Știri
Știri din categoria Apărare

Administrația SUA vrea să cumpere până la 1.000 de rachete Tomahawk și cere industriei de apărare să accelereze producția, în contextul în care stocurile militare americane au fost reduse semnificativ de operațiunile recente din Orientul Mijlociu și de sprijinul acordat aliaților în conflictele actuale. Potrivit Newsweek România, administrația condusă de Donald Trump a convocat la Casa Albă conducerea unor mari companii din industria de apărare, printre care Lockheed Martin și RTX – compania-mamă a Raytheon – pentru discuții privind creșterea rapidă a producției de armament.
Întâlnirea ar urma să aibă loc vineri și reflectă presiunea tot mai mare din Washington de a reface rezervele militare. În ultimii ani, Statele Unite au consumat cantități importante de armament în mai multe teatre de operațiuni, inclusiv în sprijinul Ucrainei după invazia Rusiei din 2022, în conflictul din Gaza și în operațiuni militare recente împotriva Iranului.

Potrivit informațiilor citate de Reuters, Pentagonul analizează și o cerere de buget suplimentar de aproximativ 50 de miliarde de dolari, fonduri care ar urma să fie folosite în principal pentru înlocuirea armelor utilizate în aceste conflicte. Suma este însă preliminară și ar putea fi modificată în procesul de aprobare.
Un punct central al discuțiilor îl reprezintă rachetele de croazieră Tomahawk, produse de Raytheon, arme utilizate frecvent de forțele navale și aeriene americane pentru lovituri de precizie la mare distanță. Pentagonul a semnat deja un acord pentru a crește producția până la aproximativ 1.000 de rachete pe an.
Pentagonul intenționează în prezent să achiziționeze 57 de rachete Tomahawk în 2026, fiecare având un cost mediu de aproximativ 1,3 milioane de dolari.
Aceste sisteme au fost folosite recent și în operațiunile americane împotriva Iranului, unde armata SUA a desfășurat inclusiv avioane de luptă F-35 și drone de atac cu cost redus.
Administrația americană a intensificat presiunea asupra companiilor din industria militară pentru a accelera producția. Donald Trump a semnat în ianuarie un ordin executiv prin care solicită identificarea contractorilor care nu își îndeplinesc eficient contractele cu Pentagonul, în special în situațiile în care aceștia continuă să distribuie profituri acționarilor în loc să prioritizeze producția.
Pentagonul ar urma să publice o listă cu firme considerate cu performanțe slabe. Companiile incluse vor avea 15 zile pentru a prezenta planuri de remediere aprobate de consiliile lor de administrație. Dacă aceste planuri nu sunt considerate suficiente, autoritățile americane pot recurge la sancțiuni, inclusiv rezilierea contractelor.
Deciziile reflectă o preocupare tot mai mare la Washington privind capacitatea industriei de apărare de a susține simultan mai multe conflicte și de a menține nivelul necesar al stocurilor militare ale Statelor Unite.
Recomandate

Administrația Trump susține că SUA dispun de suficiente stocuri de muniție pentru a continua războiul împotriva Iranului , iar oficialii americani afirmă că arsenalele militare permit desfășurarea operațiunii actuale și a unor campanii mai ample dacă va fi necesar. Declarațiile au fost făcute de mai mulți oficiali ai administrației de la Washington, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că durata campaniei militare ar putea varia semnificativ, estimând că operațiunile ar putea dura „patru săptămâni, dar poate și șase, opt sau chiar trei”, în funcție de evoluția situației din teren. Oficialul american a subliniat că Statele Unite și Israelul controlează în totalitate ritmul operațiunilor militare. Potrivit Pentagonului, în mai puțin de o săptămână cele două armate ar urma să obțină controlul complet asupra spațiului aerian iranian . După această etapă, Washingtonul intenționează să utilizeze muniții ghidate de mare precizie, inclusiv bombe de 500, 1000 și 2000 de livre, dotate cu sisteme de ghidare GPS și laser. Șeful Statului Major Interarme al SUA, Dan Caine, a declarat la rândul său că armata americană dispune de suficiente stocuri de muniție pentru operațiuni atât ofensive, cât și defensive, fără a oferi însă detalii sau cifre exacte din motive de securitate. Un mesaj similar a venit și de la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației Trump, Karoline Leavitt, a afirmat că Statele Unite au o capacitate militară „mai mult decât suficientă” pentru a duce la capăt operațiunea „ Epic Fury ” și pentru a continua operațiunile militare dacă va fi nevoie. „Statele Unite au capacitatea nu doar să execute cu succes Operațiunea Epic Fury, ci și să meargă mult dincolo de aceasta. În plus, avem arsenale în locuri de care mulți oameni din această lume nu știu”, a declarat Leavitt. Potrivit Casei Albe, operațiunea militară lansată împotriva Iranului urmărește patru obiective principale: distrugerea arsenalului de rachete balistice iraniene, neutralizarea forțelor navale ale Teheranului, limitarea influenței grupărilor susținute de Iran în regiune și împiedicarea dezvoltării unei arme nucleare. Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri coordonate asupra infrastructurii militare iraniene, ceea ce a declanșat o serie de represalii cu rachete și drone din partea Teheranului. [...]

Statele Unite anunță intensificarea operațiunilor militare împotriva Iranului , Pentagonul confirmând trecerea conflictului într-o nouă etapă a campaniei aeriene, în timp ce serviciile de informații americane monitorizează evoluțiile politice de la Teheran după apariția informațiilor despre succesorul liderului suprem. Potrivit Știrile ProTV , administrația americană discută deja atât extinderea atacurilor, cât și posibilele evoluții politice din Iran după război. Pentagonul anunță trecerea la „faza a doua” a operațiunii Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , a declarat că operațiunea militară împotriva Iranului se află încă la început, chiar dacă au trecut câteva zile de la lansarea atacurilor aeriene. Oficialul a avertizat că următoarele valuri de atacuri vor fi mai ample , iar obiectivul imediat este controlul complet al spațiului aerian iranian. Planul militar prezentat de Pentagon include mai multe etape: preluarea controlului total al spațiului aerian al Iranului în mai puțin de o săptămână; identificarea și distrugerea lansatoarelor de rachete și a infrastructurii militare ; lovirea industriei de apărare iraniene ; eliminarea liderilor militari ai regimului de la Teheran . Hegseth a spus că operațiunea nu a fost concepută ca o confruntare echilibrată, afirmând că forțele americane și israeliene profită de slăbirea adversarului. În paralel, șeful Statului Major al armatei americane, generalul Dan Caine , a declarat că Iranul lansează tot mai puține rachete comparativ cu începutul conflictului, semn că infrastructura militară a fost afectată de loviturile aeriene. Un episod militar rar: scufundarea unei nave iraniene Pentagonul a confirmat și scufundarea unei nave de război iraniene în apropierea coastelor Sri Lanka , lovită de un submarin american cu torpile. Oficialii americani au descris incidentul drept prima scufundare a unei nave inamice cu torpile de la Al Doilea Război Mondial încoace , un episod rar în conflictele moderne. În același timp, armata americană a anunțat că șase militari americani au murit până acum în operațiuni. Washingtonul urmărește succesiunea la conducerea Iranului În paralel cu operațiunile militare, administrația de la Washington analizează și evoluțiile politice interne din Iran. Potrivit HotNews , serviciile de informații americane monitorizează informațiile potrivit cărora Mojtaba Khamenei , fiul liderului suprem ucis în primul val de bombardamente, ar putea deveni noul conducător al Republicii Islamice. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că agențiile americane analizează aceste informații și că administrația președintelui Donald Trump discută deja despre rolul pe care Statele Unite l-ar putea avea în Iran după încheierea campaniei militare. Totuși, oficialii americani spun că prioritatea imediată rămâne succesul operațiunii militare , în timp ce deciziile privind viitorul politic al Iranului vor depinde de evoluția conflictului. În interiorul Statelor Unite, războiul provoacă și controverse politice. Un sondaj Reuters/Ipsos citat de Casa Albă arată că aproximativ un sfert dintre americani susțin atacurile asupra Iranului , în timp ce aproape jumătate dintre respondenți consideră că președintele Trump este prea dispus să recurgă la forța militară. [...]

Secretarul Apărării al SUA spune că intervenția în Iran vizează strict securitatea națională și nu are ca scop „construirea democrației”, a declarat Pete Hegseth , potrivit Digi24 . Afirmația a fost făcută luni, 2 martie 2026, la Pentagon, în prima conferință de presă susținută după lansarea Operațiunii „Epic Fury”, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al morții a patru militari americani în teatrul de operațiuni. Hegseth a respins ideea unei intervenții de tip „nation-building”, afirmând că obiectivul este neutralizarea amenințărilor la adresa SUA. Oficialul a acuzat Teheranul că dezvoltă rachete și drone pentru a susține ambiții nucleare și a susținut că loviturile americane din iunie 2025 au distrus instalații nucleare iraniene. Mesajele-cheie transmise de la Pentagon Intervenția nu urmărește schimbarea regimului sau exportul democrației; SUA nu au început războiul, dar îl vor încheia „sub conducerea președintelui Donald Trump”; Iranul ar fi tergiversat negocierile și ar fi refuzat un acord privind programul nuclear; Nu există în prezent trupe terestre americane în Iran. Hegseth a susținut că administrația de la Washington a încercat anterior soluții diplomatice, însă „Teheranul nu negocia, ci trăgea de timp”. El a descris campania americano-israeliană drept una extrem de precisă și a vorbit despre eliminarea unor lideri de rang înalt din Iran. În același timp, secretarul Apărării a evitat să detalieze posibile opțiuni militare viitoare, argumentând că Statele Unite nu își pot anunța public strategiile în fața adversarului. Deși a exclus prezența actuală a trupelor terestre, nu a respins categoric măsuri suplimentare, subliniind că Washingtonul va face „tot ce este necesar” pentru a-și proteja interesele, fără a acționa „nesăbuit”. Declarațiile vin într-un moment de tensiune majoră în regiune, după o serie de atacuri reciproce și pe fondul riscului extinderii conflictului dincolo de granițele Iranului. [...]

Lockheed Martin primește un contract de 1,9 miliarde de dolari pentru sistemele de instruire ale avionului militar C-130J , în cadrul unei serii de contracte anunțate de autoritățile americane pentru programe aeriene, navale și logistice. Informațiile apar într-un comunicat publicat de U.S. Department of Defense privind contractele acordate la începutul lunii martie 2026. Cel mai mare contract: Lockheed Martin – 1,9 miliarde dolari Compania Lockheed Martin Rotary and Mission Systems din Orlando, Florida, a primit un contract de tip „indefinite-delivery/indefinite-quantity” (IDIQ) în valoare maximă de 1,9 miliarde de dolari pentru programul C-130J Maintenance and Training System IV (JMATS IV) . Contractul acoperă: producția și modernizarea sistemelor de instruire pentru echipaje; mentenanța simulatoarelor de zbor; echipamente de instruire pentru mentenanța aeronavelor; suport tehnic pentru centrele de pregătire. Lucrările vor fi realizate în mai multe baze militare din SUA și din străinătate, inclusiv în: Arkansas Texas California Mississippi Rhode Island Germania Japonia Programul are o perioadă de bază de 5 ani , cu opțiune pentru încă 5 ani , iar finalizarea completă este estimată pentru 28 februarie 2039 . Alte contracte importante anunțate Pe lângă acordul major cu Lockheed Martin , Departamentul Apărării a anunțat și alte contracte relevante în domeniul apărării. Contracte pentru aviație militară Companie Valoare Program R4-Integration 74 milioane dolari sistem de comunicații satelitare pentru HC-130J L3Harris Technologies 27,7 milioane dolari mentenanță pentru Tactical Airborne Surveillance System Carleton Controls 10,6 milioane dolari reparații pentru rachetele balistice Minuteman III Sistemul dezvoltat de R4-Integration va integra comunicații satelitare „beyond line-of-sight” pe 39 de aeronave HC-130J , proiectul urmând să fie finalizat până în 2030 . Contracte pentru armată și logistică Armata americană a acordat și un contract de 165 milioane dolari pentru servicii de construcții la baza militară Fort Knox din Kentucky. Mai multe companii vor concura pentru fiecare comandă individuală emisă în cadrul acestui program. În paralel, Defense Logistics Agency a atribuit companiei Renk America un contract de 57,6 milioane dolari pentru furnizarea de motoare diesel utilizate de echipamente militare. Programe ale Marinei SUA Marina americană a anunțat la rândul ei mai multe contracte, printre care: 31,3 milioane dolari pentru General Electric Aerospace – mentenanță pentru motoarele T-64; 26,8 milioane dolari pentru Raytheon – dezvoltarea unui prototip radar avansat în programul BladeRunner; 22,8 milioane dolari pentru BlueHalo – sisteme anti-dronă destinate apărării bazelor militare; 19,5 milioane dolari pentru CAE USA – suport logistic pentru centrul de antrenament KC-130J din Kuwait. Aceste proiecte fac parte din programe mai ample de modernizare și dezvoltare tehnologică ale armatei americane, care includ simulatoare de zbor, sisteme anti-dronă, infrastructură militară și tehnologii radar. [...]

Sistemul antiaerian chinezesc HQ-9B, achiziționat de Iran în 2025, a eșuat în fața atacurilor SUA și Israel , potrivit unei analize publicate de India Today . Echipamentul, considerat una dintre piesele centrale ale apărării aeriene iraniene, nu ar fi reușit să intercepteze loviturile lansate la 28 februarie 2026 asupra unor obiective strategice. Iranul ar fi achiziționat cel puțin trei sisteme HQ-9B în iulie 2025, printr-un acord de tip „petrol contra arme”, estimat la peste un miliard de dolari. Unitățile au fost desfășurate în jurul Teheranului și al instalațiilor nucleare de la Natanz și Fordow. Potrivit relatărilor, acestea nu au reușit să oprească atacurile americano-israeliene, care au provocat distrugeri semnificative. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avariile la Natanz, fără scurgeri radioactive. Al doilea eșec într-un an Același sistem ar fi înregistrat probleme și în mai 2025, în timpul confruntării de patru zile dintre India și Pakistan, când unități HQ-9B desfășurate de Islamabad nu au reușit să respingă atacuri aeriene și cu drone. HQ-9B este produs de industria aerospațială chineză și este considerat un echivalent al sistemelor rusești S-300 și americane Patriot. Are o rază de acțiune declarată de aproximativ 260 km și capacitatea de a urmări simultan multiple ținte. Impact asupra credibilității exporturilor chineze Eșecurile raportate ridică semne de întrebare privind performanța sistemului în condiții reale de luptă și pot afecta imaginea exporturilor militare chineze. Analiști citați în presa internațională discută dacă problemele țin de limitări tehnologice sau de superioritatea aviației și armamentului utilizat de SUA și Israel. În contextul actualului conflict, eficiența sistemelor de apărare aeriană devine un factor esențial, iar performanța HQ-9B este atent analizată atât în regiune, cât și pe piața globală a echipamentelor militare. [...]

Orbotix anunță formarea unui consorțiu românesc pentru drone și muniție tactică , într-un demers prezentat drept pas către independență militară „Made in Romania”, potrivit unui material publicat de Economedia . Inițiativa vizează reducerea dependenței de importuri și dezvoltarea unui ecosistem național integrat în domeniul apărării. Compania Orbotix Industries a semnat memorandumuri de înțelegere cu trei firme românești: Autonomous Flight Technology (AFT), BraveX Aero și GIA Defense. Obiectivul este crearea unui lanț industrial complet, de la cercetare și testare pentru sisteme autonome, până la producția de platforme aeriene și muniție tactică. Parteneriatele anunțate Autonomous Flight Technology (AFT) – colaborare pentru cercetare, dezvoltare și testare de tehnologii de zbor autonom, folosind infrastructura și resursele tehnice ale companiei. BraveX Aero – integrarea sistemelor de inteligență artificială dezvoltate de Orbotix pe platforme aeriene fără pilot, inclusiv modele cu aripă fixă și decolare verticală. GIA Defense – integrarea muniției produse local în ecosistemul Orbotix, inclusiv muniții compatibile cu drone, cu promisiunea extinderii capacităților industriale. Potrivit companiei, consorțiul ar urma să ofere soluții integrate pentru beneficiari instituționali, incluzând platforme aeriene, sisteme de comandă și control și muniție proiectate unitar. CEO-ul Orbotix, Bogdan Ochiană , a declarat că demersul urmărește consolidarea autonomiei strategice a României și transformarea capacităților industriale fragmentate într-o ofertă coerentă și scalabilă. În contextul tensiunilor regionale și al presiunilor asupra lanțurilor de aprovizionare, inițiatorii proiectului susțin că un ecosistem local ar putea reduce vulnerabilitățile generate de dependența de furnizori externi. Inițiativa se înscrie într-un trend european mai larg de creștere a investițiilor în apărare și tehnologie militară, pe fondul accentului pus de Uniunea Europeană pe autonomia strategică. [...]