Știri
Știri din categoria Apărare
Amenințările Iranului cresc riscul de alertă NATO, iar România devine mai vizibilă strategic prin Deveselu, într-un context în care Teheranul a avertizat Franța și Marea Britanie să nu trimită forțe în Strâmtoarea Hormuz, potrivit Adevărul. Generalul (r) Alexandru Grumaz susține că, deși probabilitatea unui război NATO-Iran rămâne redusă, escaladarea poate împinge Alianța spre măsuri defensive extinse, cu implicații inclusiv pentru flancul estic.
Iranul a amenințat cu un „răspuns decisiv și imediat” dacă Franța și Marea Britanie desfășoară forțe militare în Strâmtoarea Hormuz, avertisment formulat de ministrul adjunct de Externe Kazem Gharibabadi, potrivit AFP.
În paralel, cele două state își consolidează prezența militară în regiune:
Grumaz arată că NATO se poziționează oficial defensiv, nu ofensiv, și amintește declarația secretarului general Mark Rutte că „NATO nu este implicat” direct în conflict, deși Iranul este văzut ca o amenințare și pentru Europa.
În același timp, generalul indică o realitate mai complicată pe teren, inclusiv prin incidente în care NATO ar fi interceptat o rachetă balistică iraniană intrată în spațiul aerian turcesc, al doilea caz într-o săptămână. Turcia a avertizat că are dreptul să riposteze, iar Iranul a negat intenția de a lovi teritoriul turc.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a respins speculațiile că incidentul ar putea declanșa Articolul 5, însă Ankara ar putea invoca Articolul 4 (consultări între aliați când un stat consideră că securitatea sa este amenințată). În analiza generalului, „nodul turcesc” rămâne principalul punct de risc: dacă Iranul ar lovi deliberat Turcia, presiunea pentru Articolul 5 ar deveni greu de evitat.
Generalul afirmă că, „tehnic vorbind”, Bulgaria și România se află în raza de acțiune, invocând o evaluare a Ministerului de Externe al Israelului potrivit căreia părți din Balcani și Europa de Sud-Est, inclusiv capitale precum Atena, Sofia și București, sunt în raza potențială iraniană.
Diferența majoră ține de infrastructura de apărare și de valoarea strategică a țintelor:
Totuși, tocmai Deveselu poate crește expunerea strategică: baza este prezentată ca „nod critic” în scutul antirachetă NATO, ceea ce ar putea-o transforma într-o țintă cu valoare mai mare pentru Iran decât alte locații din regiune, în logica avertismentelor mai vechi ale Teheranului privind instalații NATO.
Grumaz conturează trei scenarii distincte:
Concluzia generalului este că nu există motive de panică, dar există motive de prudență. Dincolo de riscul militar direct, el indică drept „real” un impact indirect:
În acest cadru, România apare simultan mai bine apărată decât Bulgaria, dar și mai „vizibilă” strategic, tocmai prin rolul Deveselu în arhitectura NATO.
Recomandate
Extinderea rețelei NATO de conducte de combustibil, estimată la circa 30 de miliarde de dolari (aprox. 135 miliarde lei), riscă să fie un „câștig” mai degrabă de imagine pentru România decât unul de influență în negocieri , potrivit unei analize publicate de Adevărul , care citează poziția generalului (r) Dorin Toma după summitul de la Ankara . Generalul, fost comandant al Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, spune că reuniunea a fost prezentată de autoritățile române drept „istorică”, însă recomandă o evaluare „obiectivă”: există elemente pozitive, dar România ar fi contat „spre deloc” în negocierile privind proiectul conductelor strategice, unde rolul principal l-ar fi avut Polonia și Grecia, iar deblocarea ar fi depins de acceptul Turciei. Miza economică: infrastructură „cu dublă utilizare”, finanțată din bugete comune și naționale În interviu, Dorin Toma explică faptul că rețeaua de conducte vizată este o infrastructură „cu dublă utilizare” – adică poate servi atât scopuri militare, cât și civile. În termeni practici, conectează baze militare cu rafinării și depozite și reduce dependența de transportul de combustibil pe cale ferată sau rutieră, esențial în logistică alături de muniție. În privința finanțării, generalul indică drept sursă probabilă fondul comun al NATO (bugetul comun), completat de contribuții din bugetele naționale, în linie cu angajamentele statelor aliate de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, inclusiv pentru mobilitate militară, infrastructură de sprijin și apărare cibernetică. În această logică, investiția nu ar fi „doar pentru armată”, ci ar urma să susțină și activitatea economică. Unde a fost România relevantă: Marea Neagră și protecția infrastructurii critice Pe lista aspectelor pozitive, Dorin Toma menționează două puncte: menținerea prezenței americane „atât cât mai este ea” în Europa și România, pe care o leagă de sprijinul logistic acordat de România operației militare americane împotriva Iranului; acordul dintre România, Bulgaria și Turcia pentru extinderea misiunii Grupării comune navale din Marea Neagră. Dacă va fi implementat, acest format naval ar urma să depășească strict deminarea și să includă libertatea de navigație și protecția infrastructurii subacvatice critice (cabluri și conducte submarine). Generalul adaugă că ar fi de așteptat să contribuie și la securitatea infrastructurii economice, în special a platformelor de extracție a gazelor naturale. Capacitatea de implementare: România are nave de deminare, dar „pe hârtie” nu e suficient Întrebat cât de pregătită este România să pună în practică angajamentele, Dorin Toma arată că Forțele Navale Române au cumpărat în ultimii ani două nave de deminare din Marea Britanie, nave mai vechi, aflate într-un proces de revitalizare și modernizare. Argumentul său este că astfel de misiuni cer sisteme specializate pentru cercetare, detectare și intervenție, iar flota anterioară era depășită tehnologic. Influență redusă în negocieri: „România a contat prea puțin” Pe proiectul conductelor, generalul susține că extinderea spre est este o consecință firească a extinderii NATO, însă dinamica politică a fost dominată de alți actori. În evaluarea lui, Polonia și Grecia au împins inițiativa, iar Turcia – inițial reticentă, pe fondul neîncrederii față de Grecia – ar fi fost cea care „bloca de fapt totul” până la un acord. „România a contat prea puțin aici, spre deloc.” În această cheie, mesajul central este că România poate beneficia de pe urma investiției ca stat de pe flancul estic, dar nu ar trebui să confunde beneficiul potențial cu un rol determinant în decizia politică și negocierea proiectului. [...]
Intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman ” întărește cooperarea navală România–Turcia și semnalează o miză operațională directă în Marea Neagră, într-un context regional în care interoperabilitatea aliată contează tot mai mult, potrivit relatării din Adevărul . Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a descris momentul în care nava militară românească a fost întâmpinată printr-un mesaj radio de comandamentul turc imediat după traversarea Strâmtorii Bosfor și intrarea în Marea Neagră. În relatarea sa, mesajul „Bun venit în Marea Neagră” a venit după ce autoritățile turce au identificat nava pe radare. În același context, Miruță a legat episodul de cooperarea regională, afirmând că între România, Turcia și Bulgaria Marea Neagră este „una care ne unește”, invocând interese comune economice și militare. Prima navă nouă de luptă după peste trei decenii Corveta „Contraamiral August Roman” (261), produsă în Turcia, a intrat oficial vineri în portul Constanța. Este prima navă nouă de luptă primită de România după mai bine de trei decenii, iar livrarea a avut loc în cadrul cooperării dintre România și Turcia în industria de apărare, pe baza unui acord interguvernamental semnat în decembrie 2025 (detalii despre livrare au fost prezentate anterior de Adevărul, într-un material separat). Proiectul este prezentat ca parte a eforturilor României de a-și dezvolta capabilitățile navale și de a se adapta la noile cerințe de securitate din regiune. Ce poate face corveta și ce înseamnă pentru operare Potrivit informațiilor din articol, nava poate desfășura: misiuni de supraveghere și patrulare; misiuni de salvare; operațiuni de luptă navală, antiaeriană și antisubmarin. Corveta are o lungime de aproximativ 100 de metri și este echipată cu armament, radar, sonar și sisteme compatibile cu standardele NATO. De asemenea, poate opera un elicopter îmbarcat, iar configurația ar urma să permită modernizări ulterioare prin integrarea de noi sisteme de luptă și senzori. Traseul spre Constanța și semnalele simbolice Drumul spre România al echipajului, format din 85 de militari, a inclus două momente evidențiate de ministru: întâmpinarea radio din partea comandamentului turc și salutul tradițional schimbat cu fregata „Regele Ferdinand”. Miruță a fost la bordul fregatei, menționând că a ales să revină în țară pe mare de la Summitul NATO de la Ankara. [...]
Reacția dură a Phenianului după summitul NATO ridică miza cursei înarmării în Asia-Pacific , pe fondul unor achiziții militare anunțate de aliați și al intenției Coreei de Nord de a-și consolida forțele nucleare, potrivit HotNews . Ministerul nord-coreean de Externe a acuzat Statele Unite și aliații acestora că „consolidează blocuri militare” și accelerează înarmarea, susținând că liderii NATO prezintă „exercitarea drepturilor suverane legitime” ale Coreei de Nord drept o amenințare. Într-un comunicat difuzat de agenția de stat KCNA, Phenianul a spus că summitul ar fi demonstrat că NATO este „o organizație orientată spre război și confruntare”, care urmărește „interese geopolitice exclusive”. Ce s-a decis la summit și de ce contează La summitul NATO de marți, desfășurat în Turcia, oficialii au anunțat achiziții militare și acorduri industriale de peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei), în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra aliaților europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara apărării. Din perspectiva Phenianului, aceste decizii și o cooperare militară mai strânsă cu aliații din Asia-Pacific ar indica o „confruntare între blocuri”, cu efecte atât în Europa, cât și în regiunea Asia-Pacific. Efectul de propagare în regiune: Seulul caută cooperare, Phenianul invocă „drepturi suverane” În marja summitului, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat că speră ca Seulul să-și extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii de ultimă generație, precum și în producția de sisteme de armament. În paralel, Coreea de Nord a reiterat că presiunea Occidentului pentru renunțarea la armele nucleare „a încetat definitiv” și a susținut că eforturile de denuclearizare ar trebui să se concentreze, în primul rând, pe ceea ce descrie drept încercări ale Coreei de Sud și Japoniei de a-și dezvolta arme nucleare sub protecția SUA, precum și pe ambițiile nucleare ale statelor NATO implicate în aranjamentele de partajare nucleară ale alianței. Ce urmează: semnalul privind consolidarea forțelor nucleare Ministerul nord-coreean a afirmat că țara își va apăra suveranitatea și interesele de securitate „prin exercitarea responsabilă” a drepturilor sale suverane. Separat, KCNA a anunțat vineri că Phenianul a decis să ia măsuri pentru consolidarea forțelor sale nucleare „cantitativ și calitativ”, în contextul în care liderul Kim Jong Un cere modernizarea armatei. [...]
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
China ar fi transmis Moscovei că folosirea armelor nucleare în Ucraina este exclusă , potrivit unei relatări a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , citat de Politico . Mesajul, descris de Zelenski drept o intervenție „de tip ultimatum”, indică o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Rusiei, cu implicații directe pentru riscul de escaladare și pentru calculele de securitate ale statelor NATO. Zelenski a spus că a aflat despre această intervenție a Chinei de la lideri europeni, în marja summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat despre „rolul Chinei în încheierea războiului” din Ucraina. Președintele ucrainean a adăugat că a abordat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, dar a precizat că preferă să păstreze confidențial conținutul conversației. Ce a spus Zelenski despre mesajul Chinei În declarațiile către presă, Zelenski a legat intervenția Beijingului de discuțiile apărute în spațiul mediatic rus despre un posibil răspuns nuclear la loviturile ucrainene asupra teritoriului Rusiei. „Și mi se pare că aceasta a fost prima dată când China (...) a răspuns direct, într-o formă de tip ultimatum — că nu poate exista nici măcar gândul folosirii armelor nucleare.” Context: presiuni interne în Rusia și semnale nucleare Politico notează că Rusia a desfășurat în mai exerciții militare nucleare în Belarus, însă Vladimir Putin s-a abținut până acum de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. În același timp, pe fondul presiunilor unor politicieni ruși, Putin a afirmat că loviturile Ucrainei nu produc suficiente pagube încât să justifice o reacție nucleară. Publicația amintește și un episod din luna trecută, când deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov a cerut ca legislativul local să îi solicite lui Putin folosirea armelor nucleare pentru a forța conducerea Ucrainei să semneze un acord de pace. De ce contează: semnal de limitare a escaladării, dar fără detalii verificabile public Din perspectiva securității, relatarea lui Zelenski sugerează că Beijingul ar încerca să reducă riscul unei escaladări nucleare, într-un moment în care Rusia invocă tot mai des, în dezbaterea internă, opțiuni extreme ca răspuns la atacurile ucrainene. Totuși, informația rămâne la nivel de declarație politică: Zelenski spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, fără ca Politico să indice un document sau o confirmare publică separată din partea Beijingului sau a Moscovei. [...]
Germania își leagă explicit apărarea de flancul estic al NATO , iar întâlnirea cancelarului Friedrich Merz cu liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei înaintea summitului NATO pune accentul pe transformarea țintelor de cheltuieli în capabilități militare și pe consolidarea industriei de apărare, potrivit Mediafax . Merz a declarat la Berlin că „securitatea statelor baltice este și securitatea Germaniei”, făcând trimitere la un mesaj inscripționat pe Primăria din Vilnius: „Securitatea Lituaniei este securitatea noastră. Apărarea orașului Vilnius este apărarea Berlinului”, citat dintr-un discurs susținut la ceremonia de formare a Brigăzii 45 Blindate din Lituania , în mai anul trecut. Miza summitului NATO de la Ankara: bani, unitate, Ucraina Pregătirile pentru summitul NATO de săptămâna viitoare, programat la Ankara, au fost în prim-planul discuțiilor. Merz a spus că summitul „trebuie să fie un succes” prin transformarea NATO „în ceva mai european, astfel încât să poată rămâne transatlantic”. Prim-ministrul estonian Kristen Michal a cerut ca reuniunea să „se concentreze pe rezultate”, iar președintele leton Edgars Rinkēvičs a indicat trei priorități pentru summit, potrivit Euronews : Transformarea angajamentului de 5% pentru apărare (decis anul trecut la Haga) în „capabilități reale”, inclusiv prin achiziția „echipamentului potrivit” și consolidarea industriei de apărare în statele membre. Menținerea unității alianței și a sprijinului pentru Articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Asigurarea sprijinului continuu pentru Ucraina și un acord comun privind abordarea „amenințărilor hibride” rusești și belaruse. Argumentul de securitate: presiune pe flancul estic și „amenințări hibride” Merz a susținut că Germania „învață” de la aliații baltici și a avertizat că „amenințarea nu este abstractă” pe flancul estic al NATO. El a acuzat Rusia că încalcă constant spațiul aerian al NATO, desfășoară atacuri hibride în spațiul cibernetic și a deteriorat cabluri submarine în Marea Baltică. Cancelarul a mai afirmat că Moscova „testează cât de unită și hotărâtă este NATO” și a notat că statele baltice „au atins și depășit de mult” obiectivul de 3,5% pentru cheltuieli de apărare convenit la summitul de anul trecut de la Haga. Rinkēvičs a avertizat că, dacă Alianța nu își îndeplinește obiectivele, statele baltice ar putea „fi nevoite să plătească mai mult” în cazul unui atac rusesc, argumentând că bugetele de apărare sunt și un instrument de descurajare. La rândul său, Kristen Michal a insistat pe trecerea de la angajamente la livrabile: Estonia investește deja peste 5% din PIB în „apărarea de bază”, iar celelalte state baltice și Polonia „fac același lucru”, în paralel cu nevoia de cooperare industrială mai strânsă și achiziții comune pentru a reduce mai rapid „decalajele de capabilități”. [...]
