Știri
Știri din categoria Apărare
Varșovia încearcă să limiteze riscul de percepție al unei retrageri americane, după ce Pentagonul a anulat trimiterea în Polonia a unei brigăzi blindate cu 4.000 de soldați, iar premierul Donald Tusk a prezentat decizia drept una „logistică”, fără efect asupra descurajării NATO, potrivit HotNews.
Tusk a spus, într-o conferință de presă la Școala de ofițeri ai Gărzii de Frontieră din apropierea Varșoviei, că este în „contact permanent” cu comandamentul NATO și cu cel american pentru a urmări situația și eventuale modificări ale desfășurării militare americane în Polonia. Mesajul vine pe fondul reconfigurării prezenței SUA în Europa și al concentrării forțelor americane în alte zone considerate strategice.
„Am primit asigurări că aceste decizii au un caracter logistic și nu vor afecta în mod direct capacitățile de descurajare sau securitatea noastră.”
În aceeași linie, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, și purtătorul de cuvânt Adam Szłapka au indicat că nu ar urma o reducere a prezenței militare americane față de nivelul actual, ci o „reorganizare”. Szłapka a declarat, într-un interviu la Radio MFZ, că trupele americane „se află și vor rămâne” în Polonia și a descris țara drept „pilonul descurajării” aliate pe flancul estic.
Pentagonul a transmis în repetate rânduri că obiectivul pe termen lung este ca aliații europeni să preia cea mai mare parte a sarcinii apărării convenționale, ceea ce ar permite reducerea rolului militar al Statelor Unite pe continent.
În acest context, articolul notează și anunțul președintelui Donald Trump privind retragerea a 5.000 de soldați din Germania, care ar coborî efectivele americane din Europa la aproximativ 80.000 de militari, potrivit estimărilor Departamentului Apărării — un nivel similar celui de dinaintea începerii războiului din Ucraina, în februarie 2022.
Germania rămâne principala zonă de concentrare a trupelor americane în Europa (aprox. 36.400 de militari), urmată de Regatul Unit (10.156). În total, SUA au 31 de baze permanente în Europa și 19 amplasamente suplimentare la care Departamentul Apărării are acces.
Recomandate
Pentagonul a suspendat brusc desfășurarea unei brigăzi blindate americane în Polonia , o decizie fără explicații publice care complică planificarea operațională a prezenței SUA pe flancul estic al NATO, potrivit G4Media . Miza imediată este una de execuție militară: o parte din echipamente și personal erau deja în drum spre Polonia, iar oprirea desfășurării i-a luat prin surprindere pe unii oficiali militari americani, conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal și preluate de G4Media. Ce unitate era vizată și cum a fost comunicată decizia Potrivit The Wall Street Journal (WSJ), era vorba despre detașarea Brigăzii a 2-a blindate din cadrul Diviziei 1 Cavalerie, cu un efectiv de peste 4.000 de soldați. Decizia de a opri desfășurarea a fost comunicată în timpul unei întâlniri de miercuri dimineață între Comandamentul European al SUA și personalul Armatei SUA din Europa și Africa, potrivit unui oficial al Departamentului Apărării citat de WSJ. Context: reconfigurarea prezenței SUA în Europa Suspendarea desfășurării este prezentată ca parte a unei reconfigurări mai ample a prezenței militare americane în Europa. În plus, Comandamentul European al SUA ar fi recomandat ca efectivul brigăzii blindate să nu fie înlocuit după rotația regulată de nouă luni, însă „nu a insistat” ca desfășurarea să fie oprită pe parcurs, mai notează WSJ. În același context, Pentagonul a anunțat recent că va retrage aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, pe fondul unor tensiuni politice legate de criticile cancelarului german Friedrich Merz privind modul în care Casa Albă a gestionat conflictul cu Iranul, potrivit materialului citat. Publicația mai amintește că administrația Trump ar urmări ca efectivele militare americane din Europa să revină la nivelul din 2022, de dinaintea izbucnirii războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Tot WSJ a relatat luna trecută că administrația lua în considerare sancționarea unor țări europene care nu au susținut SUA în conflictul cu Iranul, prin retragerea trupelor americane din bazele lor, fără a nominaliza statele vizate. Ce rămâne neclar Materialul nu oferă o explicație oficială pentru suspendarea desfășurării brigăzii blindate în Polonia și nici nu precizează dacă decizia este temporară sau se transformă într-o anulare pe termen mai lung. [...]
Exercițiul NATO din jurul insulei Gotland a scos la iveală un decalaj operațional în războiul cu drone , după ce piloți ucraineni au „învins” forțele suedeze în scenariul de luptă, potrivit Bild . Miza pentru aliați nu este rezultatul simbolic al unui joc de război, ci lecția practică: experiența de front a Ucrainei pare să ofere un avantaj imediat într-un domeniu care devine central în apărarea modernă. În scenariul exercițiului, Suedia era amenințată de o țară nenumită, iar insula Gotland – poziție strategică în Marea Baltică – intra în vizor, pe fondul unor efecte precum pene de curent și penurie de alimente. Ucrainenii au jucat rolul agresorului, iar, conform evaluării militare ucrainene citate de publicație, forțele suedeze ar fi fost „moarte” într-o situație reală. Un detaliu cu relevanță operațională este că exercițiul ar fi fost întrerupt de mai multe ori, pentru ca partea suedeză să se reorganizeze și să își ajusteze apărarea. Concluzia transmisă de militarii ucraineni este că există potențial, dar și „un mare deficit” la capitolele drone, tactică și contramăsuri. „Învățare accelerată” pe drone: mesajul conducerii militare suedeze Comandantul suprem al forțelor armate suedeze, Michael Claesson, avertizează că armatele occidentale trebuie să învețe „rapid” cum funcționează atacurile cu drone și apărarea anti-dronă, iar cea mai scurtă cale este să asculte de ucraineni, potrivit relatării. Un militar ucrainean citat în articol descrie diferența de mentalitate și proceduri de luptă: ucrainenii sunt nevoiți adesea să zboare „orb” împotriva rușilor, adică fără sprijinul dronelor de recunoaștere – o situație pe care, în evaluarea sa, trupele occidentale o pot înțelege greu fără să o vadă direct. „Trebuie să vezi cu ochii tăi.” Context: nu ar fi primul semnal de alarmă pentru NATO Materialul plasează episodul din Suedia într-o serie mai largă de exerciții în care ucrainenii ar fi avut un avantaj net pe componenta de drone. Ca exemplu, publicația amintește un exercițiu din Estonia, unde zece militari ucraineni ar fi „scos din joc” două batalioane aliate în jumătate de zi, inclusiv prin „distrugerea” a 17 vehicule blindate. Tot ca precedent, este menționată o aplicație navală NATO în care ucrainenii ar fi reușit, într-un scenariu, să „scufunde” o fregată aliată. De ce contează Dincolo de retorica de tip „victorie/înfrângere” într-un exercițiu, mesajul practic este că integrarea dronelor în tactică și dezvoltarea apărării anti-dronă devin un test de pregătire cu efect direct asupra modului în care armatele NATO își planifică instruirea, dotarea și procedurile. În lipsa unor detalii suplimentare în sursă despre măsuri concrete, rămâne de urmărit dacă aceste concluzii se vor traduce în schimbări accelerate de antrenament și doctrină în statele aliate, inclusiv prin preluarea sistematică a lecțiilor din Ucraina. [...]
Pentagonul vrea să cumpere peste 10.000 de rachete de croazieră „ieftine” în trei ani , prin acorduri-cadru care pregătesc contracte de producție la preț fix și urmăresc să crească rapid capacitatea industriei de a livra muniții în volum mare, potrivit TWZ . Planul, denumit Low-Cost Containerized Missiles (LCCM) , este prezentat ca parte a unei strategii mai ample de refacere și extindere a stocurilor americane de muniții de lovire la distanță (standoff – lansate din afara razei apărării inamice), într-un context în care Pentagonul consideră critică pregătirea pentru conflicte de intensitate mare, inclusiv un posibil scenariu în Pacific. Ce schimbă programul: volum mare, preț fix și producție repetabilă Conform comunicatului Pentagonului citat de publicație, acordurile-cadru stabilesc termenii pentru viitoare contracte ferme de producție cu „preț fix” (firm-fixed-price), un tip de contract în care furnizorul își asumă riscul depășirii costurilor. În plus, sunt menționate „costuri unitare fixe” pentru loturi de producție în anii 2027–2029. Ținta declarată este achiziția a „peste 10.000” de rachete de croazieră cu cost redus în trei ani, începând din 2027. Cine sunt furnizorii și ce livrări sunt deja conturate Acordurile-cadru pentru LCCM includ Anduril, CoAspire, Leidos și Zone 5. Din informațiile prezentate: Anduril : va contribui cu varianta lansată de la sol a Barracuda-500M; compania spune că intenționează să livreze minimum 1.000 de unități pe an timp de trei ani. Leidos : va furniza un design LCCM bazat pe lucrări existente la AGM-190A Small Cruise Missile (SCM), cunoscut și ca Black Arrow, dezvoltat inițial pentru U.S. Special Operations Command; Leidos afirmă că planul este de 3.000 de unități în cadrul noului acord. CoAspire și Zone 5 : nu aveau, la momentul redactării materialului, comunicate similare, însă ambele au dezvoltat deja rachete în programul ERAM al Forțelor Aeriene americane (CoAspire – RAACM; Zone 5 – Rusty Dagger). Ulterior, Zone 5 a transmis o declarație de susținere a programului. Publicația notează și că Zone 5 a fost recent achiziționată de Kongsberg Defence & Aerospace (Norvegia). „Containerizate”: flexibilitate operațională, dar definiție încă neclară Pentagonul nu a definit explicit ce înseamnă „containerizat” în acest context și nici cum vor fi introduse efectiv în dotare aceste muniții, arată materialul. Totuși, accentul pare pus pe proiecte care pot fi lansate din lansatoare containerizate de pe uscat sau încărcate pe nave, ceea ce ar oferi flexibilitate și ar complica identificarea țintelor, dacă sistemele se pot „amesteca” printre containerele standard de transport. Extinderea se duce și spre hipersonice „ieftine”: Blackbeard În paralel cu LCCM, Pentagonul a anunțat un acord cu Castelion pentru inițiativa Blackbeard, descrisă ca soluție hipersonică cu cost redus. Potrivit comunicatului citat: după testare și validare, ar urma un contract multianual pe doi ani pentru minimum 500 de rachete Blackbeard anual , cu opțiuni de extindere până la cinci ani; Pentagonul spune că urmărește autorizări și alocări bugetare pentru a putea cumpăra peste 12.000 de rachete Blackbeard în cinci ani. Ce urmează: achiziții de test din iunie 2026 Campania de experimentare și evaluare LCCM ar urma să fie condusă de biroul pentru Cercetare și Inginerie al Pentagonului, iar pentru a porni programul, Departamentul intenționează să cumpere rachete de test de la toate cele patru companii LCCM începând din iunie 2026 , ca bază pentru faza de evaluare. Miza, în lectura materialului, este dublă: creșterea rapidă a stocurilor de muniții de lovire la distanță și „antrenarea” bazei industriale pentru producție susținută, într-un model care favorizează furnizori noi și ritmuri de tip comercial, nu cicluri lungi de achiziție specifice contractorilor tradiționali. [...]
Polonia își întărește apărarea la est cu un sistem anti-dronă de amploare, construit împreună cu SUA , într-un demers care vizează atât securitatea frontierelor, cât și continuitatea cooperării militare cu Washingtonul, pe fondul discuțiilor despre o posibilă reducere a prezenței americane în Europa, potrivit TVR Info . Vizita comună a oficialilor polonezi și americani la granița Poloniei cu Belarus are loc după avertismente repetate ale Varșoviei privind tentative rusești de destabilizare în regiune. „Scutul Estic”: infrastructură de supraveghere și protecție anti-dronă Proiectul „Scutul Estic” este gândit pentru frontierele cu enclava rusă Kaliningrad, cu Republica Belarus și cu Ucraina și include, conform informațiilor prezentate, aproximativ 700 de radare, alături de sisteme de artilerie și de protecție anti-dronă. Varșovia susține că deține, în acest moment, cel mai mare sistem anti-dronă din Uniunea Europeană, realizat în cooperare cu Statele Unite. Ministrul adjunct polonez pentru Apărare Națională, Cezary Tomczyk , a descris această combinație de fortificații clasice și tehnologie modernă, invocând lecțiile războiului din Ucraina: „Istoria Ucrainei arată că acest război se poartă în două secole simultan, al 20-lea și al 21-lea. Pe de-o parte, avem aici obstacole și șanțuri antitanc, avem noroi și tranșee. Pe de altă parte, avem numeroase inovații: drone, sisteme anti-dronă, sisteme de ultimă generație care ne permit să luptăm.” Mesaj politic: cooperare cu Washingtonul, în ciuda incertitudinilor Contextul vizitei este amplificat de faptul că, potrivit materialului, Casa Albă a amenințat cu retragerea unor militari din Europa, iar Polonia pune accent pe parteneriatul cu SUA. Thomas G. DiNanno , subsecretar de Stat pentru Arme și Securitate, a încadrat proiectul ca exemplu de parteneriat și a insistat pe dreptul statelor de a-și controla frontierele: „Cred că efortul ce se face aici este genul de parteneriat pe care vrem să îl vedem evoluând. În numele Secretarului de Stat Rubio și al președintelui Trump, subliniez că fiecare țară suverană are dreptul și responsabilitatea de a controla cine intră pe teritoriul său și de a-și proteja frontierele.” Presiune la granițe și risc de destabilizare Materialul notează că Rusia a „testat” mai multe granițe estice ale Europei prin presiunea unor migranți încurajați să treacă frontierele. Republica Belarus este descrisă ca având o „uniune de facto” cu Rusia și ca fiind cel mai apropiat aliat al Kremlinului, iar frontiera cu Polonia se întinde pe mai mult de 400 km. [...]
Rusia poartă deja un „ război din zona gri ” împotriva Europei , iar asta ridică miza pentru securitatea infrastructurii și a instituțiilor, inclusiv în România, avertizează generalul american în rezervă Ben Hodges , într-un interviu pentru Euronews . Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, susține că amenințarea nu se manifestă neapărat prin lovituri directe, ci printr-un set de acțiuni sub pragul declanșării Articolului 5 din NATO (clauza de apărare colectivă), menite să erodeze funcționarea statelor și încrederea publică. „Zona gri”: sabotaj, dezinformare și încălcări ale spațiului aerian În evaluarea generalului, Rusia este „deja în război cu noi”, chiar dacă nu în sensul tradițional al confruntării militare directe. El descrie „operațiunile din zona gri” ca fiind instrumentele principale folosite acum, cu efecte țintite asupra societăților europene. „Poate că nu este vorba de rachete balistice care lovesc Constanța, de exemplu, dar aceste operațiuni din zona gri pe care le desfășoară, sabotajul, dezinformarea, încălcările spațiului aerian, toate aceste lucruri pe care le fac, acesta este stilul rusesc de război.” Hodges argumentează că, deși nu există în prezent soldați români, bulgari sau americani implicați direct în lupte împotriva Rusiei, presiunea se vede în acțiuni care vizează „democrația”, „instituțiile” și „infrastructura”, precum și coeziunea socială. „Este chiar sub nivelul Articolului 5. Dar totuși, ei încearcă să ne distrugă democrația. Încearcă să ne distrugă instituțiile. Încearcă să ne distrugă infrastructura. Și încearcă să ne facă să ne pierdem încrederea unii în alții.” SUA „nu se vor retrage din Europa”, dar riscul militar rămâne pe masă Pe fondul dezbaterilor despre angajamentul american față de securitatea europeană, Hodges afirmă că Statele Unite vor rămâne prezente, deoarece au interesul ca Europa să fie stabilă. În același timp, el avertizează că Rusia ar putea recurge la rachete balistice dacă ar considera că acest lucru i-ar aduce un avantaj decisiv în Ucraina. „Dacă ar crede că îi va ajuta să învingă Ucraina, atunci cu siguranță ar folosi o rachetă balistică.” „Putin nu dorește pacea”: presiune prin amenințări nucleare Generalul respinge ideea unei intenții reale de pace din partea lui Vladimir Putin, susținând că obiectivul ar fi capitularea Ucrainei. În acest context, el spune că amenințările repetate cu arme nucleare au rolul de a speria populația din statele occidentale și de a genera presiune internă asupra guvernelor pentru reducerea sprijinului acordat Kievului. „Putin nu dorește pacea. El vrea ca Ucraina să se predea.” În interpretarea lui Hodges, mesajele Moscovei despre „sfârșitul războiului” ar trebui citite ca referindu-se la o victorie a Rusiei, nu la o soluție acceptabilă pentru ucraineni. [...]
România împinge în NATO un proiect de protecție anti-dronă , pe fondul incidentelor repetate cu aparate care ajung să treacă granița și să pătrundă în spațiul aerian național, potrivit Euronews . Președintele Nicușor Dan spune că a discutat subiectul cu Mark Rutte , secretarul general al NATO, în marja summitului B9 , indicând că proiectul „Santinela Estului” „progresează” și este gândit pentru protecția cetățenilor. La finalul reuniunii B9 de la București, șeful statului a legat explicit nevoia de consolidare a apărării de amenințările Rusiei pe Flancul Estic și de preocuparea publică generată de dronele care „se întâmplă să ajungă să treacă granița”. „Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să ajungă să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu domnul secretar general. Există în interiorul NATO proiectul Santinela estului care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați sau potențial afectați.” Ce înseamnă „Santinela Estului” în logica de apărare Din declarațiile citate, proiectul este prezentat ca o inițiativă „în interiorul NATO”, cu obiectiv operațional: protejarea populației în contextul pătrunderii dronelor în spațiul aerian al României. În material nu sunt oferite detalii tehnice despre capabilități, calendar sau finanțare, dincolo de faptul că inițiativa „progresează”. În același context, Nicușor Dan a reamintit că liderii B9 au semnat o declarație în care se menționează „explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre”. B9, pregătire pentru summitul NATO de la Ankara și presiunea pe bugete Președintele a încadrat summitul B9 ca etapă de pregătire pentru summitul NATO care, potrivit declarațiilor sale, are loc anul acesta la Ankara, sub tema „oferind mai mult pentru securitatea transatlantică”. În această cheie, a indicat că aliații cresc cheltuielile pentru apărare și că discuția se mută de la nivelul angajamentelor la transformarea banilor în capabilități. „În linii mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor de suplimentare a cheltuielilor militare, transformarea acestor bani în capabilități care să facă o alianță mai bine pregătită pentru amenințări și echilibrarea în interiorul Alianței a contribuțiilor între țările europene și SUA.” Pentru România, Nicușor Dan a spus că nivelul cheltuielilor militare este de 2,5% din PIB, iar 40% din această alocare merge către echipamente noi—un indicator relevant pentru ritmul de modernizare, în condițiile în care astfel de proiecte (precum „Santinela Estului”) depind de capabilități efective, nu doar de bugete. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este summitul NATO de la Ankara, pentru care B9 funcționează ca reuniune de aliniere politică. În lipsa unor detalii suplimentare în material, rămâne neclar ce componente concrete include „Santinela Estului” și în ce termen ar putea produce efecte măsurabile în protecția spațiului aerian și a populației. [...]
