Știri
Știri din categoria Apărare
Modernizarea echipamentelor existente și dezvoltarea de sisteme autonome devin o direcție practică pentru industria românească de apărare, pe fondul creșterii cererii din Europa și al nevoii de soluții mai rapide și mai ieftine decât achizițiile „de la zero”, potrivit Mediafax, care trece în revistă prezența companiilor românești la BSDA 2026 (București, 13–15 mai).
Zeci de companii private și de stat au participat la expoziția BSDA, unde au prezentat atât modernizări ale unor platforme mai vechi, cât și produse noi – de la drone și muniții, până la vehicule blindate și o ambarcațiune descrisă drept „de nescufundat”. Evenimentul a ajuns la a 10-a ediție și a reunit peste 650 de firme expozante din 36 de țări, pe platforma ROMAERO Băneasa.
Aerostar Bacău, companie privată care asigură în România mentenanța pentru avioanele F-16, sistemele HIMARS și elicopterele Black Hawk, a prezentat un proiect de modernizare a unui lansator LAROM, prin integrarea unor sisteme de rachete moderne, ghidate, furnizate de partenerul israelian Elbit.
Un specialist citat în material indică miza economică: un vehicul modernizat ar costa „de câteva ori mai puțin” decât unul nou, de ultimă generație. Totuși, costul exact al „upgrade-ului” nu este încă stabilit, fiind dependent de configurație, cantități și termene de livrare, iar compania așteaptă să vadă dacă există interes și dacă proiectul este fezabil, potrivit declarațiilor lui Ovidiu Buhai, director în cadrul Aerostar.
OVES Enterprise (Cluj-Napoca) a prezentat proiectul unei rachete de croazieră autonome, SAHARA, descrisă ca primul astfel de sistem dezvoltat în România de o entitate privată, precum și „Nemesis AI”, un sistem de inteligență artificială pentru astfel de platforme. Compania a mai expus un interceptor de drone Shahed cu motor cu reacție și drone de tip „ucrainean style”. CEO-ul Mihai Filip a spus pentru podcastul „Frontier Defense” că a negociat un contract la BSDA 2026, fără a oferi detalii, și că speră la semnare după eveniment.
BraveX, producător emergent de drone din Cluj-Napoca, a venit cu o dronă cu reacție „dual-use” (utilizare civilă și militară), numită Vimana, cu o viteză maximă indicată de 450–500 km/h. Co-CEO-ul Răzvan Costea-Bărluțiu a precizat că, pe zona militară, compania oferă drone în special pentru ISR (informații, supraveghere și recunoaștere) și că noul context geopolitic a crescut interesul pentru produsele firmei.
Carfil (Brașov), companie de stat din ecosistemul Romarm, a expus un portofoliu care include muniții, drone terestre, drone FPV, „mini-Shahed-uri” (menționate ca potrivite pentru ținte la antrenamente), drone navale și un vehicul de tip buggy echipat cu rachete. Potrivit directorului general Mircea Petru Tanțău, produsele au fost dezvoltate intern sau în parteneriat cu companii din România și Ucraina și reprezintă „rezultatul muncii de câțiva ani”.
Nova Modul (Cugir), producător de arme mici de foc, a expus produse vândute în special pe piața civilă din Europa și America, iar managementul companiei a indicat ca direcție de dezvoltare un produs dedicat zonei milititare, subliniind, totodată, importanța implicării sectorului privat pentru creșterea industriei locale.
BlueSpace Technology a prezentat vehiculul blindat 4×4 VLAH, descris ca primul dezvoltat în România după Revoluție, o dronă interceptoare autonomă și o ambarcațiune „de nescufundat” produsă sub licență ucraineană. Reprezentanții companiei au susținut că ambarcațiunea este modulară și poate fi adaptată pentru mai multe roluri (de la căutare și salvare la patrulare sau atac), iar un panou lovit ar putea fi înlocuit în 15 minute.
Materialul notează că unele companii au venit la expoziție pentru „networking”, altele pentru a atrage parteneriate cu jucători internaționali, iar o parte ar fi plecat cu contracte. Podcastul „Frontier Defense”, găzduit de G4Media, a discutat cu expozanții despre produse, cerere și așteptări, în contextul creșterii cheltuielilor de apărare în Europa și al izbucnirii unui nou conflict în Orientul Mijlociu.
În lipsa unor valori contractuale și a unor termene ferme în material, concluzia operațională rămâne una de direcție: industria locală încearcă să răspundă cererii prin modernizări mai ieftine și prin accelerarea dezvoltării de sisteme autonome, în special pe segmentul dronelor.
Recomandate
Modernizarea TR-85M1 „Bizonul” ar costa peste 2 milioane de euro pe tanc și ar putea prelungi utilizarea flotei existente , dacă prototipul aflat acum în testele de tragere trece omologarea și intră în producție de serie, potrivit HotNews . La expoziția militară BSDA 2026 de la Romaero Băneasa, Uzina Mecanică București (UMB) a prezentat o versiune „revitalizată” a TR-85M1, un tanc proiectat și produs în România, modernizat inițial în anii 2000 pentru compatibilizare cu standardele NATO. Forțele Terestre au în inventar 54 de tancuri TR-85M1, descrise ca fiind „cel mai modern batalion de tancuri” aflat în operare în prezent. Ce înseamnă „revitalizarea” și unde este proiectul Programul prezentat de UMB împreună cu Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (ACTTM) presupune înlocuirea a 12 sisteme de pe tanc, ca „nivel doi de modernizare”, pe motiv că echipamentele existente „și-au depășit durata de viață”, potrivit directorului de cercetare-dezvoltare al UMB, colonelul (r) Emilian Pîsu. Prototipul este în testare, inclusiv la trageri, după ce a fost testat în rulaj pe mai multe tipuri de drumuri. Următorii pași descriși sunt: efectuarea a „aproximativ 350 de lovituri reale”, cu mai multe tipuri de muniție; intrarea într-o comisie de omologare, din care fac parte Ministerul Apărării și producătorul; după omologare, trecerea la producția de serie. Costul: „peste 2 milioane de euro” pentru fiecare tanc UMB estimează costul modernizării la peste 2 milioane de euro pentru fiecare tanc (aprox. peste 10 milioane lei), sumă care acoperă „tot ce e pus nou pe tanc”, conform declarațiilor din material. Ce sisteme au fost schimbate: mobilitate, senzori, comunicații, protecție UMB indică o serie de înlocuiri și upgrade-uri, cu accent pe mobilitate, conducerea focului și protecție: șenilă „mai performantă”, cu pernă de cauciuc și pinten monobloc; sistem de frânare îmbunătățit, în transmisie; sisteme de observare și ochire modernizate, cu două sisteme identice pentru ochitor și comandant; camere termale, cu capacitate de angajare a țintelor „până la 5.000 de metri” în orice condiții de vizibilitate, potrivit UMB; stabilizator cu acționare electrică și un nou sistem de conducere a focului (SCF), trecut „de la analog la digital”; panou nou de monitorizare a funcționării motorului, instalație antiincendiu cu gaz netoxic și preîncălzitor pentru echipaj; sisteme de avertizare și protecție la iluminarea laser și radar, cu senzori de detecție și aruncătoare automate de perdele de fum; uniformizare cu alte platforme din dotare: sisteme „precum sunt pe transportorul Piranha 5” și trecerea de la stația radio Panther la Harris, „ca pe toată tehnica blindată” a Forțelor Terestre; schimbarea generatorului, pe motiv că cel vechi era greu de înlocuit și costisitor. În proiect au fost implicate și alte firme românești, menționate în material: Pro Optica, Stimpex, Electro Optic Systems, IOR SA și Interactive Systems. „Cușca” antidronă: inițiativă a UMB, nu cerință a MApN Un element vizibil pe tancul expus a fost o „colivie” cu plasă de sârmă pentru protecția turelei împotriva dronelor kamikaze. UMB spune că nu a fost o cerință a Ministerului Apărării, ci o inițiativă proprie, descrisă ca o protecție pasivă, „ieftin de produs” și de montat, care ar iniția muniția dronei înainte de contactul efectiv cu tancul. „Este o ideea noastră. Este o ideea noastră pentru că la ora actuală, probabil, Ministerul Apărării stabilește concepția despre cum va duce lupta antidrone și cum își va proteja trupele și tancurile de atacurile cu drona.” Potrivit UMB, sistemul ar acoperi „cam 60-66% din suprafața tancului”. În paralel, HotNews a relatat și despre alte sisteme expuse la BSDA 2026, într-un material separat: HotNews . [...]
Propunerea SIG SAUER pentru noua armă standard a Armatei Române ar urma să aducă producție și transfer tehnologic la Cugir , într-un demers care mută accentul de la simpla achiziție de echipamente la consolidarea unei capacități industriale locale, potrivit Antena 3 . Pușca de asalt propusă este SIG516 G3 , prezentată ca opțiune pentru noua dotare standard a Armatei Române. Informația este atribuită în material publicației Monitorul Apărării. Ce include propunerea: arma și specificațiile tehnice Conform datelor prezentate, SIG516 G3 are: calibru 5,56 mm (standard NATO); greutate 3,5 kg ; încărcător de 30 de cartușe ; lungime totală 927 mm . Kenny McMillan, expert tehnic și reprezentant SIG SAUER, citat de Monitorul Apărării, a descris configurația armei, inclusiv amortizorul SLX, țeava de 11,5 inch (aprox. 29,2 cm) și sistemul cu piston pe gaz cu cursă scurtă, reglabil, menit să reducă pătrunderea gazelor și reziduurilor în interiorul camerei cartușului. „G3 de la SIG SAUER vine cu un amortizor SLX, are o țeavă 5,56 de 11,5 inch, un sistem cu piston pe gaz cu cursă scurtă, reglabil, care previne pătrunderea gazelor fierbinți și a reziduurilor în interiorul camerei cartușului.” Materialul mai menționează o țeavă din oțel forjat la rece, componente ranforsate în zonele cu uzură ridicată, pasul ghinturilor 1:7 și un ansamblu de tragere SIG Matchlite DUO, precum și comenzi ambidextre. Miza economică și operațională: Cugir ca „platformă industrială” Antena 3 notează că SIG SAUER este prezentă în România prin SSI Legion SRL , filială cu sediul la Cugir , „înregistrată și autorizată să opereze ca producător de arme” în România. Compania americană spune că poartă discuții cu producători locali din industria de apărare pentru parteneriate industriale, subcontractare și co-fabricație. Paul J. Strebel, director de Afaceri Internaționale al SIG SAUER, Inc., citat de Monitorul Apărării, indică o strategie care depășește logica de export. „România nu este o piață de export pentru noi. Este o platformă industrială. Ceea ce construim aici, pas cu pas, alături de parteneri locali și lideri din industrie este o capacitate de producție și transfer tehnologic cu relevanță regională pe termen lung.” În același context, compania ar fi „angajată” să transfere pachete de date tehnice și de fabricație, să aducă utilaje și echipamente, să înceapă programe de formare a forței de muncă și să dezvolte capacități de service și suport pe termen lung. Context: programul SAFE și pașii procedurali Materialul mai arată că, pe 13 mai, comisiile reunite de apărare ale Camerei Deputaților și Senatului au votat „ultima componentă a mecanismului parlamentar” pentru deschiderea procedurilor de atribuire a contractelor din programul SAFE („Acțiunea pentru Securitatea Europei”), evaluat la aproximativ 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei). Antena 3 precizează că România ar primi prin SAFE a doua cea mai mare sumă alocată unui stat membru UE, după Polonia. În acest stadiu, articolul descrie o propunere și un cadru de pregătire a procedurilor; nu sunt oferite detalii despre un contract semnat, un calendar de livrare sau volume de producție la Cugir. [...]
Varșovia încearcă să limiteze riscul de percepție al unei retrageri americane , după ce Pentagonul a anulat trimiterea în Polonia a unei brigăzi blindate cu 4.000 de soldați, iar premierul Donald Tusk a prezentat decizia drept una „logistică”, fără efect asupra descurajării NATO, potrivit HotNews . Tusk a spus, într-o conferință de presă la Școala de ofițeri ai Gărzii de Frontieră din apropierea Varșoviei, că este în „contact permanent” cu comandamentul NATO și cu cel american pentru a urmări situația și eventuale modificări ale desfășurării militare americane în Polonia. Mesajul vine pe fondul reconfigurării prezenței SUA în Europa și al concentrării forțelor americane în alte zone considerate strategice. „Am primit asigurări că aceste decizii au un caracter logistic și nu vor afecta în mod direct capacitățile de descurajare sau securitatea noastră.” „Reorganizare”, nu reducere a prezenței În aceeași linie, ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , și purtătorul de cuvânt Adam Szłapka au indicat că nu ar urma o reducere a prezenței militare americane față de nivelul actual, ci o „reorganizare”. Szłapka a declarat, într-un interviu la Radio MFZ, că trupele americane „se află și vor rămâne” în Polonia și a descris țara drept „pilonul descurajării” aliate pe flancul estic. Contextul mai larg: presiune pentru preluarea sarcinii de către Europa Pentagonul a transmis în repetate rânduri că obiectivul pe termen lung este ca aliații europeni să preia cea mai mare parte a sarcinii apărării convenționale, ceea ce ar permite reducerea rolului militar al Statelor Unite pe continent. În acest context, articolul notează și anunțul președintelui Donald Trump privind retragerea a 5.000 de soldați din Germania, care ar coborî efectivele americane din Europa la aproximativ 80.000 de militari, potrivit estimărilor Departamentului Apărării — un nivel similar celui de dinaintea începerii războiului din Ucraina, în februarie 2022. Germania rămâne principala zonă de concentrare a trupelor americane în Europa (aprox. 36.400 de militari), urmată de Regatul Unit (10.156). În total, SUA au 31 de baze permanente în Europa și 19 amplasamente suplimentare la care Departamentul Apărării are acces. [...]
Deplasarea portavionului „ Charles de Gaulle ” spre Strâmtoarea Ormuz pune Franța în poziția de a influența securitatea unei rute care afectează direct prețul hidrocarburilor , într-un moment în care blocada impusă de Iran a perturbat exporturile din Golf și a împins cotațiile în sus, cu efecte asupra economiei globale, potrivit Digi24 . Portavionul francez a traversat Canalul Suez și a ajuns în Marea Arabiei, apropiindu-se de Strâmtoarea Ormuz, însă „nu” se află în strâmtoare, a declarat ministrul delegat al armatei, Alice Rufo, într-un interviu pentru BFMTV . Nava și grupul său naval s-au „prepoziționat” în zonă pentru o eventuală misiune „neutră” de restabilire a navigației. Miza: libertatea navigației, fără escaladare militară Parisul încearcă să delimiteze rolul portavionului de o intervenție ofensivă. Alice Rufo a spus că obiectivul este „recâștigarea libertății traficului maritim” în Strâmtoarea Ormuz, „într-un mod” defensiv și „în conformitate cu dreptul internațional”, pentru a evita interpretări greșite privind semnificația mișcărilor navale. Portavionul a trecut prin Canalul Suez pe 6 mai și a făcut o escală de câteva zile în Djibouti, unde Franța are o bază militară. Coaliție maritimă și condiții pentru o misiune multinațională Franța și Regatul Unit conduc o coaliție maritimă formată din aproximativ 40 de țări nebeligerante, care propune o misiune multinațională de securizare a Strâmtorii Ormuz. Potrivit informațiilor citate, această misiune ar urma să fie posibilă atunci când Iranul și SUA vor conveni să își ridice blocada și după consultări cu cele două state. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a cerut în repetate rânduri aliaților occidentali să se implice militar pentru a forța deschiderea strâmtorii, blocată de Iran după începerea atacurilor Statelor Unite și ale Israelului din 28 februarie. De ce contează economic Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca rută maritimă strategică: blocarea ei „împiedică exportul de hidrocarburi din Golf” și a dus la creșterea prețurilor, cu impact asupra economiei globale. În acest context, prezența portavionului în regiunea Golfului oferă Franței, potrivit ministrului delegat, „mijloacele de a evalua situația” și de a avea „un cuvânt de spus” în ecuația diplomatică regională și globală. Ce urmează depinde de evoluția negocierilor dintre Iran și SUA privind ridicarea blocadei și de forma finală a unei eventuale misiuni multinaționale, pe care Parisul o prezintă drept defensivă. [...]
România ar urma să obțină finanțare prin SAFE pentru producția de drone pe plan local, cu documentele programate la semnare până la 31 mai , potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a legat acest calendar de o componentă distinctă de discuțiile mai largi cu Ucraina privind contracararea dronelor. Șeful statului a spus că sunt „două chestiuni care se suprapun dar nu sunt identice”: includerea în programul SAFE a unei componente de producție de drone în România, respectiv un cadru general România–Ucraina pentru „fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone”. Ce se semnează până la 31 mai În varianta descrisă de președinte, componenta de producție de drone în România ar urma să fie finanțată prin SAFE, iar documentele să fie semnate până la 31 mai. „Prima este includerea în programul SAFE a unei componente de producţie de drone în România şi aici va exista finanţare prin SAFE şi lucrurile vor fi semnate, ca toate celelalte, până la 31 mai.” Ce rămâne în lucru: cadrul tehnic România–Ucraina pe drone și antidrone Separat de finanțarea prin SAFE, Nicușor Dan a indicat că discuția privind un cadru general cu Ucraina pentru drone și sisteme antidrone este la început și se află într-un „proces tehnic în curs”, cu un orizont de finalizare de una până la trei luni. „Pe de altă parte, este un cadru general, pe care discuţia abia a început, pentru fenomenul mai larg al dronelor, inclusiv antidrone.” Președintele a adăugat că parteneriatul început „la nivel strategic” în martie ar urma să fie concretizat tehnic în una–trei luni și ar permite „o colaborare mult mai flexibilă pe tot spectrul dronelor”. [...]
Un exercițiu din 2009 arată că războiul electronic poate neutraliza avantajul „stealth” : un F-22 Raptor , evaluat la 334 milioane de dolari (aprox. 1,5 miliarde lei), a fost „doborât” într-o luptă simulată de un avion al US Navy specializat în bruiaj, potrivit Focus . Miza nu este episodul în sine, ci lecția operațională: superioritatea aeriană depinde tot mai mult de capacitatea de a „orbi” senzorii adversarului, nu doar de performanța platformei. Informația este prezentată ca un „kill” simulat, într-un scenariu de antrenament comun între Forțele Aeriene și Marina SUA. Conform relatării, avionul care a obținut „lovitura” a fost o EA-18G Growler , o variantă dedicată războiului electronic. Cum a fost posibil „doborârea” într-un scenariu simulat Focus citează un material al 19FortyFive.com , potrivit căruia EA-18G Growler a exploatat vulnerabilități legate de senzori și unghiuri de detectare, într-un context în care regulile exercițiului au limitat avantajele F-22. Elementele menționate în articol: folosirea sistemelor de bruiaj pentru a perturba senzorii radar ai F-22; manevre orientate spre „puncte oarbe” („blind spots”) ale tehnologiei de camuflare radar; apropierea din „unghiul mort”; reguli de angajare și scenarii de exercițiu care ar fi restrâns avantajele Raptorului și ar fi facilitat succesul Growler. După exercițiu, avionul US Navy ar fi purtat chiar o marcaj de „doborâre” a unui Raptor, ca simbol al rezultatului din simulare. De ce contează: războiul electronic devine factorul care poate „egaliza” platformele Concluzia operațională subliniată este că nici măcar un avion de vânătoare de generația a cincea nu este „invincibil” atunci când mediul este puternic contestat electromagnetic. În interpretarea citată de Focus, viitoarele operațiuni vor depinde mai mult de: atacuri electronice (bruiaj și inducerea în eroare a senzorilor), întreruperea rețelelor și a legăturilor de date, interferențe cibernetice și contramăsuri împotriva senzorilor. În acest cadru, aeronavele specializate precum EA-18G sunt prezentate ca „indispensabile” pentru protecția forțelor proprii și pentru degradarea tehnologiilor adversarului. Context: nu ar fi un caz izolat în exerciții Articolul mai notează că astfel de rezultate în simulări nu ar fi fost unice: și alte avioane (inclusiv din generația a patra, precum Rafale, Eurofighter și F-16) ar fi obținut victorii în exerciții împotriva unor avioane de generația a cincea. În același timp, Focus precizează că F-22 rămâne un avion de superioritate aeriană foarte avansat, optimizat pentru atacuri rapide și precise de la distanță, în timp ce Growler are un rol diferit: sprijin prin bruiaj și „orbirea” sistemelor adversarului. [...]
