Știri
Știri din categoria Apărare
Administrația SUA își înăsprește controlul asupra cercetării biologice finanțate în străinătate, după ce șefa comunității americane de informații a făcut publice documente care ar indica existența unei rețele de 120 de laboratoare biologice în peste 30 de țări, inclusiv în Ucraina, potrivit HotNews.
Demersul este prezentat ca unul neobișnuit: directoarea Serviciului Național de Informații al SUA (DNI), Tulsi Gabbard, a publicat dovezi care, potrivit biroului său, ar demonstra o finanțare „îndelungată” a guvernului american pentru laboratoare unde se desfășoară cercetări pe agenți patogeni, inclusiv unii considerați periculoși. Informațiile sunt relatate de Radio Free Europe/Radio Liberty.
Biroul DNI susține că rețeaua include „laboratoare din Ucraina” care ar putea fi expuse riscului de „compromitere” din cauza războiului cu Rusia. În comunicat este invocat și un exemplu: comunitatea de informații ar fi avertizat anterior că un laborator biologic finanțat de SUA din Ucraina „găzduia probabil agenți patogeni periculoși” și rămânea vulnerabil la amenințări precum atacuri, confiscări sau distrugeri din partea Rusiei.
În plan practic, miza este dublă: pe de o parte, protecția fizică și controlul materialelor biologice în proximitatea unui teatru de război; pe de altă parte, modul în care SUA își calibrează finanțările și supravegherea acestor programe în afara granițelor.
Finanțările sunt plasate în contextul unui program numit „Reducerea cooperativă a amenințărilor”, prin care SUA au sprijinit protejarea unor programe de cercetare din perioada Războiului Rece asociate dezvoltării de tehnologii de război biologic și chimic. Unele facilități rămase ar fi fost în Kiev, Tbilisi și în alte locații din fosta Uniune Sovietică.
În paralel, administrația Trump a analizat dosare legate de aceste laboratoare și a interzis finanțarea federală pentru cercetări de tip „gain-of-function” (modificarea organismelor pentru a le îmbunătăți funcțiile biologice) în anumite țări, precum China, invocând lipsa unei supravegheri adecvate.
Pe fondul deteriorării relațiilor dintre Rusia și Occident, Moscova a acuzat tot mai des SUA că ar finanța laboratoare pentru dezvoltarea de potențiale arme biologice. Washingtonul este semnatar al Convenției privind armele biologice din 1975, iar acuzațiile au alimentat, în timp, teorii conspiraționiste pe care guvernul american a încercat să le respingă.
În 2023, Departamentul de Stat al SUA a acuzat Rusia că a intensificat „dezinformarea” privind armele biologice pentru a distrage atenția de la invazia Ucrainei, a reduce sprijinul internațional pentru Kiev și a-și justifica războiul.
Potrivit declarațiilor citate, administrația Trump, revenită la Casa Albă în 2025, a adoptat o linie mai dură privind agenții patogeni biologici și a susținut că unele laboratoare finanțate de Washington au lucrat cu „agenți patogeni periculoși și extrem de contagioși”, activități care nu pot rămâne „fără restricții”.
În mai 2025, Donald Trump a semnat un decret prezidențial pentru a pune capăt finanțării federale a cercetărilor de tip „gain-of-function”. În același timp, șefa DNI afirmă că biroul său va continua să lucreze cu parteneri guvernamentali pentru a identifica unde sunt aceste laboratoare, ce agenți patogeni conțin și pentru a opri cercetările considerate periculoase.
Recomandate
Presiunea Washingtonului asupra dependenței militare a Europei ar putea accelera autonomia strategică a UE , cu efecte directe asupra achizițiilor de armament, investițiilor în sateliți și a modului în care este finanțat sprijinul pentru Ucraina, potrivit unei analize citate de Adevărul . The Times descrie situația drept un „paradox amar”: încercarea administrației Donald Trump de a folosi pârghiile tehnologice și militare ale SUA ar putea împinge Europa să-și construiască mai repede alternative proprii. Miza, în lectura publicației britanice, este una operațională și economică: pe măsură ce europenii își reduc vulnerabilitățile, scade și capacitatea SUA de a condiționa decizii politice prin controlul asupra livrărilor și tehnologiilor critice. Unde este dependența critică și ce încearcă Europa să înlocuiască Analiza indică faptul că Europa poate substitui deja o parte importantă din ajutorul financiar american pentru Ucraina și o parte din armament, dar rămâne puternic dependentă de SUA în câteva zone-cheie: rachete interceptoare Patriot; sateliți de avertizare timpurie pentru lansări de rachete balistice; comunicații la scară Starlink. The Times atribuie această vulnerabilitate unei dependențe acumulate timp de aproape trei decenii de superioritatea militară americană. În paralel, statele europene accelerează programe proprii: comenzi pentru SAMP/T NG, dezvoltarea programului multinațional FREYJA și căutarea de surse suplimentare de interceptori, inclusiv în Japonia. Publicația punctează și implicația economică a acestei repoziționări: fiecare euro direcționat către sisteme europene înseamnă bani care nu mai ajung la companiile americane de apărare și echipamente a căror livrare nu mai poate fi blocată politic la Washington. Sateliți și comunicații: alternative parțiale acum, capacitate completă abia în anii 2030 În zona spațială, autorii susțin că sateliții europeni radar și optici ar putea înlocui într-un termen relativ scurt o parte semnificativă din capacitățile americane de culegere de informații. Pentru comunicații, OneWeb și GovSatcom sunt menționate ca opțiuni care pot oferi acoperire parțială pentru Europa și Ucraina dacă apar probleme cu Starlink. În schimb, un sistem european complet, capabil să detecteze independent lansările de rachete balistice, este estimat să nu fie disponibil înainte de anii 2030. Aceste „strangulări” tehnologice sunt descrise drept principalele pârghii de influență ale Washingtonului în prezent. Cum ar putea fi finanțată reziliența: credite UE și active rusești înghețate Până la înlocuirea tehnologiilor americane, Europa își poate folosi, potrivit analizei, puterea economică și financiară. Sunt menționate: creditul de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei; aproximativ 202 miliarde de euro din active rusești înghețate. Printre alte instrumente, autorii includ interzicerea completă a serviciilor europene pentru transportul petrolului rusesc și intensificarea luptei împotriva „flotei fantomă” a Rusiei, cu argumentul că astfel de măsuri ar putea lovi mai puternic capacitatea Moscovei de a-și finanța războiul fără costuri suplimentare semnificative pentru contribuabilii europeni. Industria de apărare a Ucrainei, integrată în ecosistemul european Un element important al viitoarei independențe europene față de SUA ar putea fi industria ucraineană de apărare. Analiza notează că producția de drone din Ucraina a crescut anul acesta cu 370%. Este dat și un exemplu de diferență de cost: rachetele de croazieră ucrainene Flamingo ar costa sub 600.000 de dolari bucata (aprox. 2,8 milioane lei), față de circa 3,5 milioane de dolari (aprox. 16,3 milioane lei) pentru un Tomahawk american. Danemarca este menționată ca stat care a acordat o garanție de stat pentru un credit destinat producătorului rachetei Flamingo. Modelul propus de autori este „capital european plus tehnologie și producție de armament ucrainene”, ca formulă de adaptare într-un context în care politica de la Washington este descrisă drept imprevizibilă. De ce contează: pârghiile SUA se pot eroda pe măsură ce Europa își construiește alternative Concluzia analizei este că presiunea politică funcționează doar până când partea vizată își creează o alternativă. Autorii invocă, între altele, întârzieri în livrările de sisteme americane de apărare antiaeriană, probleme legate de Starshield și decizia Casei Albe de a atenua presiunea economică asupra Moscovei ca factori care ar fi accelerat nevoia Europei și Ucrainei de a reduce dependența. În această logică, încercarea Washingtonului de a transforma superioritatea militară și tehnologică într-un instrument de constrângere ar putea diminua treptat valoarea acestor pârghii, pe măsură ce Europa investește în substituție și își consolidează propriile capacități. [...]
For Ucraina, SUA accelerează achiziția a peste 1.000 de rachete de croazieră ERAM, cu primele livrări în trei luni , potrivit Kyiv Post . Inițiativa indică o trecere spre muniții „de masă”, mai ieftine și produse rapid, cu impact direct asupra ritmului de aprovizionare și a capacității Ucrainei de a lovi ținte la distanță. Forțele Aeriene ale SUA caută contractori din industria de apărare care să poată produce peste 1.000 de rachete de croazieră lansate din aer, destinate Ucrainei. Demersul este formalizat printr-un „Request for Information” (RFI) – o solicitare de informații către companii, publicată pe platforma guvernamentală de achiziții SAM.gov, cu termen-limită pentru răspunsuri pe 19 noiembrie. Ce este ERAM și ce cerințe tehnice sunt menționate Racheta vizată este Extended Range Attack Munition (ERAM), descrisă ca o muniție relativ mică și cu cost redus, proiectată pentru producție în serie. În documentația citată, sunt menționate câteva cerințe principale: greutate de circa 227 kg; rază de acțiune de peste 460 km; viteză de peste Mach 0,6; precizie de lovire în limita a 10 metri, inclusiv în condiții de bruiaj electronic sau semnal GPS degradat; efecte de explozie și fragmentare, plus o capacitate limitată de penetrare la impact. Forțele Aeriene ale SUA descriu ERAM drept o rachetă de croazieră de „nouă generație”, concepută pentru a oferi „masă accesibilă” în luptă și o capabilitate de lovire de la distanță, ghidată cu precizie, împotriva țintelor fixe de mare valoare. Calendarul de producție: livrări în 3 luni, finalizare în 15 luni Elementul operațional central este calendarul: contractorii ar urma să livreze primele rachete în cel mult trei luni de la atribuirea contractului, iar întregul lot (peste 1.000 de unități) ar trebui livrat în 15 luni. În contextul războiului, un astfel de termen scurt sugerează o presiune pentru creșterea rapidă a volumelor, nu doar pentru dezvoltare tehnologică. Context: testare, contracte anterioare și întrebări deschise despre utilizare Kyiv Post notează că, în 2024, Forțele Aeriene ale SUA au acordat contracte către două companii mai mici – Zone 5 Technologies și CoAspire – pentru dezvoltarea prototipurilor ERAM, iar în ianuarie 2026 a avut loc un test cu încărcătură reală la baza Eglin din Florida. Publicația precizează că nu este clar dacă Ucraina folosește deja ERAM în luptă. În august 2025, administrația Trump a anunțat o vânzare de 825 milioane de dolari (aprox. 3,8 miliarde lei) pentru 3.350 de rachete ERAM către Ucraina. Separat, în iunie 2026, presa ucraineană a relatat că Kievul ar fi putut folosi AGM-188A „Rusty Dagger” (o variantă ERAM) într-un atac asupra unei fabrici de semiconductori din regiunea Voronej, însă informația nu a fost confirmată independent. În paralel, extinderea producției ridică și întrebarea în ce măsură armata americană intenționează să utilizeze, la rândul ei, acest tip de armament, mai arată materialul. [...]
Planul unei forțe europene de stabilizare în Ucraina ar include dreptul de ripostă la atacuri rusești , ceea ce ar schimba practic regulile operaționale ale unei misiuni de „menținere a păcii” și ar ridica miza riscului de escaladare, potrivit Digi24 . Forța multinațională ar fi pregătită de Marea Britanie și Franța și ar urma să fie alcătuită aproape exclusiv din militari europeni, fără să se bazeze pe sisteme sau tehnologii americane, inclusiv pe rețeaua Starlink, conform informațiilor publicate de The Guardian și preluate de Digi24. Desfășurarea rămâne, deocamdată, ipotetică și ar fi luată în calcul doar după încheierea unui armistițiu. Ce se schimbă operațional: „menținerea păcii” cu reguli de autoapărare Oficiali occidentali citați în material susțin că trupele britanice și ale aliaților europeni ar avea dreptul să riposteze dacă ar fi atacate de Rusia, în cadrul unei misiuni de menținere a păcii. Un oficial familiarizat cu planurile a indicat că misiunea ar avea un caracter defensiv: „Este evident că ne vom proteja forțele împotriva oricărei agresiuni.” În același context, planurile includ și posibilitatea ca trupele europene să se apere împotriva atacurilor cu drone, ceea ce, în practică, poate genera incidente armate chiar și în condițiile unui armistițiu fragil. Testarea planului: exercițiu în Polonia cu 11 țări și 2.800 de militari Planurile urmează să fie testate în cadrul exercițiului militar „Koalicja ”, programat la sfârșitul acestei luni în Polonia. Exercițiul este conceput pentru a simula o desfășurare rapidă în Ucraina dacă războiul se încheie. Conform datelor prezentate: participă 11 țări și aproximativ 2.800 de militari; Franța contribuie cu 1.500 de militari din Divizia 1; Marea Britanie trimite 300 de militari din Brigada 7 Mecanizată Ușoară. De ce contează: o forță europeană fără sprijin tehnologic american Un element central al planului este evitarea dependenței de tehnologia americană. Întrebată despre utilizarea Starlink pentru comunicații, o sursă citată afirmă că forța nu ar depinde de sistemele americane. În paralel, generalul-locotenent Tom Bateman, comandantul forței, a declarat că Marea Britanie, Franța și alte state europene s-au angajat să ofere Ucrainei „garanții de securitate solide și obligatorii” după încetarea ostilităților, în condițiile în care o eventuală desfășurare rămâne incertă și legată de evoluția negocierilor pentru armistițiu. [...]
Operațiunea Vivaldi sugerează că NATO trebuie să-și adapteze doctrina blindatelor, nu să renunțe la tancuri , într-un context în care exercițiile recente au alimentat ideea că dronele au făcut vehiculele grele perimate, potrivit Adevărul . Analiza pornește de la concluziile observatorului militar ucrainean Oleksandr Kovalenko , care vede în contraofensiva Corpului 3 de Armată de lângă Liman un contraexemplu la „sentința” dată tancurilor pe fondul dominanței dronelor pe front. Miza, în lectura sa, este una operațională: dacă Alianța trage concluzii greșite din propriile exerciții, riscă să rămână blocată în șabloane vechi, în timp ce Ucraina arată cum pot fi repuse în mișcare blindatele într-un mediu saturat de supraveghere și lovire de precizie. De ce contează pentru NATO: lecția din exerciții poate fi interpretată greșit Kovalenko indică două exerciții care ar fi întărit scepticismul față de blindate. La „Hedgehog” (Estonia, mai 2025), unități ucrainene de drone FPV ar fi depășit semnificativ militarii NATO, care, potrivit relatării sale, ar fi pierdut „zeci de vehicule” și ar fi eșuat repetat în îndeplinirea sarcinilor, inclusiv într-un episod în care un grup de luptă construit în jurul unei brigăzi britanice ar fi fost „scos din luptă” în simulare. Un an mai târziu, la „Aurora 26” (insula Gotland, Suedia), scenariul s-ar fi repetat, iar forțele NATO ar fi ajuns, conform aceleiași relatări, să-și piardă „într-un fel” controlul asupra insulei. Pe acest fundal, s-a consolidat ideea că Alianța ar fi vulnerabilă tocmai pentru că încă se bazează pe multe blindate, considerate de unii drept irelevante în războiul modern. Ce arată „Vivaldi”: blindatele pot funcționa, dar în altă formulă Operațiunea Vivaldi este prezentată ca o contraofensivă ucraineană menită să dejocă planurile ruse de încercuire dinspre nord și sud a unor orașe din centura fortificată a regiunii Doneț — Sloviansk, Kramatorsk, Drujkivka și Kosteantinivka — localități care, din 2014, contribuie la blocarea înaintării ruse și la prevenirea ocupării complete a regiunii. În timpul operațiunii, Corpul 3 de Armată ar fi desfășurat două asalturi mecanizate care au pătruns în spatele frontului rusesc, însă cu o utilizare a blindatelor diferită de cea „clasică”. Kovalenko notează că o idee similară apăruse și în operațiunea de la Kursk (2024), asociată atunci cu un război electronic intens, dar că Vivaldi ar fi extins „pachetul” prin: recunoaștere mai în profunzime; acțiuni dedicate împotriva sistemelor de lovire ale inamicului; protecție pasivă și activă suplimentară pentru vehicule; instruirea echipajelor pentru misiune; acțiuni pentru blocarea supravegherii și comunicațiilor rusești. Kovalenko susține că elementele nu sunt noi în sine, însă diferența ar fi adaptarea lor într-o formulă coerentă, capabilă să lovească un adversar superior numeric. „Forțele ucrainene arată că până și ceea ce pare la prima vedere un anacronism pe câmpul de luptă poate fi adaptat și poate primi o funcție nouă.” Mesajul comandantului: manevra blindatelor rămâne posibilă Generalul de brigadă Andrii Bilețki, comandantul Corpului 3 de Armată, este citat cu o concluzie convergentă: manevra blindatelor nu dispare, chiar dacă mediul de luptă este tot mai dominat de drone de recunoaștere, muniții cu planare și arme de precizie. „Aceste operațiuni dovedesc că manevra blindatelor rămâne posibilă pe un câmp de luptă tot mai dominat de drone de recunoaștere, muniții cu planare și arme de precizie.” În interpretarea prezentată, avertismentul pentru NATO este că menținerea unor tipare apropiate de cele din Războiul Rece pentru atac și apărare poate deveni un handicap: dacă Alianța nu studiază și nu preia lecțiile operaționale din Vivaldi, riscul este ca vulnerabilitățile văzute în exerciții să se repete, la un moment dat, într-un conflict real. [...]
Donald Trump susține că SUA pot lovi „în zece minute” ce a mai rămas din programul nuclear iranian , pe fondul pregătirilor militare care continuă în paralel cu negocierile și al unei coordonări strânse cu Israelul, potrivit The Jerusalem Post . Președintele american a declarat, într-o intervenție nocturnă de duminică, că ar mai exista „unul sau două” obiective care „trebuie rezolvate”, menționând explicit „Pickaxe Mountain”. Trump a spus că există un plan care poate fi executat „foarte rapid”. În același timp, Trump a indicat că discuțiile cu Teheranul continuă, dar a pus sub semnul întrebării credibilitatea părții iraniene, afirmând că Iranul „vrea să ajungă la un acord”, însă „nu este cu adevărat de încredere” și că ar fi existat situații în care „ajung la un acord și apoi se retrag”. Coordonare SUA–Israel și opțiuni militare discutate la nivel înalt Cu câteva ore înainte de declarații, Trump a vorbit la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , după ce discutase opțiuni pentru reluarea operațiunilor militare cu comandanți de rang înalt. În material sunt menționați comandantul CENTCOM , amiralul Brad Cooper, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. Apelul are loc în contextul în care SUA „se pregătesc să reia loviturile” asupra Iranului, informație atribuită unui reportaj din Wall Street Journal, citat de publicație. Calendar politic: Casa Albă ar evita o operațiune înainte de alegeri Un element central al evaluărilor prezentate este fereastra politică: alegerile parlamentare de la mijloc de mandat din SUA sunt programate marți, 3 noiembrie. Potrivit articolului, războiul cu Iranul și creșterea prețurilor la combustibil apasă asupra republicanilor, iar Trump ar urmări să-și consolideze sprijinul în ultimele zile de campanie. În acest context, oficiali din apărare apreciază că, deși există pregătiri atât din partea CENTCOM, cât și din partea Israelului, Casa Albă nu ar ordona o operațiune împotriva regimului iranian înainte de alegeri, cu excepția situației în care ar detecta pregătiri pentru un atac-surpriză. Mișcări logistice în regiune: transporturi SUA către baze ale aviației israeliene Pe componenta operațională, articolul notează că Pentagonul ar fi întărit în ultimele săptămâni apărarea antiaeriană, muniția și echipamentele militare în Orientul Mijlociu și ar fi repoziționat forțe din baze considerate vulnerabile la o ripostă iraniană. Separat, KAN News este citat cu informația că săptămâna trecută zece aeronave de transport ale Forțelor Aeriene ale SUA au ajuns la baze ale aviației israeliene din sudul Israelului, ca parte a unui convoi aerian mai amplu de transfer de echipamente în regiune. Potrivit aceleiași relatări, aeronavele ar proveni de la baza Fort Bliss (Texas) și ar transporta, probabil, sisteme de apărare antiaeriană. Materialul mai menționează: opriri ale altor aeronave din convoi în Iordania, Qatar și Arabia Saudită; un raport anterior privind transferul unui sistem Patriot suplimentar în regiune; informații potrivit cărora un portavion american suplimentar și o unitate de pușcași marini ar urma să se alăture forțelor SUA din zonă. Teheranul: semnale de negociere, dar și amenințări de ripostă Pe partea iraniană, articolul descrie o escaladare a retoricii. Conform unui anunț publicat la Teheran, liderul suprem Mojtaba Khamenei ar fi ordonat comandanților militari să se pregătească pentru un răspuns „imediat și puternic”, fără limite geografice, în cazul unui nou atac. Șeful Statului Major iranian, generalul Ali Abdollahi, este citat cu avertismentul că Iranul și-a extins lista de ținte potențiale și că un nou atac american ar primi un răspuns amplu, Teheranul urmând să stabilească momentul încheierii oricărui nou război. În paralel, administrația SUA ar continua să transmită că preferă o soluție diplomatică. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că, dacă Trump ar fi vrut să acționeze militar, ar fi făcut-o „acum câteva săptămâni sau luni”, adăugând însă că SUA au capabilitățile necesare pentru o operațiune. Finalul rămâne deschis: negocierile și pregătirile militare merg în paralel, iar coordonarea Washington–Ierusalim este evidențiată, însă publicația notează că nu este clar dacă demersurile diplomatice vor duce la un acord sau dacă Trump va decide reluarea loviturilor după alegeri. [...]
Fostul șef al apărării britanice avertizează că economia Ucrainei slăbește și cere bani europeni suplimentari : amiralul Tony Radakin susține, într-o intervenție la Bruxelles, că deznodământul războiului depinde de capacitatea aliaților de a compensa rapid degradarea bazei economice a Kievului, potrivit Adevărul . Radakin, fost șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, afirmă că Ucraina „va câștiga acest război, iar Rusia îl va pierde”, invocând adaptarea accelerată a armatei ucrainene la condițiile de pe front, dezvoltarea producției de drone și intensificarea loviturilor asupra teritoriului rus. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Bruxelles, în cadrul evenimentului „Sprijină Ucraina – apără Europa ”, organizat de Biroul Forumului de Securitate de la Kiev în Uniunea Europeană. Potrivit Ukrinform.ua , Radakin a comentat inclusiv relatări de pe front prezentate de un militar ucrainean. De ce contează: „baza economică” a Ucrainei s-a slăbit în ultimele patru luni Punctul central al mesajului său este avertismentul economic: amiralul spune că, în ultimele patru luni, baza economică a Ucrainei „a slăbit considerabil”, ceea ce ar face necesar un sprijin mai consistent din partea aliaților. În această logică, Radakin cere ca statele europene să asigure resursele financiare pe care Kievul nu le poate obține singur și să își intensifice eforturile pentru susținerea apărării ucrainene. Argumentul militar: dronele și loviturile în adâncime schimbă ecuația Radakin susține că amploarea războiului cu drone și viteza de adaptare a Ucrainei au depășit așteptările multor observatori militari. În evaluarea sa, Ucraina și-a construit o capacitate „extraordinară” de a lovi Rusia și de a ține sub presiune armata rusă, rezultate pe care le pune pe seama efortului întregii țări și pe care spune că nu sunt pe deplin înțelese la nivel internațional. „Constrângere” pentru negocieri: presiunea asupra Moscovei, condiție pentru finalul războiului Radakin leagă încheierea conflictului de capacitatea aliaților de a-l determina pe Vladimir Putin să accepte negocieri, susținând că acest lucru nu poate fi obținut fără presiune asupra Moscovei. „Singura modalitate de a pune capăt acestui război este să-l constrângem pe președintele Putin să se așeze la masa negocierilor. Iar acest lucru poate fi realizat doar prin constrângere. Tocmai de aceea, Ucraina încearcă să ducă lupta pe teritoriul Rusiei”, a afirmat amiralul. În lipsa unei consolidări rapide a sprijinului financiar european, mesajul implicit este că avantajele operaționale obținute de Ucraina prin adaptare și utilizarea dronelor riscă să fie greu de susținut pe termen mediu, pe fondul slăbirii economiei. [...]
