Știri
Știri din categoria Apărare
Europa trebuie să își extindă urgent producția de rachete pentru a face față cererii militare tot mai mari, în special pentru apărarea Ucrainei, avertizează comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, potrivit Euronews. Oficialul european spune că actuala capacitate de producție a Occidentului este insuficientă pentru a acoperi simultan nevoile aliaților și cererea generată de războiul din Ucraina.
Declarațiile au fost făcute în Polonia, prima oprire a unui turneu dedicat industriei de apărare, numit simbolic „Missile Tour”. Kubilius a subliniat că pe câmpul de luptă Ucraina are nevoie în special de rachete pentru apărare antiaeriană, drone și muniție de artilerie de 155 mm cu rază extinsă. Dintre acestea, rachetele reprezintă însă cea mai dificilă categorie de armament de furnizat.
Potrivit oficialului european, în 2025 Ucraina s-a confruntat cu aproape 2.000 de atacuri cu rachete, dintre care aproximativ 900 au fost rachete balistice lansate de Rusia. Acestea sunt mult mai dificil de interceptat și necesită sisteme avansate de apărare antiaeriană, precum Patriot.
Estimările arată că armata ucraineană ar fi avut nevoie de aproximativ 700 de rachete interceptoare Patriot doar în sezonul de iarnă, deoarece pentru neutralizarea unei singure rachete balistice sunt necesare uneori mai multe interceptoare. În același timp, producția anuală de rachete PAC-3 realizată de compania Lockheed Martin a ajuns la aproximativ 600 de unități în 2025, ceea ce evidențiază deficitul major de pe piața globală.
Kubilius avertizează că Statele Unite nu vor putea furniza simultan rachete Patriot pentru propria armată, pentru aliații din Orientul Mijlociu și pentru Ucraina. Situația s-a agravat după intensificarea conflictelor din regiune.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că peste 800 de rachete americane au fost folosite în doar trei zile în Orientul Mijlociu pentru interceptarea rachetelor și dronelor iraniene, în timp ce Ucraina nu a avut niciodată la dispoziție un astfel de volum de muniție.
Pentru a reduce dependența de furnizori externi și a acoperi cererea militară în creștere, Uniunea Europeană analizează extinderea rapidă a producției de armament și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare dedicate.
Printre instrumentele discutate se află și un pachet de sprijin financiar de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat menținerii stabilității economice și militare a țării în următorii doi ani.
Oficialii europeni consideră că situația actuală evidențiază vulnerabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare cu armament și necesitatea consolidării industriei de apărare pe continent, într-un context marcat de conflicte regionale și creșterea cererii pentru sisteme de apărare antiaeriană.
Recomandate
Ucraina își accelerează programul de rachete cu bătaie lungă , iar primele zboruri de testare ale unei rachete balistice dezvoltate intern, „concepută să ajungă” la Moscova, ar putea începe chiar în această vară, potrivit SpotMedia . Miza este una operațională: trecerea rapidă de la testare la producție în serie, într-un moment în care Ucraina reclamă o lipsă persistentă de interceptoare străine pentru apărarea aeriană. Într-un interviu citat de Kiev Post , cofondatorul companiei ucrainene de apărare Fire Point , Denîs Știlerman, spune că firma se așteaptă să finalizeze în această lună testele motorului, după care ar urma testele de zbor. Potrivit dezvoltatorului, fuzelajul, sistemele de ghidare și alte componente cheie sunt deja finalizate, iar testarea motorului ar fi „ultimul obstacol major”. Dacă prima lansare reușește, următoarele zboruri de testare ar putea avea ca direcție chiar capitala Rusiei, afirmă Știlerman. „Mă aștept ca în această vară, sau cel târziu la începutul toamnei, să începem zborurile de testare spre Moscova.” Producție în paralel cu testarea: 10–20 de rachete pentru lansări de probă Fire Point susține că se pregătește pentru producția în serie în paralel cu testarea, fără să aștepte maturizarea completă a proiectului. Planul companiei este să fabrice între 10 și 20 de rachete pentru lansări de testare, iar producția ar putea crește la „zeci de unități” după codificarea oficială a modelului și aprobarea achizițiilor. Deciziile privind țintele operaționale ar urma să fie luate de armata ucraineană. În material se menționează că lovirea unor „ținte simbolice cheie” din Moscova ar putea fi folosită ca factor de descurajare față de atacurile rusești asupra infrastructurii civile din Ucraina. Legătura cu Freyja, proiectul ucraineano-european de apărare antirachetă Racheta FP-7.X, testată recent cu succes de Fire Point, este prezentată ca bază pentru viitorul interceptor antibalistic Freyja, un proiect comun ucraineano-european de apărare antirachetă. Potrivit dezvoltatorului, interceptorul FP-7.X ar putea atinge viteze de până la 2.000 de metri pe secundă și ar putea urmări ținte prin ghidare în infraroșu. Compania, care produce și rachetele ucrainene de croazieră Flamingo, a publicat imagini despre un zbor de manevră „complet controlat” al FP-7.X. Directorul tehnic al Fire Point, Irina Tereh, a legat programul de obiectivul ca Ucraina „să își poată închide singură cerul”, pe fondul deficitului de interceptoare din import. Potrivit companiei, producători europeni de radare și sisteme de comandă și control participă deja la proiect, iar termenele de implementare depind de ritmul integrării cu partenerii internaționali. Primele imagini cu lansarea acestor rachete au fost publicate în februarie, notează Ukrainska Pravda , iar conceptul Freyja a fost prezentat în luna mai. [...]
Ucraina mizează pe Gripen pentru a-și extinde rapid aviația, iar pariul are implicații directe de cost și operare : Kiev ar urma să aloce 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei) dintr-un pachet de creditare al UE pentru a cumpăra 20 de avioane noi Gripen E , potrivit Focus , care citează Reuters. În paralel, Suedia ar urma să doneze 16 aparate mai vechi, cu livrări încă de anul viitor, pentru a acoperi perioada până la intrarea în serviciu a noilor modele, conform DefenseNews. De ce contează: costuri de operare mai mici și flexibilitate în teren Pentru Ucraina, atractivitatea Gripen ține în primul rând de utilizarea în condiții dificile. Spre deosebire de alte avioane occidentale, aparatul este proiectat să poată opera nu doar de pe baze aeriene mari, ci și de pe șosele sau piste improvizate, un avantaj într-un război în care infrastructura poate fi lovită. Un alt argument este costul: potrivit materialului, cheltuiala pe oră de zbor este „semnificativ” mai mică decât la alte avioane moderne. Într-un conflict de uzură, această diferență poate influența ritmul de antrenament, numărul de misiuni și bugetele de mentenanță. Ce poate și ce nu poate schimba în războiul aerian La capitolul armament, Gripen ar putea folosi rachete aer-aer Meteor, care ar permite ținerea la distanță a avioanelor rusești și ar îngreuna utilizarea bombelor planate (muniții ghidate care planează spre țintă după lansare), notează aceeași sursă. Totuși, un expert militar citat de Reuters avertizează că, deși Gripen este potrivit pentru operațiuni dispersate, nu va aduce „lufthoheit” (supremație aeriană) completă. Rețeaua rusă de apărare antiaeriană la sol rămâne un obstacol major, iar lipsa tehnologiei „stealth” (camuflare radar) și încărcătura de armament mai redusă față de alte platforme sunt menționate ca limitări. Următorul test: producția Saab și calendarul livrărilor Dincolo de performanțe, rămâne o variabilă operațională și industrială: producția. Saab trebuie să onoreze comenzi existente și lucrează la extinderea capacităților de fabricație, potrivit articolului. Directorul general Micael Johansson a indicat că, în timp, ar putea apărea și o cooperare cu Ucraina pentru reparații, revizii și piese de schimb — un element care ar putea reduce timpii de indisponibilitate și dependența de lanțuri logistice externe. Președintele Volodîmîr Zelenski a descris acordul drept un moment important pentru Ucraina, iar planurile pe termen lung ar viza chiar până la 150 de aparate, pe baza unei declarații de intenție anterioare, conform Reuters. [...]
O dronă-interceptor ucraineană de 1.000–2.500 de dolari (aprox. 4.600–11.500 lei) schimbă ecuația costurilor în apărarea aeriană , într-un moment în care folosirea rachetelor antiaeriene scumpe împotriva dronelor ieftine a devenit tot mai greu de susținut, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Post. Sistemul, numit Sting, este realizat în mare parte din componente imprimate 3D și are dimensiunea unui ananas. Drona Sting este produsă de Wild Hornets („Viespile Sălbatice”), o organizație ucraineană care a pornit ca grup de voluntari ce livra drone comerciale unităților de pe front și care s-a transformat ulterior într-un producător de tehnologie militară, conform aceleiași surse. De ce contează: apărare mai ieftină împotriva unui atac „ieftin” și masiv În războiul din Ucraina, Rusia a folosit pe scară largă drone Shahed de origine iraniană pentru atacuri asupra orașelor. Costurile relativ reduse și posibilitatea producerii în masă au făcut din aceste aparate o armă importantă pentru Moscova. Pentru Ucraina, problema a fost una de eficiență economică și operațională: interceptarea dronelor care „costă doar câteva zeci de mii de dolari” cu rachete antiaeriene scumpe a devenit din ce în ce mai dificilă, notează Il Post, citat de Mediafax. Cost, producție și eficiență declarată Potrivit producătorilor, un Sting costă între 1.000 și 2.500 de dolari (aprox. 4.600–11.500 lei), în funcție de echipamente și configurație. În comparație, o dronă Shahed ar costa în jur de 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei). Wild Hornets susțin că: rata de succes împotriva dronelor Shahed ajunge la aproximativ 80%; producția depășește deja 10.000 de unități pe lună. Sting este proiectată să urmărească ținta din spate și să explodeze înainte de impact, astfel încât drona inamică să fie distrusă în aer și să nu se prăbușească peste zone locuite. Impact operațional: apărarea orașelor și control de la distanță Conform datelor citate de Il Post, Rusia a lansat „zeci de mii” de drone Shahed, iar unele atacuri au implicat „sute” de aparate într-o singură noapte. În anumite cazuri, Ucraina ar fi reușit să intercepteze peste 95% dintre dronele lansate spre Kiev, folosind o combinație de sisteme clasice și noile drone-interceptor. Acest rezultat este prezentat ca unul dintre motivele pentru care marile orașe ucrainene continuă să funcționeze relativ normal, în pofida intensității bombardamentelor. Un element tehnologic important menționat este controlul de la mare distanță: producătorii afirmă că operatorii pot pilota dronele Sting de la sute sau chiar mii de kilometri, ceea ce ar reduce riscul pentru echipele aflate în apropierea frontului și ar permite amplasarea dronelor în jurul orașelor vulnerabile, cu activare rapidă la detectarea unui atac. Interes extern și ce urmează Mediafax mai arată că state din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar – urmăresc evoluția tehnologiei ucrainene, pe fondul propriilor vulnerabilități la atacuri cu drone, în special asupra infrastructurii energetice și aeroportuare. În paralel, inginerii ucraineni lucrează la o versiune îmbunătățită a Sting pentru interceptarea noilor generații de Shahed, care ar folosi motoare cu reacție și pot depăși 400 km/h, iar Ucraina testează și sisteme de apărare bazate pe lasere, potrivit sursei citate. [...]
Ucraina a contractat 1.500 de motociclete militare și spune că a economisit aproape 12 milioane hrivne (aprox. 1,2 milioane lei) printr-o licitație competitivă, bani care ar urma să fie redirecționați către alte nevoi ale armatei, potrivit Kyiv Post . Agenția de Achiziții pentru Apărare a Ucrainei a semnat contractul miercuri, iar ministrul apărării, Mykhailo Fedorov , a declarat că volumul este de trei ori mai mare decât totalul motocicletelor livrate armatei anul trecut. Toate vehiculele sunt așteptate să ajungă la trupe până la finalul lui 2026. Economie de buget prin competiție între furnizori În procedura de achiziție au participat șase companii. Conform ministrului, competiția din licitație a redus costurile cu aproape 12 milioane hrivne (271.000 de dolari, aprox. 1,25 milioane lei), sumă care va fi realocată către alte necesități militare, inclusiv achiziția de alte vehicule. Într-o declarație citată de publicație, Fedorov a pus economiile pe seama presiunii concurențiale: „Competiția între participanți a făcut posibilă obținerea unor condiții mai bune pentru stat și consolidarea suplimentară a aprovizionării militare.” De ce contează: mobilitate și logistică pe front, dar și precedent de achiziție Motocicletele sunt descrise ca fiind printre cele mai căutate vehicule pe câmpul de luptă, alături de pickup-uri, fiind folosite pentru sarcini logistice precum transportul de personal și operatori de drone către poziții de luptă, recunoaștere și alte misiuni. Fedorov a mai spus că Ucraina a folosit proceduri similare și pentru ceea ce el a numit cea mai mare achiziție a țării de muniție de artilerie de 155 mm cu rază lungă, iar obiectivul este extinderea treptată a licitațiilor competitive în toate programele de achiziții pentru apărare. [...]
Forțele ucrainene de sisteme fără pilot susțin că au provocat peste 100.000 de pierderi în rândul trupelor ruse în primul an de operațiuni , un bilanț care, dacă este confirmat, indică o creștere semnificativă a eficienței dronelor ca instrument operațional în războiul de uzură, potrivit Kyiv Post . Comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot (Unmanned Systems Forces – USF), Robert „Madyar” Brovdi , a declarat că cifra include pierderi „irecuperabile” și „sanitare” (răniți) și că fiecare caz ar fi fost verificat în sistemul ucrainean Delta , o platformă de conștientizare a situației pe câmpul de luptă care stochează date și dovezi pentru misiuni. În aceeași comunicare, Brovdi a comparat bilanțul cu forțele folosite de Rusia în tentativa din februarie 2022 de a cuceri Kievul, afirmând că atunci ar fi fost angajați aproximativ 35.000 de militari de elită (trupe aeropurtate, forțe speciale și infanterie marină). El a mai susținut că forța totală de invazie la începutul războiului ar fi fost de circa 180.000 de militari, pe patru direcții principale de înaintare: Kiev, Siversk-Slobojanski, Donețk-Luhansk și sudul Tavriei, iar în prezent efectivele ruse ar depăși 700.000 de persoane. Dimensiunea operațională: 1,6 milioane de misiuni și 350.000 de ținte lovite Potrivit datelor prezentate de Brovdi, unitățile USF ar fi executat aproximativ 1,6 milioane de misiuni de luptă în ultimul an, cu o medie de circa 5.000 de ieșiri pe zi, și ar fi distrus sau avariat aproximativ 350.000 de ținte rusești „verificate”. Lista de ținte distruse sau avariate, conform aceleiași surse, include: 248 sisteme de apărare antiaeriană 817 tancuri 1.379 transportoare blindate, mașini de luptă ale infanteriei și alte vehicule blindate 4.890 sisteme de artilerie 342 piese de artilerie autopropulsată 281 vehicule militare multifuncționale 26.430 vehicule logistice 29.903 drone de recunoaștere 7.633 drone de tip Shahed și Gerbera 13 aeronave și elicoptere 10.848 puncte de lansare pentru operatori de drone 100.082 militari ruși Ținta pentru următorul an: dublarea bilanțului Brovdi a mai afirmat că USF își propune ca în următoarele 12 luni să ajungă la 200.000 de militari ruși eliminați și 650.000 de ținte militare lovite. Kyiv Post notează că aceste cifre sunt revendicări ale părții ucrainene; articolul nu indică o confirmare independentă a bilanțului. [...]
Finanțarea NATO pentru achiziții de armament destinate Ucrainei rămâne mult sub țintă , iar Kievul avertizează că problema nu mai este doar de bani, ci de scăderea rapidă a livrărilor, pe fondul presiunii asupra stocurilor globale. Potrivit Politico , președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut aliaților europeni să accelereze livrările de apărare antiaeriană, cu accent pe interceptarea rachetelor balistice. Zelenski a spus, la Kiev, că „rachetele balistice sunt ultimul argument al Rusiei” și a cerut partenerilor să se concentreze pe protecția împotriva acestui tip de atac, în contextul în care Ucraina solicită de mai mult timp interceptoare Patriot fabricate în SUA. Cererea vine după ce un val de drone și rachete rusești a ucis 12 persoane în capitala Ucrainei, menționează publicația. Blocajul: bani promiși, dar puțin „finalizat” în 2026 În centrul discuției este programul NATO de achiziții de armament din SUA pentru Ucraina, Prioritized Ukraine Requirements List (PURL). Secretarul general al NATO, Mark Rutte , aflat într-o vizită neanunțată la Kiev, a indicat că partenerii au promis aproape 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) prin această schemă. Totuși, comparația cu anul trecut arată un ritm lent în 2026: aliații au promis 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) în 2025, ceea ce sugerează că în primele cinci luni din 2026 s-ar fi „finalizat” doar circa 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în bani suplimentari — mult sub obiectivul de 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 miliarde lei) pe care Rutte îl setase pentru acest an. În interiorul NATO, oficiali susțin că unele state au convenit deja contribuții suplimentare, dar acestea așteaptă aprobări finale pentru a fi anunțate ca pachete formale. Un oficial al alianței, citat de Politico, a transmis că sprijinul prin PURL va continua și că ar trebui așteptate noi angajamente „în viitorul apropiat”. De ce spune Zelenski că nu mai e doar o problemă de finanțare Zelenski a avertizat că, dincolo de finanțare, „cantitatea livrărilor a scăzut rapid” după războiul SUA cu Iranul, care a pus presiune pe stocurile globale de arme critice. În acest context, liderul ucrainean a afirmat că a ajuns la o înțelegere cu „mai multe țări” pentru a le lua locul la coadă pentru rachete Patriot din SUA, dar a subliniat că acest lucru este posibil doar dacă Ucraina plătește contractul. Rutte a declarat că SUA „fac ce pot” pentru a livra Ucrainei rachete Patriot PAC-3 și PAC-2, interceptoarele folosite de sistemul Patriot. Miza pentru summitul NATO din iulie Disputa privind finanțarea și livrările are loc în timp ce NATO încearcă să vină cu un angajament financiar concret înaintea summitului liderilor alianței din iulie, unde Zelenski urmează să participe „în marja” reuniunii. Anterior, aliații au respins o propunere a lui Rutte de a aloca 0,25% din PIB pentru Ucraina. Acum, potrivit a trei diplomați NATO citați de Politico, este analizată o propunere germană care ar crește transparența contribuțiilor și ar fi asociată cu o țintă absolută de finanțare, încă nedefinită. [...]
