Știri
Știri din categoria Apărare
Europa trebuie să își extindă urgent producția de rachete pentru a face față cererii militare tot mai mari, în special pentru apărarea Ucrainei, avertizează comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, potrivit Euronews. Oficialul european spune că actuala capacitate de producție a Occidentului este insuficientă pentru a acoperi simultan nevoile aliaților și cererea generată de războiul din Ucraina.
Declarațiile au fost făcute în Polonia, prima oprire a unui turneu dedicat industriei de apărare, numit simbolic „Missile Tour”. Kubilius a subliniat că pe câmpul de luptă Ucraina are nevoie în special de rachete pentru apărare antiaeriană, drone și muniție de artilerie de 155 mm cu rază extinsă. Dintre acestea, rachetele reprezintă însă cea mai dificilă categorie de armament de furnizat.
Potrivit oficialului european, în 2025 Ucraina s-a confruntat cu aproape 2.000 de atacuri cu rachete, dintre care aproximativ 900 au fost rachete balistice lansate de Rusia. Acestea sunt mult mai dificil de interceptat și necesită sisteme avansate de apărare antiaeriană, precum Patriot.
Estimările arată că armata ucraineană ar fi avut nevoie de aproximativ 700 de rachete interceptoare Patriot doar în sezonul de iarnă, deoarece pentru neutralizarea unei singure rachete balistice sunt necesare uneori mai multe interceptoare. În același timp, producția anuală de rachete PAC-3 realizată de compania Lockheed Martin a ajuns la aproximativ 600 de unități în 2025, ceea ce evidențiază deficitul major de pe piața globală.
Kubilius avertizează că Statele Unite nu vor putea furniza simultan rachete Patriot pentru propria armată, pentru aliații din Orientul Mijlociu și pentru Ucraina. Situația s-a agravat după intensificarea conflictelor din regiune.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat recent că peste 800 de rachete americane au fost folosite în doar trei zile în Orientul Mijlociu pentru interceptarea rachetelor și dronelor iraniene, în timp ce Ucraina nu a avut niciodată la dispoziție un astfel de volum de muniție.
Pentru a reduce dependența de furnizori externi și a acoperi cererea militară în creștere, Uniunea Europeană analizează extinderea rapidă a producției de armament și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare dedicate.
Printre instrumentele discutate se află și un pachet de sprijin financiar de aproximativ 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, destinat menținerii stabilității economice și militare a țării în următorii doi ani.
Oficialii europeni consideră că situația actuală evidențiază vulnerabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare cu armament și necesitatea consolidării industriei de apărare pe continent, într-un context marcat de conflicte regionale și creșterea cererii pentru sisteme de apărare antiaeriană.
Recomandate
Comisia Europeană a aprobat o tranșă de 6,1 miliarde euro (aprox. 30,5 miliarde lei) pentru apărarea Ucrainei, permițând achiziția de interceptoare americane PAC-3 pentru sistemele Patriot , într-un moment în care aceste muniții sunt deficitare la nivel global, potrivit Kyiv Post . Decizia deblochează și finanțare pentru drone ucrainene, pe fondul pregătirilor pentru un nou val de atacuri rusești asupra infrastructurii energetice în sezonul rece. Pachetul aprobat pe 11 septembrie este o tranșă din împrumutul de sprijin al UE în valoare de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei), instrument gândit să acopere circa două treimi din nevoile de apărare și bugetare ale Ucrainei în 2026 și 2027, livrat în tranșe. De ce contează: UE relaxează regulile de achiziție pentru a accelera livrările critice Elementul operațional-cheie este relaxarea unor cerințe standard de achiziții. În mod obișnuit, armele cumpărate prin acest împrumut trebuie să provină din UE sau Ucraina, iar echipamentele cu peste 35% componente din țări terțe au nevoie de aprobare explicită. Comisia a acordat acum cinci excepții, inclusiv pentru echipamente fabricate în SUA, ceea ce permite Ucrainei să folosească fondurile pentru a cumpăra interceptoare PAC-3. Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius , a confirmat decizia la o conferință de presă la Bruxelles, conform unui material Ukrinform citat de publicație. „Astăzi, Comisia a aprobat oficial 6,1 miliarde euro pentru Ucraina pentru apărare antiaeriană, drone și rachete din Împrumutul de Sprijin pentru Ucraina”, a declarat Kubilius. Blocajul real: deficitul global de PAC-3 și calendarul livrărilor Aprobarea finanțării nu înseamnă livrare imediată. Ucraina se confruntă cu o penurie globală de interceptoare Patriot, în timp ce nevoia de întărire a apărării aeriene crește înainte de iarnă. Potrivit estimărilor Comisiei Europene citate de Kyiv Post, Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 2.000 de interceptoare PAC-3 pe an pentru a se apăra de rachetele balistice rusești, în condițiile în care producția globală crește doar treptat. În paralel, aliații analizează soluții de acoperire din stocuri existente, până la intrarea în flux a producției noi. Ce mai include pachetul: excepții pentru dronele ucrainene Trei dintre cele cinci excepții aprobate vizează producători ucraineni de drone, permițând achiziția unor componente din afara UE. Comisia nu a precizat țările de proveniență pentru componentele acoperite de noile excepții, însă publicația notează că o excepție anterioară, aprobată în aprilie, a permis aprovizionarea cu componente din China. Context bugetar: alocările UE pentru apărarea Ucrainei sunt aproape epuizate Odată cu această aprobare, UE ar fi alocat integral cele 28,3 miliarde euro (aprox. 141,5 miliarde lei) prevăzute pentru apărarea Ucrainei în cadrul programului menționat de Kyiv Post. Din această sumă, 8,4 miliarde euro (aprox. 42 miliarde lei) au fost deja plătite, iar încă 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei) sunt în procesare, potrivit lui Kubilius. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare ruse, vizând inclusiv o fabrică de componente pentru motoare de avion , într-o serie de atacuri care urmăresc să reducă capacitatea de producție și protecție a Rusiei, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Ținta principală menționată este uzina Snizhne Machine-Building Plant din regiunea Donețk ocupată, descrisă ca producător de componente pentru motoare cu turbină cu gaz folosite în aviația militară rusă, inclusiv palete de compresor și turbină. Conform aceleiași surse, instalația ar furniza piese utilizate în aviația militară a Rusiei. În paralel, armata ucraineană afirmă că a lovit două sisteme de apărare antiaeriană Pantsir-S1 în Taganrog (regiunea Rostov), o stație radar în Berezki (regiunea Briansk) și o facilitate din Donețk folosită pentru stocarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac. În regiunea Luhansk ocupată, Statul Major mai indică lovirea unui centru de instruire pentru operatori de drone FPV (drone controlate de la distanță, cu transmisie video în timp real) și a unei unități a forțelor cecene Akhmat în Petropavlivka. Autoritățile militare ucrainene nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, precizând că rezultatele sunt încă evaluate. În lectura operațională a Kievului, aceste atacuri fac parte dintr-o campanie mai amplă de lovire a infrastructurii militare ruse și a rețelei industriale care susține războiul. Context: val de atacuri cu drone asupra infrastructurii industriale din Rusia Materialul plasează aceste lovituri într-un val mai larg de atacuri nocturne cu drone asupra unor obiective industriale din Rusia. Sunt menționate, ca relatări separate, un atac raportat asupra unei mari uzine chimice din Perm (însoțit de imagini apărute online), un incendiu raportat la rafinăria Saratov (deținută de Rosneft) și un incendiu la un centru logistic Ozon. În Volgograd, autoritățile regionale ar fi raportat avarii la o facilitate industrială și la o clădire de apartamente, cu două persoane spitalizate, potrivit articolului. Impact economic: presiune pe rafinare și pe lanțuri logistice Kyiv Post notează că Ucraina continuă să vizeze sectorul rusesc de rafinare, iar Bloomberg este citat cu estimarea că dronele ucrainene au lovit rafinării ruse „cel puțin de 70 de ori” de la începutul lui 2026, contribuind la scăderea producției de rafinare și la penurii de benzină. În același context, articolul menționează că „cel puțin 17” regiuni ruse ar fi introdus restricții la vânzările de combustibil, iar Rusia ar apela mai mult la importuri din India, Maroc, Turcia și Belarus pentru a acoperi deficitul. Ministerul rus al Apărării nu publicase un bilanț al dronelor interceptate în acest ultim val, iar Ucraina nu își asumase oficial responsabilitatea pentru atacurile industriale raportate, mai arată sursa. [...]
Ucraina schimbă regulile de funcționare ale economiei în timpul alertelor aeriene , introducând un sistem cu două niveluri care separă amenințările cu drone de cele cu rachete, pentru a reduce blocajele repetate din transport și activitatea companiilor, potrivit Kyiv Post . Noul mecanism prevede o alertă „galbenă” folosită în principal pentru apropierea dronelor rusești și o alertă „roșie” pentru amenințări mai grave – atacuri cu rachete, rachete balistice și lovituri aeriene de amploare. Anunțul a fost făcut de premierul Serhii Korețkîi într-un mesaj pe Telegram, pe 3 septembrie. „Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să continue să intre în buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile.” Ce se schimbă pentru companii: activitate permisă la „galben”, dar cu obligații Logica măsurii este ca, în timpul alertelor considerate mai puțin severe, o parte din economie să poată continua să opereze , în locul actualului sistem „totul sau nimic”, care a creat dificultăți tot mai mari pentru firme și angajați pe fondul atacurilor frecvente cu drone. În timpul alertei „galbene”, companiile vor putea funcționa dacă respectă cerințe stricte de siguranță . Concret: firmele trebuie să asigure acces la adăposturi pentru angajați și vizitatori; companiile care nu au adăposturi au la dispoziție trei luni pentru a rezolva problema. Recomandări pentru Kiev: metrou deschis la „galben” și posibilă reducere a restricțiilor de noapte Guvernul a recomandat ca metroul din Kiev să funcționeze normal în timpul alertelor „galbene”, pentru a limita întreruperile de mobilitate care afectează accesul la locuri de muncă, stații și spitale. Totodată, autoritățile sunt îndemnate să suplimenteze transportul public de suprafață atunci când este necesar. Executivul a mai recomandat scurtarea intervalului de restricții nocturne (curfew) la 01:00–05:00 , iar propunerea ar permite și tranzitul camioanelor grele și transportul de pasageri în acele ore, în funcție de deciziile locale. Separat, comunitățile sunt împinse să accelereze instalarea de adăposturi mobile suplimentare , pentru protecția civililor împotriva resturilor rezultate din interceptări sau a fragmentelor căzute. De ce contează: atacurile cu drone țin orașele sub alertă ore întregi Schimbarea vine pe fondul unei tactici rusești tot mai frecvente de a folosi valuri de drone care mențin zone întinse sub amenințare pentru perioade lungi, uneori ore întregi, ceea ce a dus deja la perturbări repetate ale transportului și la dificultăți operaționale pentru companii în Kiev. Prin diferențierea alertelor, autoritățile urmăresc ca orașul și economia să poată funcționa în condiții de risc mai redus (drone), păstrând restricții mai dure când amenințarea escaladează la rachete și atacuri masive. [...]
Ministrul interimar al Apărării spune că nu există indicii privind un atac al Rusiei asupra NATO , iar această evaluare contează direct pentru calibrul măsurilor de pregătire și pentru percepția de risc în regiune, potrivit Recorder . Radu Miruță afirmă că, pe baza analizelor coroborate între statele aliate, „nu există vreun indiciu” în acest sens „astăzi”. Declarațiile au fost făcute duminică, la Digi24, în contextul războiului din Ucraina. Miruță a susținut că statele NATO își conectează datele din serviciile de informații și își compară analizele, iar concluzia la care se ajunge, inclusiv cu „backup” de la parteneri, nu indică o intenție de atac asupra vreunui stat membru. Ce spune ministrul despre evoluția războiului din Ucraina În aceeași intervenție, ministrul interimar a descris o schimbare de etapă pe front, afirmând că Rusia „nu mai avansează”, iar strategia de „uzură” începe să nu mai producă rezultate. El a invocat și semne pe care le consideră relevante pentru această evaluare, între care: un episod de luptă aer-aer în care, potrivit lui, „acum o lună și jumătate” un avion F-16 ucrainean a doborât un avion rusesc; atacuri cu drone „în adâncime” pe teritoriul Rusiei, lansate din Ucraina; o „stagnare”, „cel puțin pentru moment”, pe linia frontului. De ce contează pentru postura de apărare Mesajul oficial, în forma prezentată de Miruță, indică faptul că România își fundamentează evaluarea de risc pe schimb de informații și analize în cadrul NATO, nu doar pe estimări naționale. În același timp, ministrul leagă percepția privind riscul pentru statele aliate de dinamica războiului din Ucraina, pe care o descrie ca intrată într-o fază de stagnare. Evaluarea rămâne una de moment („astăzi”, „cel puțin pentru moment”), fără o prognoză explicită privind pașii următori sau un orizont de timp pentru această situație. [...]
Israelul a eliminat în Gaza un lider Hamas acuzat că a coordonat atacuri mortale în Cisiordania , într-o operațiune comună care indică menținerea presiunii operative asupra rețelelor de comandă și coordonare ale grupării, potrivit The Jerusalem Post . Forțele israeliene de securitate au anunțat că l-au ucis pe Farah Hamed , descris drept terorist Hamas responsabil pentru o serie de atacuri letale împotriva civililor israelieni și a militarilor IDF (armata Israelului) și care, ulterior, ar fi ajutat la direcționarea activităților teroriste în Cisiordania. Anunțul a fost făcut joi de IDF, Israel Security Agency (ISA) și Poliția Israelului. Conform acelorași instituții, Hamed a fost ucis miercuri, într-o operațiune comună ISA–IDF–Poliția Israelului, printr-o lovitură în centrul Fâșiei Gaza . Autoritățile israeliene îl prezintă ca membru al aripii militare Hamas și fost „operativ senior” în structura organizației din Cisiordania, menționând și participarea sa la lupte împotriva trupelor IDF în timpul războiului. Atacuri din anii 2000 atribuite lui Farah Hamed Potrivit comunicării comune citate de publicație, Hamed ar fi făcut parte ani la rând din „celula Silwad”, asociată cu mai multe atacuri armate în zona Binyamin, la începutul anilor 2000. Printre atacurile atribuite se numără: un atac armat din noiembrie 2002, lângă intersecția Rimonim, în care a fost ucisă civila israeliană Esther Galia Atiya; un atac armat din iunie 2003, pe drumul Route 60, în care a fost ucis civilul israelian Zvi (Howard) Goldstein; un atac armat din august 2003, pe Alon Road, în Samaria, în care a fost ucis Shalom Har-Melech; atacul armat din octombrie 2003, la Ein Yabrud, în care au fost uciși trei soldați IDF: sergentul Elad Pollak, sergentul Roi Yaakov Solomon și plutonierul Erez Idan. Publicația notează că un alt terorist Hamas implicat în atacul de la Ein Yabrud și în structura Hamas din Cisiordania a fost eliminat de forțele israeliene în Gaza, în 2024. Context: eliberarea în 2011 și reluarea activității în Hamas Potrivit agențiilor de securitate israeliene citate, Hamed a fost arestat la un moment dat și eliberat în 2011 în Fâșia Gaza, ca parte a schimbului de prizonieri pentru Gilad Shalit. După eliberare, ar fi continuat să opereze în aripa militară Hamas și ar fi fost implicat în recrutarea și coordonarea unor operativi pentru atacuri în „Iudeea și Samaria” (termen folosit de autoritățile israeliene pentru Cisiordania). Informațiile despre identitatea, rolul și atacurile atribuite lui Farah Hamed provin din comunicarea comună IDF–ISA–Poliția Israelului, preluată de The Jerusalem Post; articolul nu indică o poziție a Hamas sau o confirmare independentă a acuzațiilor. [...]
Ambasada Rusiei cere acces consular la Ivan Kuțenko, arestat în România într-un dosar de sabotaj , într-o mișcare care mută cazul din zona strict penală spre un potențial diferend diplomatic, pe fondul acuzațiilor că ar fi vizat obiective militare folosite de aliații NATO, potrivit Antena 3 . Ambasada Rusiei la București spune că a transmis autorităților române o solicitare pentru „organizarea unei întrevederi” cu cetățeanul rus, menționând că este pregătită să îi ofere „asistența consulară și juridică necesară”. Ivan Kuțenko a fost arestat pentru 30 de zile, după ce a fost acuzat de Serviciul Român de Informații (SRI) și DIICOT de implicare într-o operațiune de sabotaj a Federației Ruse. În același comunicat, ambasada contestă acuzațiile și susține că informațiile apărute public ar fi „presupuneri, speculații și tot felul de fantezii”, fără „nicio informație concretă” care să confirme caracterul ilegal al activității lui Kuțenko sau implicarea autorităților ruse. Reprezentanța diplomatică afirmă, totodată, că incidentul ar alimenta „sentimentele antirusești” în România și că cetățenii ruși nu s-ar mai putea simți în siguranță nici măcar când se află legal în state UE, invocând riscul unor „persecuții nejustificate”. Ce spun autoritățile române despre acuzații SRI a anunțat că, împreună cu autoritățile române și servicii partenere externe, a prevenit o operațiune de sabotaj coordonată de Federația Rusă pe teritoriul României. Potrivit informațiilor prezentate, un cetățean rus stabilit în România, aflat în monitorizarea SRI din februarie 2026, ar fi fost instruit să fotografieze și să filmeze obiective militare și strategice. Conform anchetatorilor, ar fi fost vizate inclusiv: baze militare și centre de comunicații utilizate de aliații NATO; aeronave cargo ucrainene Antonov. DIICOT l-a audiat pe suspect marți, iar anchetatorii susțin că acesta ar fi primit „ordine precise” privind obiectivele, iar datele ar fi fost transmise în Rusia prin aplicații și canale de comunicare criptate. Contextul operațional indicat în anchetă Potrivit aceleiași surse, misiunea suspectului ar fi început la începutul anului 2026, inclusiv într-o perioadă în care în România ajungeau avioane-cisternă ale Statelor Unite, destinate operațiunilor militare din Iran. Printre obiectivele urmărite s-ar fi aflat și Baza 90. Ivan Kuțenko are 40 de ani, iar anchetatorii susțin că ar fi fotografiat baze militare și obiective strategice din mai multe județe, materialele fiind transmise ulterior în Rusia prin canale criptate. [...]
