Știri
Știri din categoria Apărare
Amenințările Iranului cresc riscul de alertă NATO, iar România devine mai vizibilă strategic prin Deveselu, într-un context în care Teheranul a avertizat Franța și Marea Britanie să nu trimită forțe în Strâmtoarea Hormuz, potrivit Adevărul. Generalul (r) Alexandru Grumaz susține că, deși probabilitatea unui război NATO-Iran rămâne redusă, escaladarea poate împinge Alianța spre măsuri defensive extinse, cu implicații inclusiv pentru flancul estic.
Iranul a amenințat cu un „răspuns decisiv și imediat” dacă Franța și Marea Britanie desfășoară forțe militare în Strâmtoarea Hormuz, avertisment formulat de ministrul adjunct de Externe Kazem Gharibabadi, potrivit AFP.
În paralel, cele două state își consolidează prezența militară în regiune:
Grumaz arată că NATO se poziționează oficial defensiv, nu ofensiv, și amintește declarația secretarului general Mark Rutte că „NATO nu este implicat” direct în conflict, deși Iranul este văzut ca o amenințare și pentru Europa.
În același timp, generalul indică o realitate mai complicată pe teren, inclusiv prin incidente în care NATO ar fi interceptat o rachetă balistică iraniană intrată în spațiul aerian turcesc, al doilea caz într-o săptămână. Turcia a avertizat că are dreptul să riposteze, iar Iranul a negat intenția de a lovi teritoriul turc.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a respins speculațiile că incidentul ar putea declanșa Articolul 5, însă Ankara ar putea invoca Articolul 4 (consultări între aliați când un stat consideră că securitatea sa este amenințată). În analiza generalului, „nodul turcesc” rămâne principalul punct de risc: dacă Iranul ar lovi deliberat Turcia, presiunea pentru Articolul 5 ar deveni greu de evitat.
Generalul afirmă că, „tehnic vorbind”, Bulgaria și România se află în raza de acțiune, invocând o evaluare a Ministerului de Externe al Israelului potrivit căreia părți din Balcani și Europa de Sud-Est, inclusiv capitale precum Atena, Sofia și București, sunt în raza potențială iraniană.
Diferența majoră ține de infrastructura de apărare și de valoarea strategică a țintelor:
Totuși, tocmai Deveselu poate crește expunerea strategică: baza este prezentată ca „nod critic” în scutul antirachetă NATO, ceea ce ar putea-o transforma într-o țintă cu valoare mai mare pentru Iran decât alte locații din regiune, în logica avertismentelor mai vechi ale Teheranului privind instalații NATO.
Grumaz conturează trei scenarii distincte:
Concluzia generalului este că nu există motive de panică, dar există motive de prudență. Dincolo de riscul militar direct, el indică drept „real” un impact indirect:
În acest cadru, România apare simultan mai bine apărată decât Bulgaria, dar și mai „vizibilă” strategic, tocmai prin rolul Deveselu în arhitectura NATO.
Recomandate
Rusia poartă deja un „ război din zona gri ” împotriva Europei , iar asta ridică miza pentru securitatea infrastructurii și a instituțiilor, inclusiv în România, avertizează generalul american în rezervă Ben Hodges , într-un interviu pentru Euronews . Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, susține că amenințarea nu se manifestă neapărat prin lovituri directe, ci printr-un set de acțiuni sub pragul declanșării Articolului 5 din NATO (clauza de apărare colectivă), menite să erodeze funcționarea statelor și încrederea publică. „Zona gri”: sabotaj, dezinformare și încălcări ale spațiului aerian În evaluarea generalului, Rusia este „deja în război cu noi”, chiar dacă nu în sensul tradițional al confruntării militare directe. El descrie „operațiunile din zona gri” ca fiind instrumentele principale folosite acum, cu efecte țintite asupra societăților europene. „Poate că nu este vorba de rachete balistice care lovesc Constanța, de exemplu, dar aceste operațiuni din zona gri pe care le desfășoară, sabotajul, dezinformarea, încălcările spațiului aerian, toate aceste lucruri pe care le fac, acesta este stilul rusesc de război.” Hodges argumentează că, deși nu există în prezent soldați români, bulgari sau americani implicați direct în lupte împotriva Rusiei, presiunea se vede în acțiuni care vizează „democrația”, „instituțiile” și „infrastructura”, precum și coeziunea socială. „Este chiar sub nivelul Articolului 5. Dar totuși, ei încearcă să ne distrugă democrația. Încearcă să ne distrugă instituțiile. Încearcă să ne distrugă infrastructura. Și încearcă să ne facă să ne pierdem încrederea unii în alții.” SUA „nu se vor retrage din Europa”, dar riscul militar rămâne pe masă Pe fondul dezbaterilor despre angajamentul american față de securitatea europeană, Hodges afirmă că Statele Unite vor rămâne prezente, deoarece au interesul ca Europa să fie stabilă. În același timp, el avertizează că Rusia ar putea recurge la rachete balistice dacă ar considera că acest lucru i-ar aduce un avantaj decisiv în Ucraina. „Dacă ar crede că îi va ajuta să învingă Ucraina, atunci cu siguranță ar folosi o rachetă balistică.” „Putin nu dorește pacea”: presiune prin amenințări nucleare Generalul respinge ideea unei intenții reale de pace din partea lui Vladimir Putin, susținând că obiectivul ar fi capitularea Ucrainei. În acest context, el spune că amenințările repetate cu arme nucleare au rolul de a speria populația din statele occidentale și de a genera presiune internă asupra guvernelor pentru reducerea sprijinului acordat Kievului. „Putin nu dorește pacea. El vrea ca Ucraina să se predea.” În interpretarea lui Hodges, mesajele Moscovei despre „sfârșitul războiului” ar trebui citite ca referindu-se la o victorie a Rusiei, nu la o soluție acceptabilă pentru ucraineni. [...]
Varșovia încearcă să limiteze riscul de percepție al unei retrageri americane , după ce Pentagonul a anulat trimiterea în Polonia a unei brigăzi blindate cu 4.000 de soldați, iar premierul Donald Tusk a prezentat decizia drept una „logistică”, fără efect asupra descurajării NATO, potrivit HotNews . Tusk a spus, într-o conferință de presă la Școala de ofițeri ai Gărzii de Frontieră din apropierea Varșoviei, că este în „contact permanent” cu comandamentul NATO și cu cel american pentru a urmări situația și eventuale modificări ale desfășurării militare americane în Polonia. Mesajul vine pe fondul reconfigurării prezenței SUA în Europa și al concentrării forțelor americane în alte zone considerate strategice. „Am primit asigurări că aceste decizii au un caracter logistic și nu vor afecta în mod direct capacitățile de descurajare sau securitatea noastră.” „Reorganizare”, nu reducere a prezenței În aceeași linie, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , și purtătorul de cuvânt Adam Szłapka au indicat că nu ar urma o reducere a prezenței militare americane față de nivelul actual, ci o „reorganizare”. Szłapka a declarat, într-un interviu la Radio MFZ, că trupele americane „se află și vor rămâne” în Polonia și a descris țara drept „pilonul descurajării” aliate pe flancul estic. Contextul mai larg: presiune pentru preluarea sarcinii de către Europa Pentagonul a transmis în repetate rânduri că obiectivul pe termen lung este ca aliații europeni să preia cea mai mare parte a sarcinii apărării convenționale, ceea ce ar permite reducerea rolului militar al Statelor Unite pe continent. În acest context, articolul notează și anunțul președintelui Donald Trump privind retragerea a 5.000 de soldați din Germania, care ar coborî efectivele americane din Europa la aproximativ 80.000 de militari, potrivit estimărilor Departamentului Apărării — un nivel similar celui de dinaintea începerii războiului din Ucraina, în februarie 2022. Germania rămâne principala zonă de concentrare a trupelor americane în Europa (aprox. 36.400 de militari), urmată de Regatul Unit (10.156). În total, SUA au 31 de baze permanente în Europa și 19 amplasamente suplimentare la care Departamentul Apărării are acces. [...]
Exercițiul NATO din jurul insulei Gotland a scos la iveală un decalaj operațional în războiul cu drone , după ce piloți ucraineni au „învins” forțele suedeze în scenariul de luptă, potrivit Bild . Miza pentru aliați nu este rezultatul simbolic al unui joc de război, ci lecția practică: experiența de front a Ucrainei pare să ofere un avantaj imediat într-un domeniu care devine central în apărarea modernă. În scenariul exercițiului, Suedia era amenințată de o țară nenumită, iar insula Gotland – poziție strategică în Marea Baltică – intra în vizor, pe fondul unor efecte precum pene de curent și penurie de alimente. Ucrainenii au jucat rolul agresorului, iar, conform evaluării militare ucrainene citate de publicație, forțele suedeze ar fi fost „moarte” într-o situație reală. Un detaliu cu relevanță operațională este că exercițiul ar fi fost întrerupt de mai multe ori, pentru ca partea suedeză să se reorganizeze și să își ajusteze apărarea. Concluzia transmisă de militarii ucraineni este că există potențial, dar și „un mare deficit” la capitolele drone, tactică și contramăsuri. „Învățare accelerată” pe drone: mesajul conducerii militare suedeze Comandantul suprem al forțelor armate suedeze, Michael Claesson, avertizează că armatele occidentale trebuie să învețe „rapid” cum funcționează atacurile cu drone și apărarea anti-dronă, iar cea mai scurtă cale este să asculte de ucraineni, potrivit relatării. Un militar ucrainean citat în articol descrie diferența de mentalitate și proceduri de luptă: ucrainenii sunt nevoiți adesea să zboare „orb” împotriva rușilor, adică fără sprijinul dronelor de recunoaștere – o situație pe care, în evaluarea sa, trupele occidentale o pot înțelege greu fără să o vadă direct. „Trebuie să vezi cu ochii tăi.” Context: nu ar fi primul semnal de alarmă pentru NATO Materialul plasează episodul din Suedia într-o serie mai largă de exerciții în care ucrainenii ar fi avut un avantaj net pe componenta de drone. Ca exemplu, publicația amintește un exercițiu din Estonia, unde zece militari ucraineni ar fi „scos din joc” două batalioane aliate în jumătate de zi, inclusiv prin „distrugerea” a 17 vehicule blindate. Tot ca precedent, este menționată o aplicație navală NATO în care ucrainenii ar fi reușit, într-un scenariu, să „scufunde” o fregată aliată. De ce contează Dincolo de retorica de tip „victorie/înfrângere” într-un exercițiu, mesajul practic este că integrarea dronelor în tactică și dezvoltarea apărării anti-dronă devin un test de pregătire cu efect direct asupra modului în care armatele NATO își planifică instruirea, dotarea și procedurile. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă aceste concluzii se vor traduce în schimbări accelerate de antrenament și doctrină în statele aliate, inclusiv prin preluarea sistematică a lecțiilor din Ucraina. [...]
România are termen până la 31 august să parafeze un contract de 2,6 miliarde euro (aprox. 13,3 miliarde lei) pentru aproape 300 de mașini de luptă , dacă vrea să-l deruleze prin programul SAFE al Uniunii Europene, potrivit Libertatea . Miza imediată este una operațională și de calendar: fără semnare până la finalul verii, proiectul riscă să iasă din fereastra impusă de mecanismul european. Ce include contractul vizat cu Rheinmetall Armata României intenționează să semneze cu compania germană Rheinmetall un contract de 2,6 miliarde de euro pentru producerea a „aproape 300” de mașini de luptă, în patru variante. Planul de producție descris în material prevede: primele câteva zeci de vehicule asamblate în Germania; ulterior, cele mai multe blindate fabricate la Mediaș. Publicația notează însă că „nu este clar când și dacă” înțelegerea va fi semnată, în pofida termenului-limită impus de SAFE. Producție locală de muniție și instruire Pe lângă vehicule, articolul indică și componente industriale conexe: muniția de calibru mediu (pentru blindate și apărare antiaeriană) ar urma să fie produsă de Rheinmetall Munitions România; pulberile de propulsie ar urma să fie fabricate la Uzina de Explozivi Victoria, cu sprijin tehnologic Rheinmetall pentru dezvoltarea unei instalații moderne de propilenă. În paralel, Rheinmetall ar urma să deschidă în România un Centru de Excelență pentru formare profesională, cu simulatoare și programe de instruire, pentru pregătirea tehnicienilor și inginerilor care vor lucra la întreținerea și operarea vehiculelor Lynx și la alte tehnologii de apărare. Context: contractul cu Hanwha merge înainte Separat de discuțiile cu Rheinmetall, contractul semnat anterior cu producătorul sud-coreean Hanwha pentru sisteme de obuziere „merge conform înțelegerii”, mai scrie Libertatea. Compania construiește o fabrică în județul Dâmbovița, iar primul sistem ar urma să fie livrat Armatei Române până la finalul acestui an; potrivit unor surse militare citate, primii soldați români sunt deja la pregătire în Coreea de Sud. [...]
Propunerea SIG SAUER pentru noua armă standard a Armatei Române ar urma să aducă producție și transfer tehnologic la Cugir , într-un demers care mută accentul de la simpla achiziție de echipamente la consolidarea unei capacități industriale locale, potrivit Antena 3 . Pușca de asalt propusă este SIG516 G3 , prezentată ca opțiune pentru noua dotare standard a Armatei Române. Informația este atribuită în material publicației Monitorul Apărării. Ce include propunerea: arma și specificațiile tehnice Conform datelor prezentate, SIG516 G3 are: calibru 5,56 mm (standard NATO); greutate 3,5 kg ; încărcător de 30 de cartușe ; lungime totală 927 mm . Kenny McMillan, expert tehnic și reprezentant SIG SAUER, citat de Monitorul Apărării, a descris configurația armei, inclusiv amortizorul SLX, țeava de 11,5 inch (aprox. 29,2 cm) și sistemul cu piston pe gaz cu cursă scurtă, reglabil, menit să reducă pătrunderea gazelor și reziduurilor în interiorul camerei cartușului. „G3 de la SIG SAUER vine cu un amortizor SLX, are o țeavă 5,56 de 11,5 inch, un sistem cu piston pe gaz cu cursă scurtă, reglabil, care previne pătrunderea gazelor fierbinți și a reziduurilor în interiorul camerei cartușului.” Materialul mai menționează o țeavă din oțel forjat la rece, componente ranforsate în zonele cu uzură ridicată, pasul ghinturilor 1:7 și un ansamblu de tragere SIG Matchlite DUO, precum și comenzi ambidextre. Miza economică și operațională: Cugir ca „platformă industrială” Antena 3 notează că SIG SAUER este prezentă în România prin SSI Legion SRL , filială cu sediul la Cugir , „înregistrată și autorizată să opereze ca producător de arme” în România. Compania americană spune că poartă discuții cu producători locali din industria de apărare pentru parteneriate industriale, subcontractare și co-fabricație. Paul J. Strebel, director de Afaceri Internaționale al SIG SAUER, Inc., citat de Monitorul Apărării, indică o strategie care depășește logica de export. „România nu este o piață de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici, pas cu pas, alături de parteneri locali și lideri din industrie este o capacitate de producție și transfer tehnologic cu relevanță regională pe termen lung.” În același context, compania ar fi „angajată” să transfere pachete de date tehnice și de fabricație, să aducă utilaje și echipamente, să înceapă programe de formare a forței de muncă și să dezvolte capacități de service și suport pe termen lung. Context: programul SAFE și pașii procedurali Materialul mai arată că, pe 13 mai, comisiile reunite de apărare ale Camerei Deputaților și Senatului au votat „ultima componentă a mecanismului parlamentar” pentru deschiderea procedurilor de atribuire a contractelor din programul SAFE („Acțiunea pentru Securitatea Europei”), evaluat la aproximativ 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei). Antena 3 precizează că România ar primi prin SAFE a doua cea mai mare sumă alocată unui stat membru UE, după Polonia. În acest stadiu, articolul descrie o propunere și un cadru de pregătire a procedurilor; nu sunt oferite detalii despre un contract semnat, un calendar de livrare sau volume de producție la Cugir. [...]
Modernizarea echipamentelor existente și dezvoltarea de sisteme autonome devin o direcție practică pentru industria românească de apărare , pe fondul creșterii cererii din Europa și al nevoii de soluții mai rapide și mai ieftine decât achizițiile „de la zero”, potrivit Mediafax , care trece în revistă prezența companiilor românești la BSDA 2026 (București, 13–15 mai). Zeci de companii private și de stat au participat la expoziția BSDA, unde au prezentat atât modernizări ale unor platforme mai vechi, cât și produse noi – de la drone și muniții, până la vehicule blindate și o ambarcațiune descrisă drept „de nescufundat”. Evenimentul a ajuns la a 10-a ediție și a reunit peste 650 de firme expozante din 36 de țări, pe platforma ROMAERO Băneasa. Modernizarea, argumentul de cost și de timp Aerostar Bacău, companie privată care asigură în România mentenanța pentru avioanele F-16, sistemele HIMARS și elicopterele Black Hawk, a prezentat un proiect de modernizare a unui lansator LAROM, prin integrarea unor sisteme de rachete moderne, ghidate, furnizate de partenerul israelian Elbit. Un specialist citat în material indică miza economică: un vehicul modernizat ar costa „de câteva ori mai puțin” decât unul nou, de ultimă generație. Totuși, costul exact al „upgrade-ului” nu este încă stabilit, fiind dependent de configurație, cantități și termene de livrare, iar compania așteaptă să vadă dacă există interes și dacă proiectul este fezabil, potrivit declarațiilor lui Ovidiu Buhai, director în cadrul Aerostar. Drone, rachete autonome și produse „dual-use” OVES Enterprise (Cluj-Napoca) a prezentat proiectul unei rachete de croazieră autonome, SAHARA, descrisă ca primul astfel de sistem dezvoltat în România de o entitate privată, precum și „Nemesis AI”, un sistem de inteligență artificială pentru astfel de platforme. Compania a mai expus un interceptor de drone Shahed cu motor cu reacție și drone de tip „ucrainean style”. CEO-ul Mihai Filip a spus pentru podcastul „Frontier Defense” că a negociat un contract la BSDA 2026, fără a oferi detalii, și că speră la semnare după eveniment. BraveX, producător emergent de drone din Cluj-Napoca, a venit cu o dronă cu reacție „dual-use” (utilizare civilă și militară), numită Vimana, cu o viteză maximă indicată de 450–500 km/h. Co-CEO-ul Răzvan Costea-Bărluțiu a precizat că, pe zona militară, compania oferă drone în special pentru ISR (informații, supraveghere și recunoaștere) și că noul context geopolitic a crescut interesul pentru produsele firmei. Portofolii extinse la companiile de stat și produse noi pe segmentul terestru/naval Carfil (Brașov), companie de stat din ecosistemul Romarm, a expus un portofoliu care include muniții, drone terestre, drone FPV, „mini-Shahed-uri” (menționate ca potrivite pentru ținte la antrenamente), drone navale și un vehicul de tip buggy echipat cu rachete. Potrivit directorului general Mircea Petru Tanțău, produsele au fost dezvoltate intern sau în parteneriat cu companii din România și Ucraina și reprezintă „rezultatul muncii de câțiva ani”. Nova Modul (Cugir), producător de arme mici de foc, a expus produse vândute în special pe piața civilă din Europa și America, iar managementul companiei a indicat ca direcție de dezvoltare un produs dedicat zonei milititare, subliniind, totodată, importanța implicării sectorului privat pentru creșterea industriei locale. BlueSpace Technology a prezentat vehiculul blindat 4×4 VLAH, descris ca primul dezvoltat în România după Revoluție, o dronă interceptoare autonomă și o ambarcațiune „de nescufundat” produsă sub licență ucraineană. Reprezentanții companiei au susținut că ambarcațiunea este modulară și poate fi adaptată pentru mai multe roluri (de la căutare și salvare la patrulare sau atac), iar un panou lovit ar putea fi înlocuit în 15 minute. Ce urmăresc companiile la BSDA: contracte, parteneriate, vizibilitate Materialul notează că unele companii au venit la expoziție pentru „networking”, altele pentru a atrage parteneriate cu jucători internaționali, iar o parte ar fi plecat cu contracte. Podcastul „Frontier Defense”, găzduit de G4Media, a discutat cu expozanții despre produse, cerere și așteptări, în contextul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și al izbucnirii unui nou conflict în Orientul Mijlociu. În lipsa unor valori contractuale și a unor termene ferme în material, concluzia operațională rămâne una de direcție: industria locală încearcă să răspundă cererii prin modernizări mai ieftine și prin accelerarea dezvoltării de sisteme autonome, în special pe segmentul dronelor. [...]
