Știri
Știri din categoria Apărare
SUA pregătesc o reducere semnificativă a aviației și capabilităților navale alocate NATO în Europa, o mișcare care obligă alianța să-și recalibreze planurile de apărare și să accelereze investițiile europene în capacități critice, potrivit Al Jazeera.
Planul, relatat inițial de The New York Times și confirmat de oficiali europeni, ar include reducerea desfășurărilor de avioane de vânătoare și de aeronave de supraveghere maritimă, precum și repoziționarea unor platforme navale majore. În paralel, Washingtonul își justifică reorientarea printr-o strategie mai amplă de diminuare a prezenței militare în Europa, pentru a concentra resurse în Orientul Mijlociu, Asia și cele două Americi.
Concret, potrivit informațiilor citate, SUA ar urma să reducă numărul de avioane de luptă alocate NATO și să retragă complet o parte din sprijinul de realimentare în aer – element esențial pentru operațiuni susținute pe distanțe mari. Modificările menționate includ:
În ansamblu, tăierile ar afecta capacități-cheie pentru NATO: recunoaștere (informații și supraveghere), precum și lovituri la distanță mare.
Oficiali NATO au transmis că alianța este la curent cu o parte dintre reducerile planificate și au încercat să le prezinte drept un pas care reduce dependența de un singur aliat. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat pentru agenția Anadolu:
„Această schimbare întărește planurile de apărare ale NATO prin reducerea dependenței excesive de un singur aliat și reflectă o schimbare mai amplă care are loc în cadrul alianței.”
„Este vorba despre a pune NATO pe o bază mai sustenabilă pentru deceniile următoare.”
Pe fondul accentului tot mai puternic pus în Europa pe amenințările militare potențiale din partea Rusiei, reducerea unor active americane cu rol de descurajare și reacție rapidă forțează NATO să ia în calcul „planuri alternative” pentru apărarea continentului în cazul unui atac rusesc.
În același timp, incertitudinea legată de calendarul și amploarea retragerilor complică stabilirea priorităților pentru statele europene. Comandantul suprem aliat al NATO, generalul american Alex Grynkewich, a indicat la un show aerian la Berlin că accentul trebuie pus pe capabilități care pot fi cumpărate și puse în teren rapid, inclusiv muniții cu bătaie lungă și drone:
„Trebuie să ne concentrăm pe lucruri pe care le putem achiziționa rapid, pe care le putem pune în teren rapid, pe care le putem scala rapid și susține în timp, iar asta se aplică munițiilor cu bătaie lungă”, precum și dronelor.
Al Jazeera notează că președintele Donald Trump a criticat în repetate rânduri NATO, inclusiv pe tema sprijinului pe care îl consideră insuficient pentru războiul SUA-Israel cu Iranul, și a acuzat guvernele europene că investesc prea puțin în apărare și se bazează prea mult pe protecția americană. Trump le-a cerut aliaților din Europa și Asia să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB.
Trump este așteptat la summitul NATO din Turcia, pe 7-8 iulie. Secretarul de stat Marco Rubio a descris reuniunea drept „probabil cea mai importantă întâlnire din istoria NATO”, pe fondul unor chestiuni care „trebuie lămurite și reparate”, conform aceleiași surse.
Recomandate
Statele Unite vor reduce semnificativ mijloacele aeriene și navale alocate NATO în Europa , o schimbare cu impact direct asupra capacității Alianței de atac la distanță și de supraveghere, potrivit informațiilor publicate de news.ro , care citează The New York Times . Documentul invocat de NYT, bazat pe declarațiile a doi oficiali europeni de rang înalt, ar fi fost prezentat partenerilor europeni la începutul lunii iunie și descrie în detaliu redesfășurările de armament avute în vedere de Washington. Potrivit aceleiași surse, aceste mișcări ar urma să afecteze capacitatea NATO de a desfășura atacuri cu rază lungă și operațiuni de supraveghere. Ce reduceri sunt menționate în plan Conform planului dezvăluit de NYT, SUA intenționează: să reducă numărul avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E de la aproximativ 150 la 100; să reducă numărul avioanelor de recunoaștere maritimă de la 26 la 15; să desființeze cele opt avioane de realimentare în zbor disponibile anterior în Europa. Planul include și reafectarea unor capabilități majore: un submarin lansator de rachete, un portavion, mai multe nave de război cu zeci de avioane la bord și unul dintre cele două grupuri de bombardiere alocate anterior apărării Europei. Calendarul acestor schimbări nu este precizat, potrivit NYT. Context politic: presiune pentru „mai multă” responsabilitate europeană Informațiile apar în contextul în care NATO este descrisă ca fiind fragilizată de criticile președintelui american Donald Trump de la începutul celui de-al doilea mandat, în ianuarie 2025. Trump cere de mult timp ca europenii să își asume o parte mai mare din propria securitate, notează materialul. Totodată, articolul amintește că aliații europeni au fost surprinși de decizii recente contradictorii: trimiterea a 5.000 de militari suplimentari în Polonia, la câteva zile după anunțul retragerii unui număr identic din Germania. În acest cadru, secretarul de stat Marco Rubio a declarat la începutul lui iunie: „Suntem în continuare în NATO, dar NATO are nevoie de schimbări semnificative”. Ce urmează: summit NATO în iulie, în Turcia Un summit NATO urmează să aibă loc la începutul lunii iulie, la Ankara, cu participarea celor 32 de state membre, iar Donald Trump și-a confirmat prezența. Potrivit declarațiilor lui Rubio citate în articol, reuniunea este văzută drept una de importanță majoră, într-un moment în care „anumite probleme” ar trebui „clarificate și rezolvate”. [...]
SUA pregătesc o reducere rapidă a avioanelor și navelor alocate NATO în Europa , o mișcare care ar diminua capacitatea Alianței de lovire la distanță și de supraveghere, într-un moment de tensiune sporită pe flancul estic. Informațiile apar într-un document transmis aliaților la începutul lunii iunie și consultat de HotNews , care citează The New York Times . Documentul descrie o reducere „foarte curând” a unor capabilități-cheie puse de SUA la dispoziția operațiunilor NATO din Europa, potrivit a doi înalți oficiali europeni. Dincolo de numărul de platforme, efectul operațional ar fi limitarea opțiunilor NATO pentru atacuri la distanță mare și pentru misiuni de supraveghere, inclusiv pe componenta maritimă. Ce tăieri sunt prevăzute în plan Lista din document include reduceri și realocări care, cumulate, ar schimba semnificativ postura militară americană în Europa: reducerea avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E de la aproximativ 150 la 100; reducerea avioanelor de recunoaștere maritimă de la 26 la 15 și eliminarea tuturor celor opt avioane-cisternă de realimentare aeriană disponibile anterior în Europa; realocarea unui submarin lansator de rachete și a unui portavion, împreună cu mai multe nave de război și zeci de avioane care se alătură misiunilor portavionului; realocarea unuia dintre cele două grupuri de bombardiere alocate anterior pentru apărarea Europei. Potrivit materialului, detaliile au fost publicate pentru prima dată de publicația germană Die Welt. Impactul operațional: supraveghere și lovire la distanță, sub presiune Retragerea bruscă ar afecta capacitatea NATO de a monitoriza, de exemplu, traficul submarinelor rusești și ar reduce opțiunile de a lansa rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune în profunzime. Deși europenii au capabilități similare de lansare, experții citați susțin că efectul de descurajare este mai puternic atunci când aceste arme sunt utilizate de SUA, deoarece statele europene ar putea fi mai reticente în a le folosi. Giuseppe Spatafora, de la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, descrie efectul cumulat al măsurilor: „Deși fiecare dintre aceste reduceri poate fi gestionată individual, împreună ele reprezintă o schimbare semnificativă de poziție și ridică provocări pentru capacitatea europeană de descurajare pe întreg spectrul”. Semnal politic și presiune pe reînarmarea europeană Planul este prezentat ca o clarificare a intenției administrației Trump de a reduce angajamentul față de NATO, după ani în care Donald Trump a criticat povara financiară a SUA în Alianță și a cerut Europei să facă mai mult pentru propria apărare. În același timp, materialul notează că efectele ar fi parțial atenuate de faptul că trupele americane din Europa rămân una dintre cele mai mari forțe NATO de pe continent și de faptul că liderii europeni erau deja în proces de reînarmare. Totuși, sunt menționate dificultăți de coordonare în Europa, inclusiv confirmarea de către Germania a retragerii dintr-un proiect comun de avion de vânătoare cu Franța și Spania. Pentru o parte dintre aliați, miza depășește cifrele și ține de credibilitatea angajamentului american. Anton Hofreiter, parlamentar german, este citat astfel: „Principala problemă a NATO este că, atâta timp cât Trump este președinte, nu mai există nicio încredere că SUA ar veni în ajutorul europenilor în caz de urgență.” Context regional: incidentul de la Galați, invocat în analiza americană The New York Times amintește că reducerea efectivelor ar veni într-un moment tensionat, după ce, la finalul lunii mai, o dronă rusească a lovit un bloc din România. Conform relatării, pe 29 mai 2026 o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați , provocând un incendiu și rănind două persoane, incident condamnat de NATO; SUA a reafirmat angajamentul de apărare a României, dar a evitat să numească direct Rusia în primele declarații oficiale. (Detalii în articolul HotNews .) Ce urmează Potrivit documentului și declarațiilor citate, implementarea retragerii ar urma să înceapă „foarte curând”, mai devreme decât se așteptau omologii europeni. Pentagonul a refuzat să comenteze cifrele din document și a indicat doar o declarație generală a Comandamentului European privind reducerea angajamentelor, în timp ce oficiali americani din domeniul apărării au vorbit public despre realocarea de forțe către regiunea Indo-Pacific. [...]
Aliații NATO pregătesc o schimbare de reguli care ar putea accelera reacția la dronele intrate în spațiul aerian al statelor membre , prin extinderea libertății de acțiune a comandantului suprem al alianței în Europa, potrivit news.ro , care citează informații publicate de POLITICO. Miza este una operațională: reducerea întârzierilor generate de „mozaicul” de reguli naționale privind folosirea armelor și a resurselor militare, într-un context în care amenințările aeriene s-au înmulțit pe flancul estic. Ce s-ar schimba: mai multă flexibilitate pentru comandantul suprem în Europa După luni de negocieri, aliații ar urma să aprobe până la summitul NATO din 7-8 iulie o propunere care i-ar oferi generalului american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al NATO în Europa, mai multă putere pentru a răspunde amenințărilor aeriene, potrivit surselor citate de POLITICO. În prezent, statele membre stabilesc reguli proprii despre cum și unde pot fi folosite anumite arme naționale. Noua propunere ar urmări să îi permită comandantului suprem: să transfere mai flexibil resurse în interiorul alianței; să stabilească nivelurile de alertă ale echipamentelor militare fără a mai cere aprobări formale, potrivit oficialilor citați. De ce contează: incidente repetate pe flancul estic și reguli neuniforme Țările NATO s-au confruntat cu un număr tot mai mare de incidente, inclusiv roiuri de drone care au pătruns în Polonia și România, încălcări ale spațiului aerian în Estonia și drone suspecte deasupra Letoniei, notează materialul citat. Aceste episoade au provocat pagube și răniți și au alimentat tensiuni politice în statele de pe flancul estic. Unii aliați reclamă de mai mult timp că „rezervele” naționale – adică restricțiile impuse de fiecare stat asupra utilizării propriilor capabilități – creează reguli diferite în interiorul NATO și reduc capacitatea de reacție rapidă. Integrarea apărării antiaeriene cu poliția aeriană Propunerea ar integra oficial sistemele NATO de apărare antirachetă și antiaeriană cu misiunile de poliție aeriană desfășurate de avioanele alianței pe flancul estic și în alte zone, reconfigurându-le ca misiuni de apărare aeriană, potrivit aceleiași surse. Discuțiile privind ridicarea constrângerilor au loc pe fondul incursiunilor tot mai frecvente ale dronelor, cel puțin din octombrie, iar lansarea de rachete balistice iraniene către Turcia, la începutul acestui an, a adăugat un argument de urgență pentru o abordare la nivel de alianță, potrivit unui oficial NATO citat. „Țările se îndreaptă întotdeauna către NATO atunci când o dronă intră în spațiul lor aerian”, a spus oficialul, adăugând că NATO „are nevoie ca națiunile să se achite de partea lor” prin eliminarea restricțiilor. Grynkewich și-ar fi prezentat propunerile de creștere a flexibilității celor 32 de ambasadori ai țărilor NATO la începutul acestui an, potrivit oficialului citat. [...]
Suedia își testează în timp real capacitatea de reacție în NATO după ce a ridicat de urgență de la sol două perechi de avioane de vânătoare JAS 39 Gripen pentru a intercepta două aeronave militare rusești în apropierea spațiului său aerian, relatează HotNews , citând AFP. Potrivit armatei suedeze, cele două incidente au avut loc vineri, în sudul și nordul Mării Baltice. În paralel, au decolat și avioane NATO „pentru a menține securitatea în spațiul aerian comun”, conform comunicatului citat. Autoritățile suedeze precizează că spațiul aerian al Suediei nu a fost încălcat în niciunul dintre cazuri, însă descriu episoadele drept parte dintr-un tipar de presiune în regiune. „Acțiunile Rusiei sunt grave și constituie un comportament recurent care amenință atât integritatea noastră teritorială, cât și securitatea noastră”, a declarat viceamiralul Ewa Skoog Haslum, șeful operațiunilor interarmate, citată în comunicat. De ce contează: reacția operațională a unui stat nou în Alianță Intercepțiile vin în contextul în care Suedia a aderat la NATO în martie 2024 , iar episoadele de acest tip sunt un indicator practic al modului în care forțele sale aeriene operează în arhitectura de securitate a Alianței, inclusiv prin coordonare cu avioane NATO în „spațiul aerian comun”. Context regional Tensiunile din Marea Baltică s-au intensificat puternic după începutul invaziei rusești în Ucraina, în 2022, iar apropierea aeronavelor militare rusești de spațiile aeriene ale statelor din zonă a rămas o sursă constantă de alertă și mobilizare rapidă. [...]
Suedia își schimbă evaluarea și avertizează că Rusia ar putea testa NATO în „viitorul relativ apropiat” , inclusiv printr-un atac militar limitat, dacă la Kremlin se va considera că „condițiile politice sunt favorabile”, potrivit G4Media . Mesajul are relevanță operațională pentru Alianță: mută accentul de la un risc „după războiul din Ucraina” la o fereastră mai scurtă de timp în care ar putea apărea un incident de securitate. Avertismentul apare într-un raport publicat vineri de comisia parlamentară pentru apărare din Suedia , care susține că o astfel de acțiune ar putea fi folosită pentru a testa coeziunea NATO și angajamentul de apărare reciprocă. Materialul este relatat de Bloomberg, conform G4Media. De ce contează: Rusia ar avea deja capacitatea pentru un atac limitat „dincolo de Ucraina” Raportul indică o reevaluare a vitezei cu care Moscova ar putea deschide un al doilea front, pe lângă cel din Ucraina. Dacă evaluările anterioare sugerau că Rusia ar avea nevoie de câțiva ani pentru a-și reconstitui forțele după încheierea războiului, agenția de informații militare a Suediei ar fi concluzionat recent că Rusia are deja capacitatea de a desfășura un atac armat limitat în afara Ucrainei. Ce elemente ale armatei ruse sunt considerate mai puțin afectate Raportul comisiei suedeze de apărare menționează că unele componente importante ale forțelor armate ruse ar fi fost relativ neafectate de război, între care: capabilități de război hibrid (acțiuni sub pragul unui conflict deschis, inclusiv presiuni și operațiuni neconvenționale); forțele aeriene și navale; mijloace de lovire la distanță. În plus, documentul afirmă că Rusia formează noi unități, inclusiv în districtul Leningrad din vest, și își continuă consolidarea militară în Peninsula Kola și în Arctica. Context: Suedia, membru NATO din 2024, și semnalul despre relația Europa–SUA Suedia a aderat la NATO în 2024, după ce a depus cererea împreună cu Finlanda, pe fondul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pe lângă avertismentele legate de Rusia, comisia suedeză notează și schimbări în relația Europei cu SUA față de raportul anterior din 2024, descriind politica externă și de securitate a actualei administrații americane ca fiind tot mai marcată de „imprevizibilitate, schimbări rapide, tranzacționalism, retorică mai dură și o mai mare disponibilitate de a folosi forța militară în mod unilateral”. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre scenarii concrete sau calendar, concluzia rămâne una de avertizare: Stockholm vede un risc mai apropiat în timp ca Rusia să încerce o acțiune limitată menită să testeze reacția NATO. [...]
NATO pregătește o schimbare operațională care ar putea scurta timpul de reacție la drone pe flancul estic, prin extinderea misiunilor de „poliție aeriană” către un cadru mai larg de apărare aeriană și prin mai multă libertate de acțiune pentru comandantul militar suprem aliat din Europa, potrivit Știrile Pro TV . Inițiativa este prezentată ca răspuns la creșterea amenințărilor aeriene, inclusiv la situații cu roiuri de drone care au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României. Informațiile sunt atribuite de publicație unor diplomați NATO și unui oficial al Alianței, citați de POLITICO și preluați de News.ro. Mai multă autonomie pentru comandantul suprem aliat din Europa După luni de negocieri, aliații ar urma să aprobe o propunere până la summitul NATO din 7–8 iulie, la Ankara . Aceasta i-ar oferi generalului american Alexus Grynkewich , comandantul suprem al NATO în Europa, mai multă putere de a răspunde amenințărilor aeriene fără a mai cere aprobarea formală a statelor membre. În prezent, statele NATO stabilesc reguli privind modul și locul în care pot fi folosite anumite arme naționale. Conform propunerii, Grynkewich ar primi mai multă flexibilitate pentru: transferul de resurse în interiorul Alianței; stabilirea nivelurilor de alertă ale echipamentelor militare. De ce contează pentru flancul estic, inclusiv România Materialul indică o creștere a incidentelor pe flancul estic, menționând: roiuri de drone care au pătruns în Polonia și România; încălcări ale spațiului aerian în Estonia; drone suspecte deasupra Letoniei. Aceste incidente ar fi provocat pagube și răniți și ar fi avut efecte politice în statele din regiune. În plus, lansarea rachetelor balistice iraniene către Turcia, la începutul acestui an, ar fi adăugat urgență discuțiilor pentru o abordare comună la nivelul Alianței. Integrarea apărării antiaeriene cu „poliția aeriană” Propunerea ar integra oficial sistemele NATO de apărare antirachetă și antiaeriană cu misiunile de poliție aeriană desfășurate de avioanele Alianței pe flancul estic și în alte zone, reconfigurându-le ca misiuni de apărare aeriană. Un oficial NATO citat în material susține că statele „se îndreaptă întotdeauna către NATO atunci când o dronă intră în spațiul lor aerian”, dar că Alianța „are nevoie ca națiunile să se achite de partea lor” prin eliminarea restricțiilor. „Țările se îndreaptă întotdeauna către NATO atunci când o dronă intră în spațiul lor aerian”, a declarat oficialul NATO, dar alianța „are nevoie ca națiunile să se achite de partea lor” prin eliminarea restricțiilor. „Rezervele” naționale, problema de fond Potrivit articolului, unii aliați se plâng de mult timp că așa-numitele „rezerve” naționale (restricții și condiții impuse de fiecare stat) creează un mozaic de reguli în cadrul NATO și reduc capacitatea de reacție rapidă a comandantului suprem aliat din Europa. Generalul Grynkewich și-ar fi prezentat propunerile celor 32 de ambasadori ai țărilor NATO la începutul acestui an. Dacă planul va fi aprobat la summitul din iulie, schimbarea ar putea standardiza și accelera deciziile operaționale în fața amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor, în proximitatea frontierelor estice ale Alianței. [...]
