Știri
Știri din categoria Apărare
Europa trebuie să își extindă urgent producția de rachete pentru a face față cererii militare tot mai mari, în special pentru apărarea Ucrainei, avertizează comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, potrivit Euronews. Oficialul european spune că actuala capacitate de producție a Occidentului este insuficientă pentru a acoperi simultan nevoile aliaților și cererea generată de războiul din Ucraina.
Declarațiile au fost făcute în Polonia, prima oprire a unui turneu dedicat industriei de apărare, numit simbolic „Missile Tour”. Kubilius a subliniat că pe câmpul de luptă Ucraina are nevoie în special de rachete pentru apărare antiaeriană, drone și muniție de artilerie de 155 mm cu rază extinsă. Dintre acestea, rachetele reprezintă însă cea mai dificilă categorie de armament de furnizat.
Potrivit oficialului european, în 2025 Ucraina s-a confruntat cu aproape 2.000 de atacuri cu rachete, dintre care aproximativ 900 au fost rachete balistice lansate de Rusia. Acestea sunt mult mai dificil de interceptat și necesită sisteme avansate de apărare antiaeriană, precum Patriot.
Estimările arată că armata ucraineană ar fi avut nevoie de aproximativ 700 de rachete interceptoare Patriot doar în sezonul de iarnă, deoarece pentru neutralizarea unei singure rachete balistice sunt necesare uneori mai multe interceptoare. În același timp, producția anuală de rachete PAC-3 realizată de compania Lockheed Martin a ajuns la aproximativ 600 de unități în 2025, ceea ce evidențiază deficitul major de pe piața globală.
Kubilius avertizează că Statele Unite nu vor putea furniza simultan rachete Patriot pentru propria armată, pentru aliații din Orientul Mijlociu și pentru Ucraina. Situația s-a agravat după intensificarea conflictelor din regiune.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că peste 800 de rachete americane au fost folosite în doar trei zile în Orientul Mijlociu pentru interceptarea rachetelor și dronelor iraniene, în timp ce Ucraina nu a avut niciodată la dispoziție un astfel de volum de muniție.
Pentru a reduce dependența de furnizori externi și a acoperi cererea militară în creștere, Uniunea Europeană analizează extinderea rapidă a producției de armament și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare dedicate.
Printre instrumentele discutate se află și un pachet de sprijin financiar de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat menținerii stabilității economice și militare a țării în următorii doi ani.
Oficialii europeni consideră că situația actuală evidențiază vulnerabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare cu armament și necesitatea consolidării industriei de apărare pe continent, într-un context marcat de conflicte regionale și creșterea cererii pentru sisteme de apărare antiaeriană.
Recomandate
Loviturile ucrainene asupra centrelor de comandă și control ale armatei ruse, inclusiv în Crimeea ocupată, indică o presiune operațională directă pe coordonarea Flotei ruse a Mării Negre , potrivit informațiilor publicate de Adevărul . Ținta menționată este un centru de control al traficului naval din Sevastopol, lovit în cadrul unor operațiuni desfășurate pe 21 aprilie și în noaptea de 21 spre 22 aprilie. Conform Statului Major al armatei ucrainene, citat de United24 Media , una dintre țintele principale a fost instalația de comandă „Strelețki”, descrisă ca responsabilă de coordonarea navelor Flotei ruse din Marea Neagră în Crimeea. Lovitura ar face parte dintr-o serie mai amplă de atacuri asupra unor obiective pe care partea ucraineană le consideră strategice. Extinderea loviturilor dincolo de Crimeea Aceleași operațiuni ar fi vizat și infrastructură de comandă pentru drone în regiunea rusă Kursk, inclusiv în apropierea localităților Koroviakovka și Tyotkino. Totodată, a fost menționat un centru de control pentru vehicule aeriene fără pilot de tip „Molnia”, situat în apropiere de Dobroliubivka, în regiunea Harkov. În plus, au fost raportate lovituri asupra: unui post de comandă al unei unități ruse de lângă Viazove (regiunea Belgorod); unor puncte de comandă și observație din apropiere de Zatișne (regiunea Donețk ocupată) și Visoke (Belgorod); unei concentrări de personal militar rus în apropiere de Hrafske (Donețk). Ce se știe despre efecte Armata ucraineană a transmis că evaluarea completă a impactului este încă în curs și nu a oferit detalii despre rezultate sau pagube. În context, Adevărul notează că atacurile ucrainene asupra infrastructurii militare ruse din Crimeea ocupată s-au intensificat. Ca exemplu anterior, publicația amintește că pe 19 martie drone ucrainene ar fi lovit o instalație asociată apărării antiaeriene ruse din Sevastopol, avariind baza de reparații „Granit”, potrivit canalului de Telegram Crimean Wind. [...]
Europa trebuie să-și asume mai mult din povara propriei apărări și a schimbului de informații , pe fondul unei politici americane descrise drept „imprevizibilă” și al creșterii amenințărilor, potrivit G4Media , care citează declarațiile șefului serviciului olandez de informații militare (MIVD), Peter Reesink , făcute odată cu publicarea raportului anual pe 2025. Mesajul MIVD are o miză de reglementare și de politică publică pentru statele europene: dacă Europa trebuie „să se descurce singură”, atunci presiunea se mută spre decizii interne privind bugete, priorități și cooperare între servicii, nu doar spre dependența de garanțiile tradiționale ale alianțelor occidentale. De ce cere MIVD o schimbare de abordare Reesink argumentează că „sistemul internațional” bazat pe reguli și instituții care au funcționat ca „gardieni” ai acordurilor este „sub presiune”, iar într-un context în care „regulile se estompează” și „puterea devine mai decisivă”, amenințările cresc. În acest cadru, șeful MIVD spune că Europa trebuie să-și asume „din ce în ce mai mult” responsabilitatea pentru propria securitate. Declarațiile sunt făcute în contextul publicării raportului anual al MIVD pentru 2025 și sunt atribuite de G4Media agenției Agerpres . Ce riscuri punctează raportul: Ucraina și atacurile cibernetice Potrivit raportului, cea mai mare amenințare la adresa securității Țărilor de Jos rămâne războiul din Ucraina, descris drept cel mai mare conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial. Reesink menționează și cooperarea militară dintre Rusia, Coreea de Nord, China și Iran. Separat, MIVD avertizează asupra riscurilor tot mai mari legate de atacurile cibernetice din partea Chinei și spune că se așteaptă ca intensitatea acestora să crească în acest an. Raportul mai notează că repercusiunile altor conflicte – inclusiv disputa SUA–Venezuela și tensiunile din Orientul Mijlociu – pot constitui amenințări pentru Țările de Jos și interesele sale. Relația cu SUA și impulsul pentru cooperare europeană Raportul apare pe fondul tensiunilor crescânde dintre NATO și președintele american Donald Trump, care, potrivit materialului, a amenințat că va părăsi alianța din cauza reticenței acesteia de a se alătura războiului declanșat de ofensiva americano-israeliană împotriva Iranului. Reesink spune că Țările de Jos mențin o relație strânsă cu SUA, dar, în același timp, afirmă că agențiile europene de informații încearcă tot mai mult să-și consolideze cooperarea și să se bazeze mai puțin pe ceea ce MIVD numește politica „imprevizibilă” a Washingtonului. „Europa trebuie să se descurce singură. Acest lucru este valabil atât pentru sectorul apărării, cât şi pentru comunitatea serviciilor de informaţii.” [...]
Epuizarea accelerată a stocurilor de rachete în războiul cu Iranul creează un risc pe termen scurt ca SUA să nu mai aibă muniții-cheie suficiente pentru un nou conflict major , mai ales în scenariul unei confruntări cu un adversar „aproape egal” precum China, potrivit unei analize citate de CNN și unor persoane familiarizate cu evaluări interne recente ale Pentagonului. În ultimele șapte săptămâni de război, armata americană a consumat cel puțin 45% din stocul de Precision Strike Missiles, cel puțin jumătate din inventarul de rachete THAAD (destinate interceptării rachetelor balistice) și aproape 50% din stocul de interceptori Patriot, arată o analiză a Center for Strategic and International Studies (CSIS). Potrivit surselor citate, aceste estimări sunt aliniate cu date clasificate ale Pentagonului privind stocurile. Reaprovizionarea durează ani, chiar și cu producție extinsă Deși Pentagonul a semnat la începutul anului o serie de contracte pentru a crește producția de rachete, termenele de livrare pentru înlocuirea acestor sisteme sunt de trei până la cinci ani, chiar și cu capacitate sporită, potrivit experților CSIS și surselor. Pentru alte tipuri de muniții, intervalul de refacere este și mai lung. CSIS mai estimează că SUA au cheltuit aproximativ: 30% din stocul de rachete Tomahawk ; peste 20% din stocul de rachete JASSM (Joint Air-to-Surface Standoff Missiles, muniții aer-sol cu rază lungă); aproximativ 20% din stocurile de rachete SM-3 și SM-6. În aceste cazuri, înlocuirea ar dura în jur de patru până la cinci ani, potrivit analizei și surselor. Implicația operațională: vulnerabilitate în Pacificul de Vest Pe termen scurt, SUA ar avea probabil suficiente bombe și rachete pentru a continua operațiunile împotriva Iranului, în orice scenariu, dacă armistițiul fragil ar eșua. Problema, potrivit concluziilor CSIS, este că nivelul munițiilor critice rămase nu mai este suficient pentru a face față unui adversar „near-peer”, precum China, iar revenirea la nivelurile de dinaintea războiului ar putea dura ani. Mark Cancian, colonel în retragere al Marine Corps și coautor al raportului CSIS, a declarat pentru CNN: „Cheltuielile ridicate de muniții au creat o fereastră de vulnerabilitate crescută în Pacificul de Vest. Va dura între unu și patru ani să refacem aceste inventare și încă câțiva ani după aceea să le extindem la nivelul de care au nevoie.” Poziția Pentagonului și tensiunea politică de la Washington Într-o declarație pentru CNN, purtătorul de cuvânt-șef al Pentagonului, Sean Parnell, a susținut că armata „are tot ce îi trebuie pentru a executa la momentul și în locul ales de președinte”. În același timp, „matematica” stocurilor intră în contradicție cu afirmațiile recente ale președintelui Donald Trump, care a spus că SUA nu duc lipsă de armament, deși a cerut finanțare suplimentară pentru rachete din cauza impactului războiului cu Iranul asupra stocurilor existente. Înainte de izbucnirea războiului, șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, și alți lideri militari l-au avertizat pe Trump că o campanie prelungită ar putea afecta stocurile de armament, inclusiv pe cele folosite pentru sprijinirea Israelului și Ucrainei, mai notează CNN. Între timp, democrați din Congres și-au exprimat îngrijorarea privind ritmul de consum al munițiilor și consecințele pentru postura de apărare a SUA în Orientul Mijlociu și dincolo de acesta. [...]
Contractul F-35 al României primește o suplimentare de 70 milioane dolari (aprox. 322 milioane lei), bani direcționați către integrare, logistică și mentenanță , potrivit Profit , care citează un anunț al Departamentului Apărării din SUA. Ajustarea extinde domeniul contractului pentru a susține eforturile continue necesare României ca beneficiar în cadrul programului Foreign Military Sales (FMS). Actul adițional a fost atribuit companiei Lockheed Martin Aeronautics de către Comandamentul Sistemelor Aeriene Navale (NAVAIR) al SUA, în calitate de autoritate contractantă. Lucrările urmează să fie realizate în „diverse locații nedezvăluite” din interiorul și din afara teritoriului continental al SUA și sunt estimate să se încheie în noiembrie 2028. Ce acoperă suplimentarea și de ce contează Extinderea contractului vizează, conform anunțului Departamentului Apărării, activități de: management al programului; logistică și mentenanță; inginerie de sistem. Din perspectivă operațională, suplimentarea indică faptul că programul intră într-o etapă în care serviciile de integrare și suport (nu doar achiziția platformelor) devin componente bugetare distincte, cu termene multianuale. Context: dimensiunea programului și calendarul România are în derulare achiziția a 32 de avioane F-35, proiect de lege promulgat în noiembrie 2024. Costul total al contractului F-35 este estimat la 6,5 miliarde dolari plus TVA (aprox. 29,9 miliarde lei plus TVA), cu mențiunea că valoarea finală „ar putea fi diferită”, potrivit informațiilor citate. Prima livrare a aeronavelor F-35A către România este așteptată până în 2031. Faza I include, pe lângă cele 32 de avioane, motoare, suport logistic inițial, servicii de instruire, simulatoare de zbor și muniții aer-aer și sol-sol, precum și un pachet de cooperare industrială. Pentru context, Profit amintește că Lockheed Martin este și furnizor de componente pentru sisteme de rachete Patriot, România fiind implicată și în alte programe majore de înzestrare (detalii aici ). De asemenea, publicația a relatat anterior despre contractul F-35 estimat la peste 6,5 miliarde de dolari (context aici ). [...]
Epuizarea accelerată a muniției Patriot și THAAD riscă să întârzie livrările de armament către Europa , pe fondul consumului masiv din războiul de aproape două luni cu Iranul, potrivit Digi24 . Datele invocate indică o presiune operațională și industrială care poate afecta atât aliații europeni, cât și capacitatea SUA de a susține simultan mai multe teatre de conflict. O analiză a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citată de Kyiv Independent, arată că SUA și aliații au consumat între 1.060 și 1.430 de rachete pentru sistemele Patriot, dintr-un stoc de 2.330 înainte de război. Pentru THAAD (sistem american de apărare antirachetă la mare altitudine), estimarea este de 190–290 de rachete lansate, dintr-un stoc de 360. Efectul imediat: întârzieri probabile la livrările către state europene În acest context, la câteva zile după publicarea analizei, oficiali americani le-au transmis omologilor europeni că unele livrări de arme contractate anterior vor fi probabil amânate, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, citate de Reuters. Ar urma să fie afectate mai multe țări, inclusiv din regiunea baltică și Scandinavia. O parte dintre echipamentele vizate au fost cumpărate prin programul Foreign Military Sales (FMS) – mecanism prin care statele achiziționează armament american prin guvernul SUA – însă nu au fost încă livrate. Constrângerea industrială: producție extinsă, dar cu termene lungi Pe partea de producție, Digi24 notează că Raytheon , producătorul rachetelor Patriot, își extinde producția de rachete Patriot GEM-T în Germania, însă facilitățile nu sunt încă operaționale. În paralel, analiza CSIS estimează că rachetele PAC-3 MSE (interceptori Patriot) au nevoie de 29 de luni pentru a fi contractate înainte de a începe chiar și producția, ceea ce sugerează o capacitate limitată de refacere rapidă a stocurilor. Context: presiune și pe sprijinul pentru Ucraina Materialul mai arată că Ucraina s-a plâns în mod constant că SUA folosesc rachete Patriot pentru a doborî drone iraniene Shahed, în condițiile în care stocurile ucrainene de rachete Patriot, în special PAC-3 MSE, s-au redus „periculos de mult”. În același timp, Ucraina ar fi dezvoltat alternative mai ieftine pentru apărarea aeriană împotriva dronelor, inclusiv drone anti-dronă, dar rămâne dependentă de ajutor extern pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, precum Iskander-M sau Kinjal. Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie, campanie care, potrivit Digi24, a alimentat îngrijorări în rândul unor oficiali americani că industria de apărare a SUA nu va putea ține pasul cu cererea și ar putea fi nevoită să încetinească livrările către o serie de cumpărători. [...]
Serviciile secrete militare olandeze estimează că Rusia ar putea avea nevoie de doar un an după încheierea războiului din Ucraina pentru a-și mobiliza forțele necesare unui conflict regional cu NATO , potrivit Digi24 . Evaluarea apare în raportul pe 2025 al Serviciului de Informații și Securitate Militară al Țărilor de Jos (MIVD) , un document care ridică miza pentru planificarea de apărare și pentru ritmul investițiilor militare în Europa. În analiza MIVD, obiectivul unui eventual atac rusesc nu ar fi înfrângerea militară a Alianței, ci „divizarea politică” prin achiziții teritoriale limitate. Serviciile olandeze nu exclud nici recurgerea la șantaj nuclear pentru atingerea acestui rezultat. Ce se schimbă în evaluarea de risc pentru Europa Raportul descrie războiul din Ucraina, aflat în al cincilea an, ca parte a unui efort pe termen lung al Rusiei de a modifica arhitectura de securitate a Europei și ordinea juridică internațională. În același timp, MIVD notează slăbirea unor mecanisme tradiționale de descurajare, precum controlul armamentelor și canalele de comunicare. O altă concluzie este că estimările privind momentul în care Rusia ar putea fi pregătită să atace NATO s-au comprimat. Digi24 arată că anterior lideri și comandanți militari din peste 10 țări europene, alături de secretarul general al NATO, au indicat anul 2029 ca reper, însă acum „pare din ce în ce mai probabil” un scenariu mai devreme, înainte ca Europa să fie complet pregătită să răspundă, deși își crește investițiile în apărare. Pregătiri militare și „război hibrid” MIVD susține că Rusia desfășoară deja un război hibrid în Europa, prin campanii de dezinformare și recrutarea de agenți pentru acțiuni de sabotaj. În paralel, ar exista pregătiri pentru un conflict armat cu NATO, inclusiv prin modernizarea bazelor militare și a căilor ferate din apropierea țărilor de pe flancul estic al alianței. În acest context, șeful serviciului german de informații externe (BND) a avertizat asupra riscului unor provocări rusești în țările baltice, după modelul scenariului din Crimeea, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Factorul SUA și riscul de escaladare Raportul acordă atenție și dimensiunii tehnologice – inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologii – despre care afirmă că sunt folosite de Rusia pentru a exercita presiune asupra altor state, inclusiv pentru a influența decizii și a crea condiții favorabile acțiunilor militare. MIVD avertizează și asupra unui „risc real de escaladare neintenționată”, greu de controlat, menționând că evoluțiile imprevizibile ale politicii de securitate a SUA pot influența calculul cost–beneficiu al Rusiei. În material este menționat că Europa a început să pregătească un plan de utilizare a structurilor militare NATO pentru apărare autonomă, în eventualitatea unei retrageri americane din alianță – scenariu cu care președintele SUA, Donald Trump , a amenințat în repetate rânduri. Semnal legislativ la Moscova Digi24 mai notează că, pe 14 aprilie, Duma de Stat a aprobat o lege care îi permite președintelui Vladimir Putin să trimită trupe în alte țări pentru a apăra cetățeni ruși arestați sau urmăriți penal acolo, în baza unei hotărâri judecătorești. Raportul face legătura cu precedente legislative similare adoptate înainte de invazia din Georgia (2008), anexarea Crimeei (2014) și declanșarea războiului pe scară largă cu Ucraina (2022). Pentru detalii, raportul MIVD este disponibil aici: Ministerul Apărării din Țările de Jos – raport public 2025 . [...]
