Știri
Știri din categoria Apărare
Propunerea SIG SAUER pentru noua armă standard a Armatei Române ar urma să aducă producție și transfer tehnologic la Cugir, într-un demers care mută accentul de la simpla achiziție de echipamente la consolidarea unei capacități industriale locale, potrivit Antena 3.
Pușca de asalt propusă este SIG516 G3, prezentată ca opțiune pentru noua dotare standard a Armatei Române. Informația este atribuită în material publicației Monitorul Apărării.
Conform datelor prezentate, SIG516 G3 are:
Kenny McMillan, expert tehnic și reprezentant SIG SAUER, citat de Monitorul Apărării, a descris configurația armei, inclusiv amortizorul SLX, țeava de 11,5 inch (aprox. 29,2 cm) și sistemul cu piston pe gaz cu cursă scurtă, reglabil, menit să reducă pătrunderea gazelor și reziduurilor în interiorul camerei cartușului.
„G3 de la SIG SAUER vine cu un amortizor SLX, are o țeavă 5,56 de 11,5 inch, un sistem cu piston pe gaz cu cursă scurtă, reglabil, care previne pătrunderea gazelor fierbinți și a reziduurilor în interiorul camerei cartușului.”
Materialul mai menționează o țeavă din oțel forjat la rece, componente ranforsate în zonele cu uzură ridicată, pasul ghinturilor 1:7 și un ansamblu de tragere SIG Matchlite DUO, precum și comenzi ambidextre.
Antena 3 notează că SIG SAUER este prezentă în România prin SSI Legion SRL, filială cu sediul la Cugir, „înregistrată și autorizată să opereze ca producător de arme” în România. Compania americană spune că poartă discuții cu producători locali din industria de apărare pentru parteneriate industriale, subcontractare și co-fabricație.
Paul J. Strebel, director de Afaceri Internaționale al SIG SAUER, Inc., citat de Monitorul Apărării, indică o strategie care depășește logica de export.
„România nu este o piață de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici, pas cu pas, alături de parteneri locali și lideri din industrie este o capacitate de producție și transfer tehnologic cu relevanță regională pe termen lung.”
În același context, compania ar fi „angajată” să transfere pachete de date tehnice și de fabricație, să aducă utilaje și echipamente, să înceapă programe de formare a forței de muncă și să dezvolte capacități de service și suport pe termen lung.
Materialul mai arată că, pe 13 mai, comisiile reunite de apărare ale Camerei Deputaților și Senatului au votat „ultima componentă a mecanismului parlamentar” pentru deschiderea procedurilor de atribuire a contractelor din programul SAFE („Acțiunea pentru Securitatea Europei”), evaluat la aproximativ 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei). Antena 3 precizează că România ar primi prin SAFE a doua cea mai mare sumă alocată unui stat membru UE, după Polonia.
În acest stadiu, articolul descrie o propunere și un cadru de pregătire a procedurilor; nu sunt oferite detalii despre un contract semnat, un calendar de livrare sau volume de producție la Cugir.
Recomandate
Programul SAFE va direcționa 60% din fonduri către producție în România, dar nu va salva toate fabricile de armament , a declarat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, într-o intervenție la Antena 3, potrivit news.ro . Mesajul indică o schimbare de accent în politica de înzestrare: mai multă comandă internă și transfer de licență, dar cu limite privind capacitatea de redresare a întregii industrii. Ce se schimbă operațional: comenzi noi pentru câteva unități Miruță a susținut că, deși „în fabricile de armament din România au crescut copaci” din cauza utilizării ineficiente a banilor de înzestrare în trecut, prin SAFE vor fi salvate mai multe unități, menționând explicit: Uzina Mecanică București (unitate de stat) – „are contract nou”; Fabrica de arme Cugir – „era pe moarte, are contract nou”; Uzina Mecanică de la Sadu – „era pe moarte (…) are contract nou”. În același timp, ministrul a avertizat că programul nu va putea „salva toate fabricile”, fără a detalia care unități ar rămâne în afara sprijinului. Miza economică: 60% din bani rămân în țară și apare transferul de licență Ministrul interimar a precizat că 60% din suma derulată prin programele SAFE pentru înzestrarea Armatei va fi utilizată pentru produse realizate în România, iar ulterior statul ar urma să beneficieze și de „transfer de licență” pentru produsele respective (adică dreptul de a produce local, pe baza unei licențe, anumite echipamente). Această structură sugerează o încercare de a lega achizițiile militare de capacități industriale interne, însă declarațiile lui Miruță indică și că impactul va fi selectiv, nu generalizat la nivelul întregului sector. Cine a inițiat propunerea pentru contractele Rheinmetall, potrivit ministrului Întrebat cine din Guvern a propus către CSAT ca firma Rheinmetall să beneficieze de contracte de 5,6 miliarde de euro, Miruță a spus că „hârtia a plecat de la Cancelaria primului-ministru”. Chestionat despre semnarea documentului, el a afirmat că sunt implicate mai multe instituții, enumerând: Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Serviciul Român de Informații, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne. Context: Mangalia, exemplu de eșec invocat de Miruță În intervenția sa, Miruță a adus în discuție și Șantierul Naval Mangalia , despre care a afirmat că „a fost dus în zid de politicul din România”, fără a lega direct cazul de mecanismele SAFE sau de contractele menționate. [...]
România intră în linie dreaptă pentru semnarea împrumutului SAFE de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei), cu miză directă pe costul finanțării apărării și pe calendarul investițiilor , după ce programul a fost finalizat, iar contractul de împrumut cu UE ar urma să poată fi semnat până la finalul lunii, potrivit Antena 3 . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că, odată cu semnarea contractului de împrumut și a contractelor individuale, proiectele de investiții ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului, iar programul ar putea fi închis până în 2030. SAFE este descris ca o „acțiune pentru securitatea Europei”. De ce contează: finanțare mai ieftină pentru cheltuieli care nu scad Bolojan a argumentat că decizia are două componente majore: bugetară și de apărare. Pe partea bugetară, el a indicat că România are angajamente ca bugetele de apărare să nu coboare în anii următori sub 2,3–2,5% din PIB, în contextul războiului din Ucraina și al obligațiilor din NATO. În acest cadru, premierul interimar a susținut că, având în vedere deficitele, finanțarea prin credit devine inevitabilă, iar alternativa SAFE ar fi preferabilă împrumuturilor din piață. Condițiile împrumutului SAFE și dimensiunea cheltuielilor de înarmare Conform declarațiilor citate, acordul de împrumut SAFE este de 16,5 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și a fost „des contestat” în spațiul public. Bolojan a prezentat și parametrii principali ai finanțării: dobândă „la jumătate” (comparativ cu piața, fără alte detalii în material); perioadă de grație de 10 ani; perioadă de rambursare de 40 de ani. El a mai spus că, din bugetul de apărare, componenta de înarmare ar reprezenta 1% din PIB, „aproximativ 4 mld. euro pe an” (aprox. 20 miliarde lei), motiv pentru care România ar avea de ales între credite din piață și accesarea SAFE. Ce investiții sunt menționate: și infrastructură cu utilizare civilă și militară Pe lângă componenta gestionată de Ministerul Apărării, Bolojan a indicat că o parte „importantă” a programului vizează infrastructura civilă și militară, inclusiv: capetele de autostradă spre Republica Moldova: Pașcani–Iași–Ungheni; capătul de autostradă spre Ucraina: Pașcani–Suceava–Siret. În privința guvernanței programului, el a afirmat că arhitectura a fost decisă în primăvara lui 2025, la o ședință CSAT , iar coordonarea ar fi fost stabilită la nivelul cancelariei prim-ministrului, urmând și modificări legislative pentru aplicare. Ce urmează Dacă semnarea contractului de împrumut cu UE și a contractelor individuale are loc până la finalul lunii, așa cum a indicat premierul interimar, următorul reper operațional este pornirea proiectelor în a doua jumătate a anului. Materialul nu oferă detalii despre lista completă a contractelor sau despre calendarul exact pe proiecte. [...]
Traian Băsescu susține că România ar trebui să reia producția de tancuri în țară , argumentând că, în condițiile în care dronele pot lovi indiferent de proveniența echipamentului, diferența dintre un tanc occidental și unul produs local devine mai puțin relevantă din perspectiva supraviețuirii pe câmpul de luptă, potrivit news.ro . Fostul președinte a vorbit miercuri seară, la TVR Info, despre nevoia de înarmare în Europa și despre investiții în „echipamente de ultimă generație”, inclusiv prin utilizarea sateliților pentru informații. În acest context, el a făcut referire la discuțiile despre Programul SAFE și la opțiunile de achiziție de tancuri Abrams sau tancuri germane, pe care le consideră compatibile cu o soluție de producție internă. Producție locală cu tehnologie cumpărată sau împrumutată Băsescu afirmă că România „a făcut tancuri” și poate continua să le producă, dacă își completează lipsurile tehnologice prin cumpărarea sau împrumutarea tehnologiei necesare. El a indicat ca posibile locuri de producție Mizil și București, unde funcționa anterior Uzina Mecanică. „În faţa unei drone, ori e un tanc Abrams, ori un tanc românesc, face tot atâtea parale.” Unghiul său este unul operațional: adaptarea rapidă la evoluțiile tehnologice din război, în care dronele schimbă raportul cost-eficiență al platformelor grele. „Gândire elastică” și accent pe drone Fostul președinte a mai spus că este nevoie de „o gândire foarte elastică” pentru a urmări evoluțiile tehnologice în desfășurarea războaielor. Întrebat dacă vede această abordare la actualul guvern, Băsescu a răspuns că nu, „dar probabil că se va întâmpla la un moment dat”, menționând totuși că ministrul Apărării a vorbit despre un program de construire de drone în România. „Văd că ministrul Apărării ne vorbeşte de program de a se construi drone în România, foarte bine. Vom dobândi necesarul de tehnologie să ne putem apăra. Ne trebuie puţin timp.” Limitarea strategică indicată: arsenalul nuclear al Europei În aceeași intervenție, Băsescu a indicat drept problemă majoră dezechilibrul la nivel de descurajare nucleară, afirmând că Europa nu are un arsenal nuclear comparabil cu cel al Federației Ruse. [...]
Uzina Mecanică Sadu intră pe producția de muniție prin programul SAFE , o decizie care schimbă operațional rolul fabricii și îi asigură continuitatea , potrivit Profit . Informația a fost anunțată de ministru, care a indicat că unitatea va fi „salvată” prin orientarea către producția de muniție, în baza programului SAFE. În formularea citată de publicație, decizia plasează Uzina Mecanică Sadu „între fabricile vechi de armament din România” care vor fi incluse în acest demers. „A durat, dar a meritat efortul: Uzina Mecanică Sadu este de astăzi oficial între fabricile vechi de armament din România (...)” Ce înseamnă, concret, decizia Dincolo de componenta politică a mesajului, miza este una operațională: uzina primește o direcție de producție care, în logica programului SAFE, ar urma să îi asigure comenzi și utilizare a capacităților industriale. Materialul nu oferă, însă, detalii despre volume, calendar de implementare sau tipurile de muniție vizate. Ce rămâne neclar În informațiile publicate nu apar elemente esențiale pentru a evalua impactul economic imediat, precum: valoarea investițiilor necesare sau sursa finanțării; termenele de pornire a producției; capacitatea anuală vizată și contractele asociate; numărul de locuri de muncă afectate. [...]
Modernizarea echipamentelor existente și dezvoltarea de sisteme autonome devin o direcție practică pentru industria românească de apărare , pe fondul creșterii cererii din Europa și al nevoii de soluții mai rapide și mai ieftine decât achizițiile „de la zero”, potrivit Mediafax , care trece în revistă prezența companiilor românești la BSDA 2026 (București, 13–15 mai). Zeci de companii private și de stat au participat la expoziția BSDA, unde au prezentat atât modernizări ale unor platforme mai vechi, cât și produse noi – de la drone și muniții, până la vehicule blindate și o ambarcațiune descrisă drept „de nescufundat”. Evenimentul a ajuns la a 10-a ediție și a reunit peste 650 de firme expozante din 36 de țări, pe platforma ROMAERO Băneasa. Modernizarea, argumentul de cost și de timp Aerostar Bacău, companie privată care asigură în România mentenanța pentru avioanele F-16, sistemele HIMARS și elicopterele Black Hawk, a prezentat un proiect de modernizare a unui lansator LAROM, prin integrarea unor sisteme de rachete moderne, ghidate, furnizate de partenerul israelian Elbit. Un specialist citat în material indică miza economică: un vehicul modernizat ar costa „de câteva ori mai puțin” decât unul nou, de ultimă generație. Totuși, costul exact al „upgrade-ului” nu este încă stabilit, fiind dependent de configurație, cantități și termene de livrare, iar compania așteaptă să vadă dacă există interes și dacă proiectul este fezabil, potrivit declarațiilor lui Ovidiu Buhai, director în cadrul Aerostar. Drone, rachete autonome și produse „dual-use” OVES Enterprise (Cluj-Napoca) a prezentat proiectul unei rachete de croazieră autonome, SAHARA, descrisă ca primul astfel de sistem dezvoltat în România de o entitate privată, precum și „Nemesis AI”, un sistem de inteligență artificială pentru astfel de platforme. Compania a mai expus un interceptor de drone Shahed cu motor cu reacție și drone de tip „ucrainean style”. CEO-ul Mihai Filip a spus pentru podcastul „Frontier Defense” că a negociat un contract la BSDA 2026, fără a oferi detalii, și că speră la semnare după eveniment. BraveX, producător emergent de drone din Cluj-Napoca, a venit cu o dronă cu reacție „dual-use” (utilizare civilă și militară), numită Vimana, cu o viteză maximă indicată de 450–500 km/h. Co-CEO-ul Răzvan Costea-Bărluțiu a precizat că, pe zona militară, compania oferă drone în special pentru ISR (informații, supraveghere și recunoaștere) și că noul context geopolitic a crescut interesul pentru produsele firmei. Portofolii extinse la companiile de stat și produse noi pe segmentul terestru/naval Carfil (Brașov), companie de stat din ecosistemul Romarm, a expus un portofoliu care include muniții, drone terestre, drone FPV, „mini-Shahed-uri” (menționate ca potrivite pentru ținte la antrenamente), drone navale și un vehicul de tip buggy echipat cu rachete. Potrivit directorului general Mircea Petru Tanțău, produsele au fost dezvoltate intern sau în parteneriat cu companii din România și Ucraina și reprezintă „rezultatul muncii de câțiva ani”. Nova Modul (Cugir), producător de arme mici de foc, a expus produse vândute în special pe piața civilă din Europa și America, iar managementul companiei a indicat ca direcție de dezvoltare un produs dedicat zonei milititare, subliniind, totodată, importanța implicării sectorului privat pentru creșterea industriei locale. BlueSpace Technology a prezentat vehiculul blindat 4×4 VLAH, descris ca primul dezvoltat în România după Revoluție, o dronă interceptoare autonomă și o ambarcațiune „de nescufundat” produsă sub licență ucraineană. Reprezentanții companiei au susținut că ambarcațiunea este modulară și poate fi adaptată pentru mai multe roluri (de la căutare și salvare la patrulare sau atac), iar un panou lovit ar putea fi înlocuit în 15 minute. Ce urmăresc companiile la BSDA: contracte, parteneriate, vizibilitate Materialul notează că unele companii au venit la expoziție pentru „networking”, altele pentru a atrage parteneriate cu jucători internaționali, iar o parte ar fi plecat cu contracte. Podcastul „Frontier Defense”, găzduit de G4Media, a discutat cu expozanții despre produse, cerere și așteptări, în contextul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și al izbucnirii unui nou conflict în Orientul Mijlociu. În lipsa unor valori contractuale și a unor termene ferme în material, concluzia operațională rămâne una de direcție: industria locală încearcă să răspundă cererii prin modernizări mai ieftine și prin accelerarea dezvoltării de sisteme autonome, în special pe segmentul dronelor. [...]
Varșovia încearcă să limiteze riscul de percepție al unei retrageri americane , după ce Pentagonul a anulat trimiterea în Polonia a unei brigăzi blindate cu 4.000 de soldați, iar premierul Donald Tusk a prezentat decizia drept una „logistică”, fără efect asupra descurajării NATO, potrivit HotNews . Tusk a spus, într-o conferință de presă la Școala de ofițeri ai Gărzii de Frontieră din apropierea Varșoviei, că este în „contact permanent” cu comandamentul NATO și cu cel american pentru a urmări situația și eventuale modificări ale desfășurării militare americane în Polonia. Mesajul vine pe fondul reconfigurării prezenței SUA în Europa și al concentrării forțelor americane în alte zone considerate strategice. „Am primit asigurări că aceste decizii au un caracter logistic și nu vor afecta în mod direct capacitățile de descurajare sau securitatea noastră.” „Reorganizare”, nu reducere a prezenței În aceeași linie, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , și purtătorul de cuvânt Adam Szłapka au indicat că nu ar urma o reducere a prezenței militare americane față de nivelul actual, ci o „reorganizare”. Szłapka a declarat, într-un interviu la Radio MFZ, că trupele americane „se află și vor rămâne” în Polonia și a descris țara drept „pilonul descurajării” aliate pe flancul estic. Contextul mai larg: presiune pentru preluarea sarcinii de către Europa Pentagonul a transmis în repetate rânduri că obiectivul pe termen lung este ca aliații europeni să preia cea mai mare parte a sarcinii apărării convenționale, ceea ce ar permite reducerea rolului militar al Statelor Unite pe continent. În acest context, articolul notează și anunțul președintelui Donald Trump privind retragerea a 5.000 de soldați din Germania, care ar coborî efectivele americane din Europa la aproximativ 80.000 de militari, potrivit estimărilor Departamentului Apărării — un nivel similar celui de dinaintea începerii războiului din Ucraina, în februarie 2022. Germania rămâne principala zonă de concentrare a trupelor americane în Europa (aprox. 36.400 de militari), urmată de Regatul Unit (10.156). În total, SUA au 31 de baze permanente în Europa și 19 amplasamente suplimentare la care Departamentul Apărării are acces. [...]
