Știri
Știri din categoria Apărare
România are termen până la 31 august să parafeze un contract de 2,6 miliarde euro (aprox. 13,3 miliarde lei) pentru aproape 300 de mașini de luptă, dacă vrea să-l deruleze prin programul SAFE al Uniunii Europene, potrivit Libertatea. Miza imediată este una operațională și de calendar: fără semnare până la finalul verii, proiectul riscă să iasă din fereastra impusă de mecanismul european.
Armata României intenționează să semneze cu compania germană Rheinmetall un contract de 2,6 miliarde de euro pentru producerea a „aproape 300” de mașini de luptă, în patru variante.
Planul de producție descris în material prevede:
Publicația notează însă că „nu este clar când și dacă” înțelegerea va fi semnată, în pofida termenului-limită impus de SAFE.
Pe lângă vehicule, articolul indică și componente industriale conexe:
În paralel, Rheinmetall ar urma să deschidă în România un Centru de Excelență pentru formare profesională, cu simulatoare și programe de instruire, pentru pregătirea tehnicienilor și inginerilor care vor lucra la întreținerea și operarea vehiculelor Lynx și la alte tehnologii de apărare.
Separat de discuțiile cu Rheinmetall, contractul semnat anterior cu producătorul sud-coreean Hanwha pentru sisteme de obuziere „merge conform înțelegerii”, mai scrie Libertatea. Compania construiește o fabrică în județul Dâmbovița, iar primul sistem ar urma să fie livrat Armatei Române până la finalul acestui an; potrivit unor surse militare citate, primii soldați români sunt deja la pregătire în Coreea de Sud.
Recomandate
România accelerează discuțiile tehnice pentru producția de drone cu Ucraina , după ce Bucureștiul a semnat deja un acord în acest sens, iar în cursul acestei luni este așteptată în țară o delegație ucraineană „foarte consistentă”, potrivit news.ro . Președintele Nicușor Dan a spus că vizita ar urma să fie folosită pentru a „avansa din punct de vedere tehnic” și s-a declarat optimist că se poate ajunge la rezultate „într-un interval de câteva luni”. Informația indică intrarea proiectului într-o etapă operațională, în care discuțiile se mută de la nivel politic la detalii de implementare. De ce România pornește mai târziu decât alte state Întrebat despre faptul că președintele Ucrainei a anunțat, la Ankara, acorduri pentru drone cu Danemarca, Olanda și Estonia, Nicușor Dan a explicat că aceste țări sunt „mai avansate” deoarece au început procesul cu „doi ani, trei ani” în urmă și au avut o capacitate financiară mai mare de a oferi asistență consistentă Ucrainei. În acest model, a arătat președintele, producția de drone și sisteme antidrone se face în țările respective, iar livrările merg către Ucraina „o perioadă de timp”, ceea ce le-a permis să ajungă mai repede la rezultate. Ce urmează, potrivit președintelui Din declarațiile citate rezultă două repere de calendar, fără alte detalii tehnice sau financiare în acest moment: în această lună : vizita delegației ucrainene în România, pentru avans tehnic; în câteva luni : așteptarea unor „rezultate”, în urma discuțiilor și pașilor tehnici. Sursa nu precizează capacități de producție, companii implicate, locații sau termeni contractuali, astfel că amploarea proiectului și impactul economic rămân, deocamdată, neclare. [...]
Producția europeană de rachete ATACMS ar putea reduce dependența NATO de livrările din SUA , într-un moment de cerere accelerată pentru muniție, iar România – care operează HIMARS și are ATACMS în dotare – este direct interesată de creșterea capacității industriale din Europa, potrivit HotNews . Lockheed Martin și Rheinmetall au semnat un memorandum de înțelegere pentru producția în Europa a rachetelor balistice ATACMS, muniție folosită de sistemele de artilerie HIMARS. Lockheed Martin afirmă că acordul „vizează satisfacerea cererii imediate de muniție produsă la nivel local în Europa” și reprezintă un pas către înființarea unui joint venture (societate mixtă) care să creeze „primul centru european de excelență” pentru producția, integrarea și distribuția ATACMS în cadrul NATO și al forțelor europene aliate. „Aducerea coproducției ATACMS în Germania este un semnal puternic pentru industria de apărare a Europei și pentru reziliența pe termen lung a NATO.” Unde ar urma să se facă producția și ce calendar este indicat Rheinmetall indică drept punct-cheie fabrica din Unterlüss , despre care CEO-ul Armin Papperger spune că este „prima și singura unitate de producție din lume pentru rachete ghidate ATACMS în afara Statelor Unite”. Locația are aproximativ 4.000 de angajați și include atât producție de sisteme de armament și muniție, cât și activități de dezvoltare, fabricație și întreținere pentru vehicule pe șenile; tot aici se află și un poligon de tragere privat, descris ca fiind cel mai mare din Europa. Compania mai arată că o fabrică de motoare de rachetă este în faza finală de construcție, iar producția de motoare și componente pentru rachete ghidate este programată să înceapă din 2027. Ce sunt ATACMS și de ce contează pentru România ATACMS (Army Tactical Missile System) sunt rachete balistice cu rază mică de acțiune, capabile să lovească ținte la aproximativ 300 km și să transporte o încărcătură explozivă de 226 kg. Ele au fost concepute pentru M270 MLRS și pentru M142 HIMARS. România operează trei sisteme HIMARS – în total 54 de lansatoare, împărțite în trei batalioane – iar contractul cu Lockheed Martin a fost semnat în 2019, cu o valoare de circa 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei). Primul sistem a intrat în dotare în 2021, iar ultimul în 2024. Pachetul a inclus muniție, comandă-control, senzori, suport logistic, mentenanță, echipamente criptografice și instruire. În ceea ce privește muniția, contractul a prevăzut, pe lângă cele 54 de lansatoare, achiziția de: 81 de rachete M31A1 Unitary; 81 de rachete M30A1 Alternative warhead; 54 de rachete ATACMS (cu rază efectivă de până la 300 km). În acest context, mutarea unei părți din producția ATACMS în Europa are relevanță operațională și industrială pentru aliații NATO din regiune, inclusiv România, prin potențiala consolidare a lanțurilor de aprovizionare și a capacității de producție pe continent. Pentru moment, sursa nu oferă detalii despre volumele de producție sau despre eventuale contracte viitoare legate de România. [...]
NATO împinge statele membre spre achiziții transatlantice de armament, prin contracte și programe comune de producție de peste 54 de miliarde de dolari (aprox. 248 miliarde lei), într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să lege tot mai strict banii publici de industria de apărare din interiorul blocului comunitar, potrivit Adevărul . Miza este una operațională și economică: pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor militare în Europa, NATO vrea ca ținta politică de 5% din PIB pentru apărare până în 2035 să se transforme rapid în „echipamente și capabilități” livrabile, chiar dacă asta înseamnă o integrare mai puternică a lanțurilor de producție dintre Europa și America de Nord. Mark Rutte a descris această direcție drept dezvoltarea unor capabilități „Made in NATO”, prin cooperare industrială transatlantică. De ce apare tensiunea cu strategia „Cumpără european” În paralel, Comisia Europeană promovează o abordare care favorizează producătorii europeni, prin condiții de eligibilitate pentru finanțare. Programul SAFE, de 150 de miliarde de euro, limitează componentele din afara UE la 35% din valoarea unui sistem de armament finanțat. Totodată, un program european de sprijin pentru Ucraina, de 90 de miliarde de euro, restrânge utilizarea fondurilor pentru achiziții de echipamente produse în afara Uniunii. În proiectul viitorului buget multianual al UE este prevăzută o alocare de 131 de miliarde de euro pentru apărare, iar oficialii europeni analizează menținerea unor criterii similare privind originea echipamentelor finanțate. În logica Bruxelles-ului, fondurile comunitare ar trebui să susțină în primul rând industria europeană, inclusiv din perspectiva așteptărilor contribuabililor. NATO cere flexibilitate: „nu există suficientă capacitate industrială” NATO susține că industria de apărare, de o parte și de alta a Atlanticului, nu are încă suficientă capacitate pentru a răspunde cererii în creștere. Tarja Jaakkola, secretar general adjunct al NATO responsabil pentru industrie, inovare și armamente, a salutat inițiativele europene, dar a avertizat că ele ar trebui să rămână cât mai deschise pentru a asigura accesul la toate capabilitățile necesare apărării comune. Potrivit NATO, investițiile suplimentare în apărare realizate de statele europene și Canada au crescut cu aproximativ 139 de miliarde de dolari (aprox. 639 miliarde lei) față de anul precedent, iar pentru 2026 sunt estimate noi majorări de aproximativ 11%. Ce contracte și proiecte au fost puse pe masă la Ankara În marja summitului NATO de la Ankara, au fost anunțate proiecte care ilustrează direcția „Made in NATO”, prin achiziții și producție comună: NATO va achiziționa aeronave de supraveghere GlobalEye produse de compania suedeză Saab; mai multe state membre vor analiza achiziția aeronavelor de transport strategic Airbus A400M; producția în Europa a rachetelor antiaeriene Stinger; extinderea producției rachetelor AMRAAM; dezvoltarea unui centru european de mentenanță pentru sistemele Patriot; fabricarea în Germania a rachetelor tactice ATACMS, printr-un parteneriat între Lockheed Martin și Rheinmetall. Unde se poate ajunge: compromis, dar cu presiune pe viteză În negocierile privind Programul European pentru Industria de Apărare (EDIP), statele membre au discutat luni de zile dacă fondurile europene pot finanța echipamente produse în UE sub licență străină. Compromisul permite astfel de finanțări doar dacă producătorul european dobândește drepturile de proiectare într-un termen rezonabil și cel târziu până la finalul lui 2033. Analiștii citați în material apreciază că există o tensiune între abordarea UE și conceptul „Made in NATO”, dar nu neapărat o contradicție fundamentală, în condițiile în care multe platforme ar urma să fie dezvoltate pe teritoriul Uniunii. Pentru statele apropiate de granițele Rusiei, criteriul decisiv rămâne însă viteza de consolidare a capabilităților: Danemarca, Finlanda, Germania și Norvegia au anunțat intenția de a achiziționa drone de supraveghere MQ-4C Triton produse de compania americană Northrop Grumman. [...]
România, Bulgaria și Turcia își extind cooperarea operațională pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră , prin lărgirea misiunilor grupului MCM Black Sea , un demers care susține direct libertatea de navigație și protecția infrastructurii critice din zonă, potrivit Economica . Acordul semnat în cadrul Summitului NATO din Turcia evidențiază angajamentul comun al celor trei state aliate riverane Mării Negre pentru întărirea securității maritime și dezvoltarea cooperării aliate în domeniu. În acest cadru, MCM Black Sea TG este prezentat ca o inițiativă care demonstrează interoperabilitatea regională și contribuie la consolidarea securității în bazinul Mării Negre. De ce contează: prezență navală permanentă și reacție rapidă în ZEE a României Pentru România, componenta operațională are o miză directă: menținerea unei prezențe navale permanente în zona de responsabilitate, inclusiv în întreaga Zonă Economică Exclusivă (ZEE) a României. Conform sursei, această prezență nu este doar o măsură de descurajare, ci și un instrument de reacție imediată. În același timp, protecția infrastructurii critice din Marea Neagră este descrisă ca necesitând o abordare „complexă, integrată și pe termen lung”, iar grupul MCM este parte din acest răspuns. Ce este MCM Black Sea și ce misiuni are Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Grupului Operativ pentru Combaterea Minelor Marine din Marea Neagră a fost semnat la 11 ianuarie 2024 de miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia, fiind prima inițiativă trilaterală de acest tip între cele trei state. Misiunea principală a grupului este asigurarea libertății de navigație în apele Mării Negre, prin: misiuni de supraveghere; acțiuni de neutralizare a posibilelor pericole pentru traficul maritim; activități conexe de căutare și salvare pe mare. Activări, rotația comenzii și următoarea misiune a României De la operaționalizarea grupului, la 1 iulie 2024, au fost desfășurate zece activări ale MCM Black Sea. Comanda este exercitată prin rotație, în mandate de câte șase luni; România a deținut comanda în perioada 9 iulie 2025 – 8 ianuarie 2026. În prezent, comanda este asigurată de Turcia, iar aceasta urmează să fie preluată de Bulgaria începând de 9 iulie. În plan operațional imediat, vânătorul de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu” va participa, în perioada 9–24 iulie 2026, la a XI-a activare a MCM BS TG. Misiunea principală este monitorizarea zonei de responsabilitate maritimă și asigurarea libertății de navigație în raioanele în care se vor desfășura activități de instruire în cadrul exercițiului multinațional BREEZE 2026. [...]
Noua țintă NATO de 3,5% din PIB rămâne, pe termen scurt, inaccesibilă pentru majoritatea aliaților , iar ritmul de creștere al bugetelor de apărare indică presiuni suplimentare asupra finanțelor publice în Europa. Datele actualizate ale Alianței, prezentate de HotNews , arată că în 2026 doar cinci state NATO ar urma să atingă pragul de 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare propriu-zise. Ținta de 3,5% până în 2035 a fost asumată de liderii NATO la summitul de la Haga de anul trecut, în creștere de la obiectivul anterior de 2%. Separat, aliații au convenit și investiții suplimentare de încă 1,5% din PIB în proiecte legate de apărare, inclusiv pentru întărirea securității cibernetice. Cine este în fruntea clasamentului cheltuielilor Potrivit datelor NATO publicate marți, cele mai mari alocări ca pondere în PIB sunt estimate astfel (pentru acest an): Lituania: 5,33% Estonia: 5,1% Letonia: 4,92% Polonia: 4,68% Grecia: 3,65% În același timp, unele state sunt estimate să rămână la nivelul de 2% sau foarte aproape de acest prag, precum Belgia (2%), Portugalia (2,1%) și Italia (2,1%). Marile economii și media europeană: sub noul prag Proiecțiile citate indică SUA la 3,17% din PIB, Germania la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%. Per ansamblu, statele europene membre NATO și Canada ar urma să cheltuie, în total, 2,53% din PIB pentru apărare în acest an. Contextul este unul de presiune politică pentru accelerarea cheltuielilor, inclusiv din partea președintelui SUA, Donald Trump , pe fondul discuțiilor despre împărțirea poverii financiare în alianță. Unde se află România România a cheltuit anul trecut 2,19% din PIB pentru apărare, iar pentru 2026 este estimată o alocare de 2,43%, potrivit raportului NATO. În 2014, România aloca 1,35% din PIB, față de 2,43% prognozat pentru acest an, conform aceluiași document. Pentru București, datele sugerează o creștere graduală, dar insuficientă pentru a se apropia rapid de noul reper de 3,5%, ceea ce menține deschisă discuția despre spațiul bugetar și prioritizarea investițiilor în apărare în anii următori. [...]
Germania își mută o parte din lanțul de aprovizionare NATO pentru muniții cu rază lungă pe teritoriul propriu , după ce Rheinmetall și Lockheed Martin au semnat un memorandum pentru o societate mixtă care va produce și distribui rachete ATACMS în Europa, potrivit Economica . Acordul, semnat înaintea începerii summitului NATO din capitala Turciei, vizează „crearea primului centru european destinat producţiei, integrării şi distribuţiei de rachete ATACMS pentru forţele NATO şi ale aliaţilor europeni”, conform comunicatului Rheinmetall citat de publicație. Directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, a precizat că producția va fi stabilită la fabrica din Unterluss, în nord-vestul Germaniei. Pentru Lockheed Martin, proiectul are o miză strategică de durată. Dennis Goege, director executiv pentru Europa, a declarat că aducerea coproducției ATACMS în Germania este „un semnal puternic pentru industria europeană de apărare şi pentru rezilienţa pe termen lung a NATO”. Conform informațiilor din articol, aceasta va fi prima unitate de producție de rachete ATACMS în afara Statelor Unite. De ce contează: capacitate industrială europeană pentru un sistem folosit în războiul din Ucraina ATACMS sunt rachete cu rază de acțiune de 300 de kilometri, lansate de pe sisteme terestre HIMARS, și au fost folosite intens de Ucraina în războiul cu Rusia. Articolul amintește că administrația fostului președinte american Joe Biden a autorizat la sfârșitul anului 2024 furnizarea acestor rachete către Kiev, după o perioadă de ezitări. În paralel, Ucraina a cerut și rachete americane Tomahawk cu rază lungă, însă Washingtonul nu a dat curs solicitării. Din Europa, armata ucraineană a primit rachete franco-britanice Storm Shadow/SCALP, cu lansare aeriană, pentru care și-a adaptat ca platformă de lansare avioane Sukhoi SU-27. Context: presiunea pe Germania pentru Taurus rămâne, dar Berlinul a refuzat până acum Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat ca Germania să transfere rachete Taurus, cu o rază de acțiune de peste 500 de kilometri, însă solicitarea a fost respinsă până în prezent de Berlin. Fostul cancelar Olaf Scholz a justificat refuzul prin riscul unei implicări a militarilor germani, invocând faptul că programarea rachetelor Taurus pentru lovirea țintelor poate necesita participarea personalului german instruit, similar modului în care ar proceda militarii britanici și francezi în cazul Storm Shadow/SCALP. [...]
