Știri
Știri din categoria Apărare
Statele aliate ale SUA se tem că războiul cu Iranul ar putea bloca livrarea armelor deja comandate, pe fondul consumului rapid de muniții de către armata americană. Potrivit Politico, mai multe țări din Europa și Asia sunt îngrijorate că Pentagonul redirecționează stocuri de armament pentru conflictul cu Iranul, ceea ce ar putea întârzia sau chiar anula livrările contractate anterior.
Oficiali din aproape o duzină de state aliate au declarat că situația creează tensiuni majore, mai ales după ce Washingtonul a presat în ultimii ani partenerii să crească bugetele militare și să cumpere echipamente americane – de la interceptoare de apărare aeriană până la bombe ghidate. Acum, o parte dintre aceste muniții ar fi utilizate direct de SUA în conflictul cu Iranul.
Statele europene, care și-au redus deja stocurile după ajutorul militar trimis Ucrainei, se tem că vor rămâne fără capacități suficiente pentru a descuraja o eventuală agresiune a Rusiei.
În același timp, aliații din Asia sunt preocupați că:
Un diplomat asiatic citat de publicație a avertizat că, pe măsură ce conflictul se prelungește, Washingtonul va mobiliza tot mai multe resurse pentru operațiuni, ceea ce ar putea afecta „pregătirea” militară a partenerilor.
Producția de muniții sofisticate necesită ani de planificare și implică lanțuri de aprovizionare complexe, cu numeroase blocaje. De aceea, promisiunile președintelui Donald Trump privind o „ofertă practic nelimitată” de muniții nu au reușit să calmeze temerile aliaților.
În Congresul american apar deja îngrijorări privind nivelul stocurilor militare. Senatorul republican Mitch McConnell a avertizat că armata SUA ar putea să nu fie pregătită să descurajeze simultan agresiuni din partea Rusiei și Chinei, dacă deficitul de muniții continuă.
Potrivit unor surse apropiate discuțiilor din Pentagon, armata americană folosește în conflict cantități foarte mari de armament avansat, inclusiv:
Pentru a răspunde cererii, Trump a declarat că s-a întâlnit cu directori ai unor mari companii din industria de apărare, precum Boeing, Northrop Grumman, RTX și Lockheed Martin, care ar fi acceptat să crească de patru ori producția unor sisteme de armament avansate.
Totuși, specialiștii avertizează că industria militară modernă nu poate fi accelerată rapid. Spre deosebire de producția din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fabricarea sistemelor sofisticate precum rachetele Patriot implică tehnologii complexe și lanțuri industriale greu de extins într-un timp scurt.
Situația a determinat deja unele state europene să ia în calcul diversificarea furnizorilor de armament, iar Uniunea Europeană a adoptat reguli care favorizează producătorii din interiorul blocului comunitar. Dacă tendința continuă, analiștii avertizează că relația militară dintre SUA și aliații săi ar putea intra într-o perioadă de reconfigurare.
Recomandate
Bugetul de apărare al SUA urcă la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei) în anul fiscal 2027, iar structura propusă indică o accelerare a achizițiilor și a investițiilor în tehnologii militare, cu efect direct asupra marilor contractori și a lanțului de furnizori din industria de apărare, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Pentagonul a prezentat detalii despre bugetul solicitat de președintele Donald Trump pentru 2027, descris ca fiind „de departe cea mai mare creștere anuală” a cheltuielilor de apărare din perioada de după al Doilea Război Mondial. Unde se duc banii: nave, avioane, drone și „Golden Dome” O noutate este introducerea unei categorii numite „priorități prezidențiale”, care include apărarea antirachetă „Golden Dome”, supremația în domeniul dronelor, inteligența artificială și infrastructura de date, precum și baza industrială de apărare, potrivit oficialilor Pentagonului citați în material. Pe componente, bugetul include: Construcții navale: peste 65 miliarde dolari (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziția a 18 nave de război și 16 nave de sprijin , construite de General Dynamics și Huntington Ingalls Industries, în cadrul inițiativei „Flota de Aur”, descrisă drept cea mai mare comandă în domeniu din 1962. Aviație militară: creșterea achizițiilor de F-35 (Lockheed Martin) la 85 de unități pe an și 102 miliarde dolari (aprox. 470 miliarde lei) pentru achiziții, cercetare și dezvoltare, o creștere de 26% față de anul precedent. Sunt menționate și programe de nouă generație, inclusiv avionul de vânătoare F-47 (Boeing), plus o solicitare de 6,1 miliarde dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru bombardierul B-21 (Northrop Grumman). Drone și anti-drone: 53,6 miliarde dolari (aprox. 247 miliarde lei) pentru platforme autonome de drone și logistică pentru utilizare în zone de război și 21 miliarde dolari (aprox. 97 miliarde lei) pentru muniții, tehnologii anti-drone și sisteme avansate. Contracte pe termen lung și extinderea efectivelor Bugetul propune și contracte de achiziții publice plurianuale pentru mai multe programe de muniții, argumentul fiind că termenele mai lungi oferă stabilitate atât marilor companii, cât și furnizorilor mici și mijlocii, pentru a-și extinde producția. Pe partea de personal, se are în vedere o majorare salarială diferențiată și o extindere a trupelor: creștere a remunerației cu 7% pentru soldații de rang inferior; 6% pentru comandanții lor; 5% pentru gradele superioare; +44.000 de membri suplimentar ai trupelor în anul fiscal 2027 (față de o suplimentare prevăzută de 20.000 în anul fiscal în curs). Ce lipsește: finanțarea conflictului cu Iranul Bugetul nu include fonduri pentru conflictul cu Iranul. Un oficial de rang înalt al Pentagonului a spus că, din cauza calendarului alocărilor, ar putea fi necesară o cerere de buget suplimentară pentru costurile operaționale pe termen scurt și pentru reaprovizionare generate de conflict. În context, materialul amintește că Trump a cerut anterior Congresului un buget de apărare națională de 892,6 miliarde dolari , la care a adăugat 150 miliarde dolari printr-o solicitare suplimentară, ducând totalul la peste 1 trilion de dolari pentru prima dată în istoria SUA. [...]
Epuizarea accelerată a stocurilor de rachete în războiul cu Iranul creează un risc pe termen scurt ca SUA să nu mai aibă muniții-cheie suficiente pentru un nou conflict major , mai ales în scenariul unei confruntări cu un adversar „aproape egal” precum China, potrivit unei analize citate de CNN și unor persoane familiarizate cu evaluări interne recente ale Pentagonului. În ultimele șapte săptămâni de război, armata americană a consumat cel puțin 45% din stocul de Precision Strike Missiles, cel puțin jumătate din inventarul de rachete THAAD (destinate interceptării rachetelor balistice) și aproape 50% din stocul de interceptori Patriot, arată o analiză a Center for Strategic and International Studies (CSIS). Potrivit surselor citate, aceste estimări sunt aliniate cu date clasificate ale Pentagonului privind stocurile. Reaprovizionarea durează ani, chiar și cu producție extinsă Deși Pentagonul a semnat la începutul anului o serie de contracte pentru a crește producția de rachete, termenele de livrare pentru înlocuirea acestor sisteme sunt de trei până la cinci ani, chiar și cu capacitate sporită, potrivit experților CSIS și surselor. Pentru alte tipuri de muniții, intervalul de refacere este și mai lung. CSIS mai estimează că SUA au cheltuit aproximativ: 30% din stocul de rachete Tomahawk ; peste 20% din stocul de rachete JASSM (Joint Air-to-Surface Standoff Missiles, muniții aer-sol cu rază lungă); aproximativ 20% din stocurile de rachete SM-3 și SM-6. În aceste cazuri, înlocuirea ar dura în jur de patru până la cinci ani, potrivit analizei și surselor. Implicația operațională: vulnerabilitate în Pacificul de Vest Pe termen scurt, SUA ar avea probabil suficiente bombe și rachete pentru a continua operațiunile împotriva Iranului, în orice scenariu, dacă armistițiul fragil ar eșua. Problema, potrivit concluziilor CSIS, este că nivelul munițiilor critice rămase nu mai este suficient pentru a face față unui adversar „near-peer”, precum China, iar revenirea la nivelurile de dinaintea războiului ar putea dura ani. Mark Cancian, colonel în retragere al Marine Corps și coautor al raportului CSIS, a declarat pentru CNN: „Cheltuielile ridicate de muniții au creat o fereastră de vulnerabilitate crescută în Pacificul de Vest. Va dura între unu și patru ani să refacem aceste inventare și încă câțiva ani după aceea să le extindem la nivelul de care au nevoie.” Poziția Pentagonului și tensiunea politică de la Washington Într-o declarație pentru CNN, purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a susținut că armata „are tot ce îi trebuie pentru a executa la momentul și în locul ales de președinte”. În același timp, „matematica” stocurilor intră în contradicție cu afirmațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a spus că SUA nu duc lipsă de armament, deși a cerut finanțare suplimentară pentru rachete din cauza impactului războiului cu Iranul asupra stocurilor existente. Înainte de izbucnirea războiului, șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, și alți lideri militari l-au avertizat pe Trump că o campanie prelungită ar putea afecta stocurile de armament, inclusiv pe cele folosite pentru sprijinirea Israelului și Ucrainei, mai notează CNN. Între timp, democrați din Congres și-au exprimat îngrijorarea privind ritmul de consum al munițiilor și consecințele pentru postura de apărare a SUA în Orientul Mijlociu și dincolo de acesta. [...]
Bugetul de apărare cerut de Casa Albă pentru 2027 urcă la 1,5 trilioane de dolari, dar lasă deschisă calea unei rectificări pentru costurile războiului cu Iranul , potrivit Antena 3 . Miza economică și de planificare este că o parte din cheltuielile operaționale ar urma să fie acoperite ulterior printr-o cerere suplimentară către Congres, nu prin bugetul de bază. Pentagonul a prezentat detalii despre solicitarea bugetară pentru anul fiscal 2027, descrisă drept cea mai mare creștere anuală a cheltuielilor de apărare de după al Doilea Război Mondial. Informația este atribuită de Antena 3 agenției Agerpres, care citează Reuters. În paralel, administrația Trump a introdus o categorie distinctă, numită „priorități prezidențiale”, care include apărarea antirachetă „Golden Dome”, atingerea supremației în domeniul dronelor, Inteligența Artificială și infrastructura de date, precum și consolidarea bazei industriale de apărare. De la 892,6 miliarde la peste 1 trilion, apoi la 1,5 trilioane de dolari În material se arată că Donald Trump a cerut anul trecut Congresului un buget de apărare națională de 892,6 miliarde de dolari, iar ulterior a solicitat încă 150 de miliarde de dolari, ceea ce a ridicat totalul la peste 1 trilion de dolari pentru prima dată în istoria SUA. Pentru 2027, Pentagonul cere acum 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei), sumă care ar urma să susțină atât programe majore de înzestrare, cât și extinderea efectivelor și creșteri salariale. „Flota de Aur”, avioane și muniții: unde se duc banii Pe zona de investiții, proiectul descris în articol include: Construcții navale : peste 65 de miliarde de dolari (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziția a 18 nave de război și 16 nave de sprijin, construite de General Dynamics și Huntington Ingalls Industries, în cadrul inițiativei „Flota de Aur”. Oficialii citați spun că este cea mai mare comandă de acest tip din 1962. Aviație militară : creșterea achizițiilor de F-35 (Lockheed Martin) la 85 de unități pe an și alocarea a 102 miliarde de dolari (aprox. 470 miliarde lei) pentru cumpărarea de avioane, plus cercetare și dezvoltare, o creștere de 26% față de anul precedent. Programe de generație nouă : avionul de vânătoare F-47 (Boeing) este menționat ca prioritate, iar 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28 miliarde lei) ar urma să finanțeze bombardierul B-21 (Northrop Grumman). Drone și anti-drone : 53,6 miliarde de dolari (aprox. 247 miliarde lei) pentru platforme autonome și logistică pentru zone de război și 21 de miliarde de dolari (aprox. 97 miliarde lei) pentru muniții, tehnologii anti-drone și sisteme avansate. Potrivit articolului, este descrisă drept cea mai mare investiție din istoria SUA în drone de atac și tehnologii anti-drone. Ce urmează: bani pentru Iran, posibil prin buget suplimentar Deși bugetul include majorări de soldă (7% pentru soldații de rang inferior, 6% pentru comandanții lor și 5% pentru gradele superioare) și extinderea personalului cu 44.000 de membri în 2027, proiectul nu include fonduri pentru conflictul cu Iranul . Un înalt oficial al Pentagonului a declarat că, din cauza calendarului procesului de alocare a fondurilor, va fi „probabil necesară” o cerere de buget suplimentară pentru a acoperi costurile operaționale pe termen scurt și nevoile de reaprovizionare generate de conflict. În practică, asta mută o parte din presiunea financiară din bugetul planificat în zona deciziilor ulterioare ale Congresului. [...]
Serviciile secrete militare olandeze estimează că Rusia ar putea avea nevoie de doar un an după încheierea războiului din Ucraina pentru a-și mobiliza forțele necesare unui conflict regional cu NATO , potrivit Digi24 . Evaluarea apare în raportul pe 2025 al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Țărilor de Jos (MIVD) , un document care ridică miza pentru planificarea de apărare și pentru ritmul investițiilor militare în Europa. În analiza MIVD, obiectivul unui eventual atac rusesc nu ar fi înfrângerea militară a Alianței, ci „divizarea politică” prin achiziții teritoriale limitate. Serviciile olandeze nu exclud nici recurgerea la șantaj nuclear pentru atingerea acestui rezultat. Ce se schimbă în evaluarea de risc pentru Europa Raportul descrie războiul din Ucraina, aflat în al cincilea an, ca parte a unui efort pe termen lung al Rusiei de a modifica arhitectura de securitate a Europei și ordinea juridică internațională. În același timp, MIVD notează slăbirea unor mecanisme tradiționale de descurajare, precum controlul armamentelor și canalele de comunicare. O altă concluzie este că estimările privind momentul în care Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO s-au comprimat. Digi24 arată că anterior lideri și comandanți militari din peste 10 țări europene, alături de secretarul general al NATO, au indicat anul 2029 ca reper, însă acum „pare din ce în ce mai probabil” un scenariu mai devreme, înainte ca Europa să fie complet pregătită să răspundă, deși își crește investițiile în apărare. Pregătiri militare și „război hibrid” MIVD susține că Rusia desfășoară deja un război hibrid în Europa, prin campanii de dezinformare și recrutarea de agenți pentru acțiuni de sabotaj. În paralel, ar exista pregătiri pentru un conflict armat cu NATO, inclusiv prin modernizarea bazelor militare și a căilor ferate din apropierea țărilor de pe flancul estic al alianței. În acest context, șeful serviciului german de informații externe (BND) a avertizat asupra riscului unor provocări rusești în țările baltice, după modelul scenariului din Crimeea, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Factorul SUA și riscul de escaladare Raportul acordă atenție și dimensiunii tehnologice – inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologii – despre care afirmă că sunt folosite de Rusia pentru a exercita presiune asupra altor state, inclusiv pentru a influența decizii și a crea condiții favorabile acțiunilor militare. MIVD avertizează și asupra unui „risc real de escaladare neintenționată”, greu de controlat, menționând că evoluțiile imprevizibile ale politicii de securitate a SUA pot influența calculul cost–beneficiu al Rusiei. În material este menționat că Europa a început să pregătească un plan de utilizare a structurilor militare NATO pentru apărare autonomă, în eventualitatea unei retrageri americane din alianță – scenariu cu care președintele SUA, Donald Trump , a amenințat în repetate rânduri. Semnal legislativ la Moscova Digi24 mai notează că, pe 14 aprilie, Duma de Stat a aprobat o lege care îi permite președintelui Vladimir Putin să trimită trupe în alte țări pentru a apăra cetățeni ruși arestați sau urmăriți penal acolo, în baza unei hotărâri judecătorești. Raportul face legătura cu precedente legislative similare adoptate înainte de invazia din Georgia (2008), anexarea Crimeei (2014) și declanșarea războiului pe scară largă cu Ucraina (2022). Pentru detalii, raportul MIVD este disponibil aici: Ministerul Apărării din Țările de Jos – raport public 2025 . [...]
Germania își propune să extindă Bundeswehr la cel puțin 460.000 de militari activi și neactivi , într-o strategie care mută accentul spre o „europenizare” a descurajării în NATO, pe fondul unei orientări tot mai puternice a SUA către Indo-Pacific, potrivit Politico . Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a prezentat miercuri noua strategie militară, descriind obiectivul de a transforma Bundeswehr în „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Documentul pornește de la evaluarea că mediul de securitate se deteriorează, în special din cauza războiului Rusiei în Ucraina și a instabilității globale, și susține că Germania trebuie să fie capabilă să se apere. Strategia subliniază că Statele Unite rămân indispensabile pentru NATO, dar notează că Washingtonul este tot mai concentrat pe Indo-Pacific. În acest context, Germania ar urma să își asume o responsabilitate mai mare în cadrul alianței, atât prin atingerea țintelor de capabilități stabilite de NATO, cât și printr-un rol central în apărarea continentului și sprijinirea operațiunilor aliate. Trei etape de creștere a capabilităților până spre 2039 Planul prevede o dezvoltare în trei faze, întinsă pe următorul deceniu și mai departe: până în 2029 : „maximizarea rapidă” a nivelului de pregătire și a rezistenței (capacitatea de a susține operațiuni), pentru ca armata să poată lupta și menține efortul pe termen scurt; până în 2035 : extindere structurată a capabilităților „în toate domeniile”, aliniată cu obiectivele NATO; spre 2039 : transformarea într-o forță avansată tehnologic, construită în jurul inovării și capabilităților viitoare. Schimbare de doctrină: de la „număr de platforme” la „efecte” Un element central este trecerea de la structuri rigide (definite prin număr de tancuri sau aeronave) la o abordare mai flexibilă, în care planificatorii sunt îndrumați să se concentreze pe „efectele” pe care Bundeswehr trebuie să le livreze — de la lovituri la distanță mare la apărare aeriană și antirachetă. Extinderea personalului și rolul rezerviștilor Strategia cere o creștere majoră a personalului, cu o țintă de cel puțin 460.000 de militari activi și neactivi . În prezent, Bundeswehr are aproximativ 185.000 de militari activi, potrivit articolului. Rezerva este ridicată la rangul de pilon central al apărării naționale, în condițiile în care Germania este văzută ca un nod logistic într-un eventual conflict european. Documentul este prezentat ca rezultatul unei schimbări de politică de apărare începută după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, care a inclus fondul special de 100 miliarde euro (aprox. 500 miliarde lei) pentru Bundeswehr, reforme pentru relaxarea frânei constituționale a datoriei în cazul cheltuielilor de apărare, accelerarea achizițiilor și un sistem reînnoit de serviciu militar pentru creșterea efectivelor și a rezervelor. „Mai european” în NATO, pe fondul incertitudinilor privind SUA Întrebat dacă strategia ia în calcul o posibilă reducere a implicării SUA în Europa sub președintele Donald Trump, Pistorius a evitat detaliile, dar a recunoscut că astfel de scenarii sunt avute în vedere. El a spus că NATO trebuie să devină „mai european” pentru a rămâne transatlantic, printr-o împărțire a poverii între pilonul european și SUA. În esență, strategia repoziționează Germania ca furnizor major de forță convențională și logistică în Europa, cu o planificare pe termen lung a personalului și capabilităților, într-un moment în care Berlinul pornește de la premisa că riscul unui conflict care să implice state NATO crește. [...]
NATO își întărește postura de apărare pe flancul sud-estic după interceptări repetate ale unor rachete iraniene îndreptate spre Turcia , pe fondul escaladării regionale, potrivit G4Media , care relatează declarațiile secretarului general Mark Rutte făcute miercuri, la Ankara. Rutte a spus că Alianța „va face tot ce este necesar” pentru a apăra Turcia și a susținut că, „în ultimele săptămâni”, NATO a interceptat „cu succes, în patru rânduri” rachete balistice iraniene care se îndreptau spre teritoriul turc. În același context, el a acuzat Iranul că „răspândește teroare și haos”, efecte care „se resimt puternic” în Turcia. Ce înseamnă operațional: apărare antiaeriană și antirachetă activă în estul Mediteranei În articol este menționat că interceptarea a fost realizată de „sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale NATO desfășurate în estul Mării Mediterane”, iar confirmarea a venit și de la purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart. Ministerul turc al Apărării a anunțat la 30 martie că o rachetă lansată din Iran a fost doborâtă după ce a intrat în spațiul aerian al Turciei, acesta fiind al patrulea incident de acest fel. Precedentele incidente similare ar fi avut loc pe 4, 9 și 13 martie. Mesaj către industria de apărare: „să producem și să inovăm mai mult și mai rapid” Rutte, fost premier al Olandei, a vizitat la Ankara sediul ASELSAN , descris ca „un gigant al industriei militare” din Turcia, și a salutat „revoluția industriei de apărare turce”. În fața „pericolelor imense” cu care se confruntă țările NATO, el a cerut accelerarea producției și inovării. În declarațiile citate, Rutte a enumerat domeniile pe care NATO vrea să le protejeze și să le consolideze: sisteme de apărare aeriană; drone; muniții; radare; capacități spațiale. Tot miercuri, Rutte urma să aibă o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Contextul escaladării Potrivit materialului, seria incidentelor a apărut după ce SUA și Israel au lansat, în 28 februarie, atacuri împotriva Iranului. Informațiile sunt atribuite AFP, citată de Agerpres, conform G4Media. [...]
