Știri
Știri din categoria Apărare
Europa trebuie să își extindă urgent producția de rachete pentru a face față cererii militare tot mai mari, în special pentru apărarea Ucrainei, avertizează comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, potrivit Euronews. Oficialul european spune că actuala capacitate de producție a Occidentului este insuficientă pentru a acoperi simultan nevoile aliaților și cererea generată de războiul din Ucraina.
Declarațiile au fost făcute în Polonia, prima oprire a unui turneu dedicat industriei de apărare, numit simbolic „Missile Tour”. Kubilius a subliniat că pe câmpul de luptă Ucraina are nevoie în special de rachete pentru apărare antiaeriană, drone și muniție de artilerie de 155 mm cu rază extinsă. Dintre acestea, rachetele reprezintă însă cea mai dificilă categorie de armament de furnizat.
Potrivit oficialului european, în 2025 Ucraina s-a confruntat cu aproape 2.000 de atacuri cu rachete, dintre care aproximativ 900 au fost rachete balistice lansate de Rusia. Acestea sunt mult mai dificil de interceptat și necesită sisteme avansate de apărare antiaeriană, precum Patriot.
Estimările arată că armata ucraineană ar fi avut nevoie de aproximativ 700 de rachete interceptoare Patriot doar în sezonul de iarnă, deoarece pentru neutralizarea unei singure rachete balistice sunt necesare uneori mai multe interceptoare. În același timp, producția anuală de rachete PAC-3 realizată de compania Lockheed Martin a ajuns la aproximativ 600 de unități în 2025, ceea ce evidențiază deficitul major de pe piața globală.
Kubilius avertizează că Statele Unite nu vor putea furniza simultan rachete Patriot pentru propria armată, pentru aliații din Orientul Mijlociu și pentru Ucraina. Situația s-a agravat după intensificarea conflictelor din regiune.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că peste 800 de rachete americane au fost folosite în doar trei zile în Orientul Mijlociu pentru interceptarea rachetelor și dronelor iraniene, în timp ce Ucraina nu a avut niciodată la dispoziție un astfel de volum de muniție.
Pentru a reduce dependența de furnizori externi și a acoperi cererea militară în creștere, Uniunea Europeană analizează extinderea rapidă a producției de armament și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare dedicate.
Printre instrumentele discutate se află și un pachet de sprijin financiar de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat menținerii stabilității economice și militare a țării în următorii doi ani.
Oficialii europeni consideră că situația actuală evidențiază vulnerabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare cu armament și necesitatea consolidării industriei de apărare pe continent, într-un context marcat de conflicte regionale și creșterea cererii pentru sisteme de apărare antiaeriană.
Recomandate
Volodimir Zelenski afirmă că în Orientul Mijlociu au fost folosite peste 800 de rachete Patriot în doar trei zile , mai multe decât a primit Ucraina de la începutul invaziei ruse. Declarația a fost făcută într-o conferință de presă pe 5 martie, în contextul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu. Președintele ucrainean a spus că Ucraina nu a dispus niciodată de un număr atât de mare de interceptori pentru a respinge atacurile cu rachete. Potrivit lui, doar în primele zile ale confruntărilor dintre Iran și coaliția condusă de Statele Unite au fost lansate peste 800 de rachete Patriot pentru interceptarea amenințărilor aeriene. Zelenski a amintit că Ucraina s-a confruntat încă din 2022 cu dronele Shahed de origine iraniană folosite de Rusia, iar la început armata ucraineană a trebuit să utilizeze toate resursele disponibile pentru a le contracara. De atunci, Kievul spune că a acumulat experiență în combaterea acestor atacuri, însă problema principală rămâne lipsa interceptoarelor. „Toată lumea înțelege că rachetele Patriot nu sunt suficiente”, a afirmat liderul ucrainean, subliniind că aceste sisteme sunt printre puținele capabile să intercepteze eficient rachetele balistice folosite de Rusia împotriva orașelor ucrainene. În acest context, Zelenski a sugerat că Ucraina ar putea oferi altor state tehnologie și experiență în interceptarea dronelor în schimbul unor rachete Patriot suplimentare. El a adăugat că Kievul este dispus să împărtășească expertiza acumulată în apărarea împotriva atacurilor aeriene pentru a ajuta țările din Orientul Mijlociu să protejeze populația și infrastructura energetică. Declarațiile liderului ucrainean reflectă presiunea constantă asupra sistemelor de apărare aeriană ale Ucrainei, într-un moment în care resursele militare occidentale sunt solicitate simultan de mai multe conflicte. [...]
Rusia avertizează că ar putea riposta dacă Finlanda va permite prezența armelor nucleare pe teritoriul său , reacția venind după ce guvernul de la Helsinki a anunțat intenția de a ridica interdicția istorică privind aceste arme , care citează informații transmise de Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că o astfel de decizie ar amplifica tensiunile din Europa și ar transforma Finlanda într-o potențială amenințare pentru Rusia. Oficialul rus a susținut că, dacă arme nucleare ar fi amplasate pe teritoriul finlandez, Moscova va lua măsuri corespunzătoare. Moscova acuză escaladarea tensiunilor „Această declarație nu face decât să crească vulnerabilitatea Finlandei”, a afirmat Peskov, adăugând că prezența armelor nucleare ar însemna că Helsinki „începe să amenințe Rusia”. Finlanda are o frontieră de peste 1.000 de kilometri cu Rusia și, timp de decenii, a menținut o politică de neutralitate în timpul Războiului Rece. Situația s-a schimbat radical după invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a determinat Helsinki să adere la NATO în 2023. Planul Finlandei: modificarea legislației privind armele nucleare Guvernul finlandez a anunțat că intenționează să modifice legea care interzice armele nucleare pe teritoriul țării. Propunerea ar permite: introducerea unei arme nucleare în Finlanda , în situații legate de apărarea militară transportul sau livrarea de armament nuclear deținerea temporară a acestuia în cadrul cooperării militare cu aliații Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a explicat că această schimbare este necesară pentru a alinia legislația națională la politica de descurajare a NATO. Totuși, oficialul a subliniat că în afara situațiilor legate de apărarea națională importul și transportul armelor nucleare ar rămâne interzise . Contextul geopolitic: securitatea Europei se schimbă Helsinki consideră că mediul de securitate din Europa s-a deteriorat fundamental după invazia rusă din 2022. În același timp, tensiunile globale și evoluțiile geopolitice au determinat mai multe state europene să își reevalueze strategia militară. Proiectul de lege al guvernului finlandez se află în prezent în consultare publică până la 2 aprilie 2026 , iar coaliția de guvernare speră ca acesta să fie adoptat rapid de Parlament. Dacă va fi aprobat, Finlanda s-ar alătura altor state NATO care nu au restricții legislative privind aplicarea completă a politicii de descurajare nucleară a Alianței. [...]
Finlanda pregătește modificarea legislației pentru a permite importul și transportul de arme nucleare , o schimbare majoră de politică de apărare determinată de noul context de securitate din Europa după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Politico . Inițiativa a fost anunțată de ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen , care a declarat că actuala lege, adoptată în 1980, nu mai corespunde statutului țării de membru NATO. Oficialul a explicat că legislația existentă interzice în prezent armele nucleare pe teritoriul Finlandei, însă guvernul intenționează să o relaxeze pentru a permite importul, transportul și depozitarea temporară a acestor armamente , dacă situația de securitate o va impune. Totuși, Häkkänen a subliniat că nu există planuri pentru desfășurarea permanentă de focoase nucleare în Finlanda . Schimbare determinată de aderarea la NATO Finlanda a devenit membră NATO în 2023, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Țara nordică are peste 1.000 de kilometri de frontieră cu Rusia , iar în ultimii ani și-a accelerat programele de apărare și cooperarea militară cu aliații occidentali. Ministrul Apărării a declarat că actuala legislație nu reflectă realitățile geopolitice și nici obligațiile pe care Finlanda le are ca stat membru al Alianței Nord-Atlantice. Armele nucleare în NATO Finlanda este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară din 1968 , iar schimbarea legislativă nu ar modifica acest statut. În prezent, în Europa există două state cu propriile arme nucleare: Franța Regatul Unit În același timp, Statele Unite mențin focoase nucleare în mai multe state NATO prin sistemul de „partajare nucleară”, inclusiv: Germania Belgia Olanda Italia Turcia Reconfigurarea strategiei nucleare europene Schimbarea discutată la Helsinki vine într-un moment în care mai multe state europene își reevaluează strategiile de apărare. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat recent intenția de a crește numărul focoaselor nucleare ale Franței și de a consolida cooperarea nucleară cu partenerii europeni, inclusiv prin desfășurarea temporară a unor aeronave capabile să transporte armament nuclear. Pentru Finlanda, noua legislație ar reprezenta un pas important în integrarea completă în structurile de apărare ale NATO și în consolidarea capacității de descurajare militară la frontiera estică a Alianței. [...]
Umbrela nucleară a Statelor Unite rămâne elementul central al securității Europei , în ciuda inițiativelor recente ale Franței de a extinde capacitatea proprie de descurajare. Potrivit Digi24 , secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că protecția nucleară americană rămâne „garantul suprem al modului de viață” al aliaților europeni. Declarația vine după ce președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o revizuire a doctrinei nucleare a Franței și posibilitatea ca unele state europene să găzduiască avioane franceze implicate în misiuni de descurajare nucleară. Inițiativa a fost interpretată ca un răspuns la îngrijorările din Europa privind angajamentul pe termen lung al Statelor Unite față de securitatea continentului. Mark Rutte a salutat planul Parisului și a spus că extinderea rolului Franței ar putea face mai dificil pentru Rusia să evalueze capacitatea de descurajare a Europei. Totuși, liderul NATO a subliniat că aceste inițiative trebuie privite ca un complement la sistemul de apărare existent al alianței , nu ca o alternativă la protecția americană. În paralel, Franța și Germania au decis să creeze un grup comun de coordonare nucleară , iar mai multe state europene – inclusiv Grecia, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Danemarca și Suedia – ar putea participa la exerciții de simulare a scenariilor nucleare organizate de Paris. Discuțiile despre securitatea nucleară europeană au fost alimentate și de tensiunile politice din ultimul an. Unele declarații critice ale unor oficiali ai administrației americane privind capacitatea Europei de a se apăra au ridicat întrebări despre rolul Washingtonului în NATO. În același timp, presiunea Statelor Unite a determinat multe state europene să își majoreze bugetele pentru apărare. În acest context, Rutte a insistat că angajamentul american față de alianță rămâne solid și că securitatea Statelor Unite este strâns legată de stabilitatea Europei și a regiunii arctice. [...]
Gigantul german Rheinmetall analizează utilizarea șantierului naval Mangalia pentru proiecte militare , inclusiv posibilitatea construirii unor nave pentru România, într-un context în care statul caută soluții pentru salvarea acestui obiectiv industrial. Potrivit Știrile ProTV , o delegație a companiei germane a vizitat miercuri șantierul pentru a evalua capacitățile tehnice și potențialele colaborări. Vizita reprezintă a doua deplasare a reprezentanților Rheinmetall la Mangalia , după o analiză similară realizată anul trecut. Surse din industrie spun că grupul german nu ar fi interesat de preluarea integrală a șantierului, ci mai degrabă de folosirea unor facilități pentru proiecte punctuale, în special în domeniul militar. Posibile nave militare pentru România Interesul companiei apare pe fondul planurilor de înzestrare ale statului român. Prin programul SAFE , România intenționează să construiască patru nave militare: două nave de patrulare tip OPV, evaluate la aproximativ 700 de milioane de euro ; două nave mai mici pentru operațiuni ale scafandrilor militari și intervenții de salvare , estimate la circa 57 de milioane de euro . Autoritățile române speră ca aceste contracte să fie realizate la Mangalia, ceea ce ar putea revitaliza șantierul naval, aflat de ani buni într-o situație financiară dificilă. Rheinmetall își extinde divizia navală Interesul pentru construcția de nave militare este relativ nou pentru Rheinmetall. Compania germană, cunoscută pentru producția de vehicule blindate, artilerie și muniție, a anunțat în 2025 că preia divizia navală militară NVL a grupului german Lürssen. Tranzacția urmează să fie finalizată după aprobarea autorității germane de concurență. Prin această achiziție, Rheinmetall intră direct pe piața construcțiilor navale militare. NVL are deja experiență regională: în Bulgaria, compania a construit două nave militare la șantierul naval din Varna. Legături deja existente cu România Rheinmetall este prezentă în România prin mai multe proiecte industriale și militare. Compania a achiziționat o fabrică la Mediaș pentru producția de vehicule militare și operează un centru de mentenanță și servicii la Satu Mare, unde este reparată tehnica militară germană trimisă în Ucraina. În plus, grupul german pregătește construirea unei fabrici de pulberi pentru muniție la Victoria. Potrivit autorităților române, șantierul Mangalia ar putea fi implicat și în alte proiecte de apărare aprobate prin programul SAFE. De exemplu, carcasele pentru transportoarele blindate Piranha V sau pentru viitoarele mașini de luptă ale infanteriei ar putea fi sudate în halele șantierului , unde există specialiști cu experiență în lucrări industriale complexe. O posibilă șansă pentru salvarea șantierului Pentru programul SAFE, contractele ar trebui semnate până în luna mai 2026. În acest context, autoritățile române încearcă să atragă un partener industrial capabil să folosească infrastructura de la Mangalia și să asigure continuitatea activității. Dacă proiectele vor fi confirmate, construcția navelor militare ar putea deveni una dintre cele mai importante investiții din industria navală românească din ultimii ani , oferind șantierului o șansă reală de redresare economică și strategică. [...]
Qognifly lansează public „Drone Wall”, un sistem autonom de contracarare a dronelor potrivit comunicatului transmis de Qognifly , soluția a fost dezvoltată în România, a fost validată în condiții operaționale, iar compania intră acum într-o etapă de consolidare, cu pregătiri pentru o unitate dedicată în București. Anunțul vine pe fondul răspândirii dronelor ieftine, care au schimbat rapid regulile în securitatea aeriană. Qognifly susține că nu mai este sustenabil să răspunzi la o amenințare relativ ieftină cu interceptări extrem de costisitoare și își propune să readucă „eficiența economică” în protecția infrastructurii și a comunităților, cu interceptori reutilizabili și automatizare bazată pe inteligență artificială. Ce este „Drone Wall” și cum funcționează În descrierea companiei, Drone Wall este o arhitectură integrată care acoperă întreg lanțul de reacție: detectare, identificare, urmărire, alocare de resurse și interceptare . Soluția este gândită ca un ecosistem unitar, integrabil, care să înlocuiască abordările „pe bucăți”, în care senzori și mijloace de neutralizare lucrează separat. Componentele-cheie menționate: radar la sol pentru detectare și urmărire; software de management al apărării aeriene (ADMS) , care coordonează imaginea operațională și decizia de angajare; o familie de interceptori pe trei raze de acțiune, inclusiv o variantă reutilizabilă aer-aer cu propulsie reactivă. Qognifly spune că sistemul rulează „la marginea rețelei” (procesare locală), pentru latență scăzută și reziliență mai bună, și că este rafinat continuu pe baza datelor și a feedbackului operațional din Ucraina, pentru îmbunătățirea clasificării țintelor și a eficienței intervenției. Miza: autonomie și un raport de cost mai bun O diferență importantă, potrivit companiei, este nivelul de autonomie: Drone Wall ar putea funcționa cu un număr minim de operatori , fără a depinde de un „pilot uman” dedicat fiecărei interceptări. Interceptorul este ghidat de radar și coordonat de ADMS într-un flux automatizat, astfel încât sistemul să poată face față unui volum mare de amenințări. Qognifly avansează și o țintă de raport de cost de aproximativ 1:20 față de soluțiile bazate pe rachete, în ideea unei protecții scalabile pentru infrastructură critică și zone urbane, cu accent pe prevenție și protecție, „nu pe escaladare”. De la validare la pregătirea producției în București Compania afirmă că Drone Wall a trecut de stadiul de concept și a fost evaluat în scenarii relevante pentru apărarea aeriană modernă. Pe baza acestor rezultate, Qognifly intră într-o etapă de standardizare a integrării și testării și pregătește o facilitate dedicată în București pentru producție în serie mică (lot pilot), fără să anunțe, deocamdată, începerea producției de serie. În paralel, Qognifly spune că a semnat memorandumuri de înțelegere cu trei companii din Ucraina , ca parte a strategiei de colaborare regională. Pe ce se sprijină compania: portofoliu de drone și lanț de dezvoltare „cap-coadă” Pe lângă sistemul de contracarare, Qognifly afirmă că are deja platforme aeriene fără pilot „mature” pe piață, livrate în peste 16 țări , inclusiv: drone tactice de recunoaștere (clasa 1, mini); platforme cu aripă fixă, inclusiv variante hibride cu autonomie declarată de peste 17 ore; drone de transport cu sarcină utilă de peste 50 kg; soluții comerciale antigrindină. Compania mai precizează că operează o facilitate europeană pentru dezvoltare și integrare UAV, cu control pe întreg lanțul: proiectare aeronautică, materiale compozite, avionica, senzori și software de misiune, ceea ce ar susține tranziția de la prototipuri la preindustrializare în România. Finanțare și pașii următori Qognifly menționează discuții avansate cu investitori, inclusiv internaționali, însă spune că a ales să meargă mai departe cu un partener strategic local, iar runda de finanțare ar urma să fie anunțată oficial în perioada următoare. Banii ar accelera testarea, finalizarea interceptorului reactiv și dezvoltarea capabilităților industriale, inclusiv algoritmi de procesare video și radar, coordonare împotriva mai multor drone și interceptori cu viteze de până la 500 km/h. Sinteză rapidă Element Ce spune Qognifly Produs „Drone Wall”, sistem integrat de detectare–urmărire–interceptare Validare testat în condiții operaționale, cu feedback din Ucraina Arhitectură radar + ADMS + interceptori pe 3 raze, inclusiv variantă reutilizabilă cu propulsie reactivă Producție pregătiri pentru o unitate dedicată în București, loturi pilot, fără anunț de serie Țintă de cost raport de aproximativ 1:20 față de soluții cu rachete [...]
