implică tehnologii complexe și lanțuri industriale greu de extins într-un timp scurt.
Situația a determinat deja unele state europene să ia în calcul diversificarea furnizorilor de armament, iar Uniunea Europeană a adoptat reguli care favorizează producătorii din interiorul blocului comunitar. Dacă tendința continuă, analiștii avertizează că relația militară dintre SUA și aliații săi ar putea intra într-o perioadă de reconfigurare.
Recomandate
Administrația SUA vrea să cumpere până la 1.000 de rachete Tomahawk și cere industriei de apărare să accelereze producția , în contextul în care stocurile militare americane au fost reduse semnificativ de operațiunile recente din Orientul Mijlociu și de sprijinul acordat aliaților în conflictele actuale. Potrivit Newsweek România , administrația condusă de Donald Trump a convocat la Casa Albă conducerea unor mari companii din industria de apărare, printre care Lockheed Martin și RTX – compania-mamă a Raytheon – pentru discuții privind creșterea rapidă a producției de armament. Întâlnirea ar urma să aibă loc vineri și reflectă presiunea tot mai mare din Washington de a reface rezervele militare. În ultimii ani, Statele Unite au consumat cantități importante de armament în mai multe teatre de operațiuni, inclusiv în sprijinul Ucrainei după invazia Rusiei din 2022, în conflictul din Gaza și în operațiuni militare recente împotriva Iranului. Potrivit informațiilor citate de Reuters, Pentagonul analizează și o cerere de buget suplimentar de aproximativ 50 de miliarde de dolari , fonduri care ar urma să fie folosite în principal pentru înlocuirea armelor utilizate în aceste conflicte. Suma este însă preliminară și ar putea fi modificată în procesul de aprobare. Producția de rachete Tomahawk ar putea crește semnificativ Un punct central al discuțiilor îl reprezintă rachetele de croazieră Tomahawk, produse de Raytheon, arme utilizate frecvent de forțele navale și aeriene americane pentru lovituri de precizie la mare distanță. Pentagonul a semnat deja un acord pentru a crește producția până la aproximativ 1.000 de rachete pe an . Pentagonul intenționează în prezent să achiziționeze 57 de rachete Tomahawk în 2026 , fiecare având un cost mediu de aproximativ 1,3 milioane de dolari . Caracteristici principale ale rachetei Tomahawk rachetă de croazieră cu rază lungă de acțiune lansare de pe nave sau submarine capabilă să lovească ținte la mare distanță cu precizie ridicată utilizată în numeroase operațiuni militare ale SUA din ultimele decenii Aceste sisteme au fost folosite recent și în operațiunile americane împotriva Iranului, unde armata SUA a desfășurat inclusiv avioane de luptă F-35 și drone de atac cu cost redus. Presiune asupra contractorilor din industria de apărare Administrația americană a intensificat presiunea asupra companiilor din industria militară pentru a accelera producția. Donald Trump a semnat în ianuarie un ordin executiv prin care solicită identificarea contractorilor care nu își îndeplinesc eficient contractele cu Pentagonul, în special în situațiile în care aceștia continuă să distribuie profituri acționarilor în loc să prioritizeze producția. Pentagonul ar urma să publice o listă cu firme considerate cu performanțe slabe. Companiile incluse vor avea 15 zile pentru a prezenta planuri de remediere aprobate de consiliile lor de administrație. Dacă aceste planuri nu sunt considerate suficiente, autoritățile americane pot recurge la sancțiuni, inclusiv rezilierea contractelor. Deciziile reflectă o preocupare tot mai mare la Washington privind capacitatea industriei de apărare de a susține simultan mai multe conflicte și de a menține nivelul necesar al stocurilor militare ale Statelor Unite. [...]
Statele Unite folosesc baze militare britanice pentru operațiuni defensive împotriva Iranului , potrivit unui anunț făcut sâmbătă de autoritățile de la Londra, într-un context regional tensionat generat de conflictul din Orientul Mijlociu. Informația este prezentată de HotNews.ro , care citează agenția AFP și declarații ale Ministerului britanic al Apărării. Oficialii britanici au precizat că bazele sunt utilizate de armata americană pentru „operațiuni defensive specifice”, menite să împiedice Iranul să lanseze rachete în regiune, într-o perioadă în care tensiunile militare dintre Washington, Israel și Teheran au crescut semnificativ. Decizia vine după o perioadă de tensiuni politice între Londra și Washington. Inițial, premierul britanic Keir Starmer a refuzat implicarea Regatului Unit în conflictul declanșat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Poziția sa a stârnit critici din partea președintelui american Donald Trump , care a declarat că liderul britanic „nu este Winston Churchill”, sugerând că Londra ar trebui să adopte o atitudine mai fermă alături de aliații săi. Ulterior, guvernul britanic a acceptat totuși solicitarea americană de a utiliza două baze militare importante: Baza aeriană Fairford , situată în Gloucestershire, în vestul Angliei Baza militară Diego Garcia , o instalație britanico-americană din arhipelagul Chagos, în Oceanul Indian Un fotograf AFP a confirmat deja activitatea militară la Fairford. Sâmbătă, pe pista bazei a fost observat un bombardier strategic B-1 Lancer al forțelor aeriene americane. În același timp, la bază a aterizat și un avion de transport militar C-5 Galaxy . În afara complexului militar au avut loc și proteste anti-război , organizate de activiști care se opun implicării britanice în escaladarea conflictului. Premierul Keir Starmer și-a apărat decizia inițială de a evita implicarea directă în război, afirmând că orice acțiune militară trebuie să aibă „o bază legală clară și un plan viabil”. Cu toate acestea, el a explicat că schimbarea poziției a fost determinată de riposta Iranului la atacurile americane și israeliene , care ar putea afecta interesele britanice și pe cele ale aliaților occidentali din regiune. În acest context, Londra încearcă să mențină un echilibru delicat: pe de o parte sprijină parteneriatul strategic cu Statele Unite, iar pe de altă parte încearcă să limiteze implicarea directă în conflictul militar din Orientul Mijlociu, care riscă să se extindă la nivel regional. Elemente cheie ale deciziei britanice Aspect Detalii Tipul operațiunilor Operațiuni defensive pentru a împiedica lansarea de rachete iraniene Baze implicate Fairford (Marea Britanie), Diego Garcia (Oceanul Indian) Echipamente observate Bombardier B-1 Lancer și avion C-5 Galaxy Context politic Tensiuni inițiale între Keir Starmer și Donald Trump Reacții publice Proteste anti-război în apropierea bazei Fairford Situația rămâne fluidă, iar folosirea bazelor britanice indică o implicare logistică și strategică a Regatului Unit , chiar dacă Londra continuă să insiste că rolul său este limitat la sprijin defensiv. [...]
Administrația Trump susține că SUA dispun de suficiente stocuri de muniție pentru a continua războiul împotriva Iranului , iar oficialii americani afirmă că arsenalele militare permit desfășurarea operațiunii actuale și a unor campanii mai ample dacă va fi necesar. Declarațiile au fost făcute de mai mulți oficiali ai administrației de la Washington, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că durata campaniei militare ar putea varia semnificativ, estimând că operațiunile ar putea dura „patru săptămâni, dar poate și șase, opt sau chiar trei”, în funcție de evoluția situației din teren. Oficialul american a subliniat că Statele Unite și Israelul controlează în totalitate ritmul operațiunilor militare. Potrivit Pentagonului, în mai puțin de o săptămână cele două armate ar urma să obțină controlul complet asupra spațiului aerian iranian . După această etapă, Washingtonul intenționează să utilizeze muniții ghidate de mare precizie, inclusiv bombe de 500, 1000 și 2000 de livre, dotate cu sisteme de ghidare GPS și laser. Șeful Statului Major Interarme al SUA, Dan Caine, a declarat la rândul său că armata americană dispune de suficiente stocuri de muniție pentru operațiuni atât ofensive, cât și defensive, fără a oferi însă detalii sau cifre exacte din motive de securitate. Un mesaj similar a venit și de la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, Karoline Leavitt, a afirmat că Statele Unite au o capacitate militară „mai mult decât suficientă” pentru a duce la capăt operațiunea „ Epic Fury ” și pentru a continua operațiunile militare dacă va fi nevoie. „Statele Unite au capacitatea nu doar să execute cu succes Operațiunea Epic Fury, ci și să meargă mult dincolo de aceasta. În plus, avem arsenale în locuri de care mulți oameni din această lume nu știu”, a declarat Leavitt. Potrivit Casei Albe, operațiunea militară lansată împotriva Iranului urmărește patru obiective principale: distrugerea arsenalului de rachete balistice iraniene, neutralizarea forțelor navale ale Teheranului, limitarea influenței grupărilor susținute de Iran în regiune și împiedicarea dezvoltării unei arme nucleare. Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene, ceea ce a declanșat o serie de represalii cu rachete și drone din partea Teheranului. [...]
Statele Unite anunță intensificarea operațiunilor militare împotriva Iranului , Pentagonul confirmând trecerea conflictului într-o nouă etapă a campaniei aeriene, în timp ce serviciile de informații americane monitorizează evoluțiile politice de la Teheran după apariția informațiilor despre succesorul liderului suprem. Potrivit Știrile ProTV , administrația americană discută deja atât extinderea atacurilor, cât și posibilele evoluții politice din Iran după război. Pentagonul anunță trecerea la „faza a doua” a operațiunii Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului se află încă la început, chiar dacă au trecut câteva zile de la lansarea atacurilor aeriene. Oficialul a avertizat că următoarele valuri de atacuri vor fi mai ample , iar obiectivul imediat este controlul complet al spațiului aerian iranian. Planul militar prezentat de Pentagon include mai multe etape: preluarea controlului total al spațiului aerian al Iranului în mai puțin de o săptămână; identificarea și distrugerea lansatoarelor de rachete și a infrastructurii militare ; lovirea industriei de apărare iraniene ; eliminarea liderilor militari ai regimului de la Teheran . Hegseth a spus că operațiunea nu a fost concepută ca o confruntare echilibrată, afirmând că forțele americane și israeliene profită de slăbirea adversarului. În paralel, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine , a declarat că Iranul lansează tot mai puține rachete comparativ cu începutul conflictului, semn că infrastructura militară a fost afectată de loviturile aeriene. Un episod militar rar: scufundarea unei nave iraniene Pentagonul a confirmat și scufundarea unei nave de război iraniene în apropierea coastelor Sri Lanka , lovită de un submarin american cu torpile. Oficialii americani au descris incidentul drept prima scufundare a unei nave inamice cu torpile de la Al Doilea Război Mondial încoace , un episod rar în conflictele moderne. În același timp, armata americană a anunțat că șase militari americani au murit până acum în operațiuni. Washingtonul urmărește succesiunea la conducerea Iranului În paralel cu operațiunile militare, administrația de la Washington analizează și evoluțiile politice interne din Iran. Potrivit HotNews , serviciile de informații americane monitorizează informațiile potrivit cărora Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis în primul val de bombardamente, ar putea deveni noul conducător al Republicii Islamice. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că agențiile americane analizează aceste informații și că administrația președintelui Donald Trump discută deja despre rolul pe care Statele Unite l-ar putea avea în Iran după încheierea campaniei militare. Totuși, oficialii americani spun că prioritatea imediată rămâne succesul operațiunii militare , în timp ce deciziile privind viitorul politic al Iranului vor depinde de evoluția conflictului. În interiorul Statelor Unite, războiul provoacă și controverse politice. Un sondaj Reuters/Ipsos citat de Casa Albă arată că aproximativ un sfert dintre americani susțin atacurile asupra Iranului , în timp ce aproape jumătate dintre respondenți consideră că președintele Trump este prea dispus să recurgă la forța militară. [...]
Administrația SUA analizează trimiterea unor forțe speciale în Iran pentru a securiza stocul de uraniu îmbogățit , material care, potrivit estimărilor specialiștilor, ar putea fi suficient pentru producerea a până la 11 bombe nucleare dacă ar fi adus la nivelul maxim de puritate. Informația apare în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și este relatată de Antena 3 CNN , care citează date publicate de publicația americană Axios. Potrivit surselor citate, Statele Unite și Israelul au discutat posibilitatea unei operațiuni speciale pentru capturarea sau securizarea uraniului puternic îmbogățit al Iranului , estimat la aproximativ 450 de kilograme . Materialul este îmbogățit la circa 60% , însă experții afirmă că ar putea fi adus la nivelul de 90% necesar pentru utilizarea într-o armă nucleară în doar câteva săptămâni . Operațiune posibilă într-o etapă ulterioară a războiului Planul analizat ar presupune desfășurarea unui contingent limitat de trupe americane și israeliene pe teritoriul iranian , pentru a ajunge în instalații nucleare subterane puternic fortificate. Potrivit scenariului discutat în cercurile militare, o astfel de misiune ar putea avea loc doar după ce capacitatea militară a Iranului de a riposta ar fi semnificativ redusă . Președintele american Donald Trump a declarat că o intervenție la sol nu este exclusă, dar ar avea loc doar în anumite condiții. „La un moment dat, poate o vom face. Nu am încercat. Nu am face-o acum. Poate o vom face mai târziu”, a afirmat liderul de la Casa Albă. Unde se află uraniul iranian Potrivit oficialilor americani și israelieni, cea mai mare parte a stocului de material fisionabil se află în tuneluri subterane ale instalației nucleare de la Isfahan , iar restul este distribuit între siturile nucleare Fordow și Natanz . Aceste facilități au fost vizate de bombardamente în trecut, inclusiv în timpul conflictului de 12 zile dintre Israel și Iran. În actuala escaladare militară, loviturile aeriene asupra unor instalații au avut și rolul de a bloca accesul sau mutarea materialelor nucleare . Presiune pentru securizarea materialului nuclear Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , a sugerat recent că uraniul iranian ar trebui recuperat direct de la sursă. „Oamenii vor trebui să meargă în Iran și să îl ia de acolo”, a declarat acesta în Congres, fără a preciza cine ar urma să execute o asemenea operațiune. În paralel, surse citate de Axios susțin că au existat discuții și despre confiscarea insulei Kharg , principalul terminal petrolier al Iranului, responsabil pentru aproximativ 90% din exporturile de țiței ale țării . Decizia finală privind o operațiune militară nu a fost anunțată, însă administrația americană afirmă că „toate opțiunile rămân pe masă” în încercarea de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară. [...]
O rachetă balistică lansată din Iran a fost interceptată de apărarea antiaeriană NATO deasupra Turciei, după ce a traversat spațiul aerian al Irakului și Siriei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în sudul Turciei, în districtul Dörtyol, provincia Hatay, unde au fost găsite resturi ale rachetei de interceptare folosite pentru neutralizarea amenințării. Autoritățile turce au precizat că nu s-au înregistrat victime sau răniți în urma acestui eveniment. Ministerul turc al Apărării a transmis că sistemele antirachetă NATO, dislocate în estul Mediteranei, au reacționat prompt pentru a proteja spațiul aerian al Turciei. Oficialii au subliniat că Turcia își menține capacitatea de a-și apăra teritoriul și cetățenii împotriva oricărei amenințări, indiferent de sursă, și au avertizat că vor adopta toate măsurile necesare pentru apărare. De asemenea, ministerul a adresat un apel tuturor părților implicate să evite acțiuni care ar putea escalada conflictele din regiune și a anunțat continuarea consultărilor cu NATO și ceilalți aliați. Acest incident evidențiază tensiunile persistente din regiunea Orientului Mijlociu și rolul infrastructurii de apărare colectivă a NATO în protejarea statelor membre. Deocamdată, autoritățile turce nu au anunțat măsuri suplimentare, dar au reiterat dreptul de a răspunde oricărei acțiuni ostile. [...]
