Știri
Știri din categoria Apărare
Suedia își testează în timp real capacitatea de reacție în NATO după ce a ridicat de urgență de la sol două perechi de avioane de vânătoare JAS 39 Gripen pentru a intercepta două aeronave militare rusești în apropierea spațiului său aerian, relatează HotNews, citând AFP.
Potrivit armatei suedeze, cele două incidente au avut loc vineri, în sudul și nordul Mării Baltice. În paralel, au decolat și avioane NATO „pentru a menține securitatea în spațiul aerian comun”, conform comunicatului citat.
Autoritățile suedeze precizează că spațiul aerian al Suediei nu a fost încălcat în niciunul dintre cazuri, însă descriu episoadele drept parte dintr-un tipar de presiune în regiune.
„Acțiunile Rusiei sunt grave și constituie un comportament recurent care amenință atât integritatea noastră teritorială, cât și securitatea noastră”, a declarat viceamiralul Ewa Skoog Haslum, șeful operațiunilor interarmate, citată în comunicat.
Intercepțiile vin în contextul în care Suedia a aderat la NATO în martie 2024, iar episoadele de acest tip sunt un indicator practic al modului în care forțele sale aeriene operează în arhitectura de securitate a Alianței, inclusiv prin coordonare cu avioane NATO în „spațiul aerian comun”.
Tensiunile din Marea Baltică s-au intensificat puternic după începutul invaziei rusești în Ucraina, în 2022, iar apropierea aeronavelor militare rusești de spațiile aeriene ale statelor din zonă a rămas o sursă constantă de alertă și mobilizare rapidă.
Recomandate
Suedia își schimbă evaluarea și avertizează că Rusia ar putea testa NATO în „viitorul relativ apropiat” , inclusiv printr-un atac militar limitat, dacă la Kremlin se va considera că „condițiile politice sunt favorabile”, potrivit G4Media . Mesajul are relevanță operațională pentru Alianță: mută accentul de la un risc „după războiul din Ucraina” la o fereastră mai scurtă de timp în care ar putea apărea un incident de securitate. Avertismentul apare într-un raport publicat vineri de comisia parlamentară pentru apărare din Suedia , care susține că o astfel de acțiune ar putea fi folosită pentru a testa coeziunea NATO și angajamentul de apărare reciprocă. Materialul este relatat de Bloomberg, conform G4Media. De ce contează: Rusia ar avea deja capacitatea pentru un atac limitat „dincolo de Ucraina” Raportul indică o reevaluare a vitezei cu care Moscova ar putea deschide un al doilea front, pe lângă cel din Ucraina. Dacă evaluările anterioare sugerau că Rusia ar avea nevoie de câțiva ani pentru a-și reconstitui forțele după încheierea războiului, agenția de informații militare a Suediei ar fi concluzionat recent că Rusia are deja capacitatea de a desfășura un atac armat limitat în afara Ucrainei. Ce elemente ale armatei ruse sunt considerate mai puțin afectate Raportul comisiei suedeze de apărare menționează că unele componente importante ale forțelor armate ruse ar fi fost relativ neafectate de război, între care: capabilități de război hibrid (acțiuni sub pragul unui conflict deschis, inclusiv presiuni și operațiuni neconvenționale); forțele aeriene și navale; mijloace de lovire la distanță. În plus, documentul afirmă că Rusia formează noi unități, inclusiv în districtul Leningrad din vest, și își continuă consolidarea militară în Peninsula Kola și în Arctica. Context: Suedia, membru NATO din 2024, și semnalul despre relația Europa–SUA Suedia a aderat la NATO în 2024, după ce a depus cererea împreună cu Finlanda, pe fondul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pe lângă avertismentele legate de Rusia, comisia suedeză notează și schimbări în relația Europei cu SUA față de raportul anterior din 2024, descriind politica externă și de securitate a actualei administrații americane ca fiind tot mai marcată de „imprevizibilitate, schimbări rapide, tranzacționalism, retorică mai dură și o mai mare disponibilitate de a folosi forța militară în mod unilateral”. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre scenarii concrete sau calendar, concluzia rămâne una de avertizare: Stockholm vede un risc mai apropiat în timp ca Rusia să încerce o acțiune limitată menită să testeze reacția NATO. [...]
Rusia își extinde infrastructura militară lângă Finlanda și Norvegia pentru a putea găzdui zeci de mii de militari , un semnal că Moscova își pregătește opțiuni de desfășurare pe flancul nordic al NATO după războiul din Ucraina, potrivit unei analize TWZ . Investițiile în baze, cazărmi și depozite de muniții vin într-un moment în care Rusia este descrisă ca fiind „blocată” în Ucraina și cu pierderi ridicate, ceea ce limitează, pe termen scurt, capacitatea de a muta masiv trupe în Arctica. Totuși, aceeași sursă notează că trecerea la o „economie de război” ar putea permite Rusiei să valorifice ulterior capacități sporite pentru a presa granițele NATO, într-un scenariu post-încetare a focului. Ce arată investigațiile media: cazărmi noi și capacitate pentru 80.000 de militari Un raport comun al mai multor instituții media nordice și baltice, publicat în această săptămână și bazat pe imagini satelitare, susține că Rusia extinde facilități militare de-a lungul granițelor cu Norvegia și Finlanda pentru a acomoda „zeci de mii” de militari. Raportul citat de TWZ indică: construcția de cazărmi noi pentru mii de soldați ; aliniamente lungi de vehicule militare ; depozite de muniții ; lucrări desfășurate „toată iarna” în mai multe puncte de peste granița finlandeză. În același material, șeful Armatei Finlandei, Pasi Välimäki, compară nivelul anticipat al prezenței ruse la frontieră cu cel anterior: „Ne așteptăm să avem 80.000 de soldați la granița noastră și asta poate fi comparat cu faptul că înainte aveam 20.000.” Separat, publicația finlandeză Yle a relatat că Rusia extinde o bază în localitatea Novaya Vilga pentru a putea găzdui până la 6.000 de militari ruși; baza este situată la aproximativ 100 de mile (circa 160 km) est de granița cu Finlanda. Răspunsul NATO: structură nouă în Finlanda și Suedia, cu nucleu suedez Pe fondul acestor evoluții, NATO a activat o structură planificată anterior: Forward Land Forces (FLF) Finland , care a început operațiunile în Finlanda și Suedia, conform Alianței. FLF Finland include un nou grup de luptă multinațional condus de Suedia, destinat sprijinirii apărării flancului nord-estic. NATO precizează că, în 2026, contribuția Suediei la FLF Finland este de aproximativ 600 de militari , cu opțiunea de extindere la 1.200 , dacă este necesar. Structura include un grup de luptă suedez prepoziționat în Boden (Suedia) și un element multinațional de stat major în Rovaniemi (Finlanda), sub comanda SACEUR (Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa). „Întrebarea reală”: ce se întâmplă cu infrastructura după Ucraina Un oficial NATO citat de TWZ spune că Alianța monitorizează consolidarea infrastructurii militare ruse de-a lungul flancului estic, „în special” la granița cu Finlanda, dar miza este utilizarea ei în viitor: „Întrebarea reală este ce se întâmplă cu infrastructura. Vor fi, de exemplu, trupele ruse aflate acum în Ucraina relocate acolo după război? Este ceva ce trebuie cu siguranță să luăm în calcul.” În același context, oficialul subliniază presiunea de a livra capabilități militare „acum, nu peste cinci până la zece ani”. SUA: conceptul „Nordic Bridge” pentru integrare și schimb de date în Arctica În paralel, TWZ notează că SUA lucrează la îmbunătățirea prezenței și operațiunilor în regiune. Șeful U.S. Northern Command (NORTHCOM) a anunțat formarea conceptului „Nordic Bridge” , menit să conecteze activitatea U.S. European Command, NORAD și SACEUR. Un purtător de cuvânt NORTHCOM a descris inițiativa ca un set de măsuri pentru „integrare” în Arctica, inclusiv participare sporită la exerciții, schimb de date (de exemplu, „imagini aeriene”), și coordonare pentru a maximiza disponibilitatea personalului. Pentru companiile din regiune și pentru lanțurile logistice nordice, mesajul operațional este că infrastructura militară – de ambele părți ale frontierei – se extinde într-un ritm care sugerează planificare pe termen mediu, chiar dacă riscul unui conflict „pe termen scurt” este evaluat ca redus în condițiile actuale ale războiului din Ucraina. [...]
Rusia își consolidează infrastructura militară lângă granița NATO , iar evaluările de securitate din nordul Europei indică o fereastră de risc de „unul până la trei ani”, într-un moment în care statele europene încă își cresc capacitățile de apărare, potrivit Digi24 . Informația provine dintr-o anchetă publicată pe 10 iunie de postul public danez DR, realizată împreună cu instituții partenere și citată de The Kyiv Independent . În material sunt invocate declarații ale unor șefi ai serviciilor de informații nordice și ale unor ofițeri militari de rang înalt, care au vorbit sub protecția anonimatului, despre extinderea prezenței ruse în apropierea Finlandei, Norvegiei și statelor baltice. De ce contează: presiune pe ritmul de reînarmare și pe planificarea NATO Sursele citate în anchetă susțin că amenințarea unui atac rus este cea mai ridicată în următorii unul până la trei ani, pe fondul faptului că Europa se află încă în proces de creștere a propriilor capacități. În același timp, potrivit acelorași surse, perioada ar fi „mai dificilă” și pentru Rusia. Un element central al evaluărilor este caracterul multidomeniu al unui posibil conflict. Maiorul Brian Nissen este citat afirmând: „Va fi un război care se va desfăşura în toate dimensiunile. Se va desfăşura pe uscat, în aer, pe mare, în spaţiu şi în spaţiul cibernetic.” DR mai notează că documente NATO din anul precedent și evaluări ale amenințărilor realizate de mai multe țări europene indică o creștere a riscului. Ce se vede pe teren: cazărmi, depozite și efective mai mari În articol sunt menționate și concluzii ale serviciilor de informații militare suedeze, care ar fi evaluat că Rusia și-a intensificat concentrarea de soldați de luptă pentru pregătirea unui potențial conflict. Șeful serviciilor de informații suedeze, Thomas Nilsson, este citat astfel: „Nu credem că sunt (staţionaţi) acolo doar de formă. Este vorba despre a fi capabili să înfrunte NATO într-un conflict mai amplu ulterior.” Separat, publicația britanică The Telegraph a publicat pe 11 iunie imagini satelitare geolocalizate care ar arăta instalații militare rusești în apropierea frontierei NATO. Potrivit acestor imagini, ar fi apărut: noi cazărmi, cantine și depozite în apropierea mai multor porțiuni ale frontierei Rusiei cu Finlanda; o nouă bază militară în construcție lângă Novaya Vilga, în Karelia; o prezență sporită a vehiculelor militare în apropierea frontierei Estonia–Rusia; o bază militară din exclava Kaliningrad care își mărește efectivele. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre dimensiunea exactă a desfășurărilor, concluziile rămân la nivelul evaluărilor și al interpretării imaginilor satelitare citate. [...]
Germania își accelerează planurile de capabilități militare în spațiu pe fondul riscului ca Rusia să urmărească plasarea unui dispozitiv nuclear pe orbită, scenariu care ar putea paraliza servicii satelitare esențiale pentru economie și apărare, potrivit Politico . Avertismentul vine de la generalul-maior Michael Traut , comandantul Comandamentului Spațial al Bundeswehr, care a spus că „nu poate exclude” posibilitatea ca Rusia să lucreze la tehnologie pentru a plasa un dispozitiv nuclear în spațiu. Într-un astfel de caz, efectele ar putea face „anumite altitudini orbitale” inutilizabile timp de decenii, prin creșterea resturilor spațiale și riscul de coliziuni în lanț (așa-numitul „ efect Kessler ”). De ce contează: sateliții susțin infrastructura economică Traut a indicat că o detonare nucleară în spațiu nu ar semăna cu un atac convențional pe Pământ, însă ar lovi direct dependența societăților moderne de sateliți, inclusiv pentru comunicații, navigație și servicii critice. El a menționat explicit și domenii cu impact economic, precum bankingul, transporturile și prognoza meteo, pe lângă utilizările militare (țintire și comunicații). Ca reper, comandantul german a invocat testul nuclear american „Starfish Prime” din 1962 și a spus că, dacă „s-ar întâmpla ceva similar astăzi”, „până la o treime” dintre sateliții aflați pe orbita joasă ar putea înceta să funcționeze în săptămânile și lunile următoare. Răspunsul Berlinului: capabilități „non-cinetice” și comunicații satelitare suverane În acest context, Germania își repoziționează spațiul ca pilon central al politicii de apărare. Strategia germană de securitate spațială prevede că Bundeswehr trebuie nu doar să protejeze accesul Germaniei și al aliaților la spațiu, ci și să poată limita capacitatea unui adversar de a-l folosi. Traut a descris o paletă de amenințări care „s-au dezvoltat masiv” în ultimii ani, de la bruiaj GPS și lasere până la atacuri fizice asupra sateliților. La nivelul de jos al escaladării, el a spus că perturbările electromagnetice și interferențele cu laser sunt deja o realitate zilnică, oferind ca exemplu bruiajul GPS în regiunea baltică, cu efecte asupra aviației civile și traficului maritim. În replică, Germania vizează achiziția și dezvoltarea unor sisteme „non-cinetice” (adică fără lovire fizică directă), inclusiv: bruiaje (jammers) și lasere; sateliți de inspecție; pe termen mai lung, „avioane spațiale” (spaceplanes). Traut a argumentat că descurajarea nu poate fi doar defensivă: „Nu intri în arenă doar cu un scut. O descurajare funcțională are întotdeauna o componentă activă, ofensivă.” El a adăugat că „ofensiv” nu înseamnă „agresiv”, dar că Germania trebuie să poată prelua inițiativa într-un conflict, inclusiv prin acțiuni împotriva sistemelor spațiale ale adversarului, nu neapărat pe orbită, ci și în infrastructura mai largă care face sateliții să funcționeze (de la stații la sol la bruiaje). Separat, Berlinul planifică o constelație militară suverană de comunicații satelitare, prin programul SATCOMBw 4, pentru a acoperi cererea în creștere a Bundeswehr pentru conectivitate securizată. Traut a spus că proiectul nu este văzut ca rival pentru constelația europeană IRIS², ci ca o completare, care ar reduce presiunea pe sistemul UE și ar lăsa mai multă lățime de bandă pentru alți utilizatori. Germania vrea, de asemenea, ca viitoarea rețea să poată fi folosită de parteneri europeni, în special de state care nu pot sau nu doresc să-și construiască propriile constelații de sateliți. [...]
SUA pregătesc o reducere semnificativă a aviației și capabilităților navale alocate NATO în Europa , o mișcare care obligă alianța să-și recalibreze planurile de apărare și să accelereze investițiile europene în capacități critice, potrivit Al Jazeera . Planul, relatat inițial de The New York Times și confirmat de oficiali europeni, ar include reducerea desfășurărilor de avioane de vânătoare și de aeronave de supraveghere maritimă, precum și repoziționarea unor platforme navale majore. În paralel, Washingtonul își justifică reorientarea printr-o strategie mai amplă de diminuare a prezenței militare în Europa, pentru a concentra resurse în Orientul Mijlociu, Asia și cele două Americi. Ce se taie și ce se mută: impact direct asupra capacităților NATO Concret, potrivit informațiilor citate, SUA ar urma să reducă numărul de avioane de luptă alocate NATO și să retragă complet o parte din sprijinul de realimentare în aer – element esențial pentru operațiuni susținute pe distanțe mari. Modificările menționate includ: reducerea avioanelor de vânătoare F-16 și F-15E alocate NATO de la aproximativ 150 la 100 (o scădere de circa 50 de aparate); diminuarea aeronavelor de supraveghere maritimă de la 26 la 15; retragerea completă a opt aeronave de realimentare în aer; redislocarea unuia dintre cele două grupuri de bombardiere („bomber task force”) anterior alocate apărării Europei; repoziționarea în altă regiune a unui submarin capabil să lanseze rachete și a unui portavion, alături de mai multe nave de război. În ansamblu, tăierile ar afecta capacități-cheie pentru NATO: recunoaștere (informații și supraveghere), precum și lovituri la distanță mare. NATO încearcă să „încadreze” retragerea ca pe o schimbare de sustenabilitate Oficiali NATO au transmis că alianța este la curent cu o parte dintre reducerile planificate și au încercat să le prezinte drept un pas care reduce dependența de un singur aliat. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat pentru agenția Anadolu: „Această schimbare întărește planurile de apărare ale NATO prin reducerea dependenței excesive de un singur aliat și reflectă o schimbare mai amplă care are loc în cadrul alianței.” „Este vorba despre a pune NATO pe o bază mai sustenabilă pentru deceniile următoare.” De ce contează: Europa e împinsă spre „planuri alternative” și achiziții rapide Pe fondul accentului tot mai puternic pus în Europa pe amenințările militare potențiale din partea Rusiei, reducerea unor active americane cu rol de descurajare și reacție rapidă forțează NATO să ia în calcul „planuri alternative” pentru apărarea continentului în cazul unui atac rusesc. În același timp, incertitudinea legată de calendarul și amploarea retragerilor complică stabilirea priorităților pentru statele europene. Comandantul suprem aliat al NATO, generalul american Alex Grynkewich , a indicat la un show aerian la Berlin că accentul trebuie pus pe capabilități care pot fi cumpărate și puse în teren rapid, inclusiv muniții cu bătaie lungă și drone: „Trebuie să ne concentrăm pe lucruri pe care le putem achiziționa rapid, pe care le putem pune în teren rapid, pe care le putem scala rapid și susține în timp, iar asta se aplică munițiilor cu bătaie lungă”, precum și dronelor. Context politic: presiune pe bugetele europene înaintea summitului NATO Al Jazeera notează că președintele Donald Trump a criticat în repetate rânduri NATO, inclusiv pe tema sprijinului pe care îl consideră insuficient pentru războiul SUA-Israel cu Iranul, și a acuzat guvernele europene că investesc prea puțin în apărare și se bazează prea mult pe protecția americană. Trump le-a cerut aliaților din Europa și Asia să crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB. Trump este așteptat la summitul NATO din Turcia , pe 7-8 iulie. Secretarul de stat Marco Rubio a descris reuniunea drept „probabil cea mai importantă întâlnire din istoria NATO”, pe fondul unor chestiuni care „trebuie lămurite și reparate”, conform aceleiași surse. [...]
Vladimir Putin a admis că dronele ucrainene produc pagube economice și presiune operațională , iar Rusia încearcă să răspundă prin accelerarea propriilor capabilități, inclusiv o rețea de sateliți pe orbită joasă menită să înlocuiască Starlink, potrivit HotNews . Într-o întâlnire la Kremlin cu mai mulți militari ruși, liderul de la Moscova a descris atacurile cu drone drept o „problemă serioasă” și a susținut că scopul acestora ar fi „să divizeze societatea rusă, să provoace confuzie și pagube economice”, conform The Moscow Times. El a adăugat că aceste încercări „nu vor reuși”. Declarațiile au venit la câteva ore după ce Ucraina a lovit o rafinărie situată la 1.000 de kilometri de linia frontului. Putin a recunoscut că lovitura a produs pagube economice, dar a afirmat că activitatea a fost reluată rapid. HotNews trimite, pe acest subiect, la un material separat despre atacul asupra rafinăriei : HotNews . Presiune directă pe front: „în fiecare zi” problema dronelor Putin a vorbit și despre impactul dronelor asupra trupelor ruse, nu doar despre loviturile în interiorul Rusiei. Potrivit agenției TASS, el a spus că primește zilnic rapoarte de la comandanți despre dificultățile create de drone și despre soluțiile avute în vedere pentru contracarare. „Comandanții voștri ne relatează despre asta tot timpul, în fiecare zi – credeți-mă, în fiecare zi – despre ce probleme ne creează dronele și despre ce fel de modalități văd ei să existe pentru a depăși această problemă.” Totodată, Putin a afirmat că nu vrea să intre în detalii și a descris situația de pe teren prin imaginea dronelor care „atârnă acolo ca niște muște”. Răspunsul Moscovei: drone și o „replică” la Starlink În aceeași discuție, Putin a susținut că Rusia dezvoltă drone cu inteligență artificială și drone FPV (drone controlate în timp real, cu „vedere” din perspectiva camerei de la bord), iar în paralel își construiește o constelație de sateliți pe orbită joasă care să înlocuiască Starlink, rețeaua folosită de Ucraina și indisponibilă pentru Rusia. El a indicat „ Biroul 1440 ” drept structura responsabilă pentru proiect și a susținut că soluția rusă „nu este cu nimic mai inferioară” față de Starlink, „poate chiar o depășește”, dar că problema este extinderea capacităților. Potrivit informațiilor citate, în luna martie au fost lansați 16 sateliți, însă unul s-a pierdut. Planurile pe termen lung prevăd extinderea rețelei la 383 de sateliți până în 2030, în timp ce Starlink are aproximativ 10.650 de sateliți pe orbita joasă a Pământului. [...]
