Știri
Știri din categoria Apărare

Rusia poartă deja un „război din zona gri” împotriva Europei, iar asta ridică miza pentru securitatea infrastructurii și a instituțiilor, inclusiv în România, avertizează generalul american în rezervă Ben Hodges, într-un interviu pentru Euronews.
Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, susține că amenințarea nu se manifestă neapărat prin lovituri directe, ci printr-un set de acțiuni sub pragul declanșării Articolului 5 din NATO (clauza de apărare colectivă), menite să erodeze funcționarea statelor și încrederea publică.
În evaluarea generalului, Rusia este „deja în război cu noi”, chiar dacă nu în sensul tradițional al confruntării militare directe. El descrie „operațiunile din zona gri” ca fiind instrumentele principale folosite acum, cu efecte țintite asupra societăților europene.
„Poate că nu este vorba de rachete balistice care lovesc Constanța, de exemplu, dar aceste operațiuni din zona gri pe care le desfășoară, sabotajul, dezinformarea, încălcările spațiului aerian, toate aceste lucruri pe care le fac, acesta este stilul rusesc de război.”
Hodges argumentează că, deși nu există în prezent soldați români, bulgari sau americani implicați direct în lupte împotriva Rusiei, presiunea se vede în acțiuni care vizează „democrația”, „instituțiile” și „infrastructura”, precum și coeziunea socială.
„Este chiar sub nivelul Articolului 5. Dar totuși, ei încearcă să ne distrugă democrația. Încearcă să ne distrugă instituțiile. Încearcă să ne distrugă infrastructura. Și încearcă să ne facă să ne pierdem încrederea unii în alții.”
Pe fondul dezbaterilor despre angajamentul american față de securitatea europeană, Hodges afirmă că Statele Unite vor rămâne prezente, deoarece au interesul ca Europa să fie stabilă. În același timp, el avertizează că Rusia ar putea recurge la rachete balistice dacă ar considera că acest lucru i-ar aduce un avantaj decisiv în Ucraina.
„Dacă ar crede că îi va ajuta să învingă Ucraina, atunci cu siguranță ar folosi o rachetă balistică.”
Generalul respinge ideea unei intenții reale de pace din partea lui Vladimir Putin, susținând că obiectivul ar fi capitularea Ucrainei. În acest context, el spune că amenințările repetate cu arme nucleare au rolul de a speria populația din statele occidentale și de a genera presiune internă asupra guvernelor pentru reducerea sprijinului acordat Kievului.
„Putin nu dorește pacea. El vrea ca Ucraina să se predea.”
În interpretarea lui Hodges, mesajele Moscovei despre „sfârșitul războiului” ar trebui citite ca referindu-se la o victorie a Rusiei, nu la o soluție acceptabilă pentru ucraineni.
Recomandate

NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]

China ar fi transmis Moscovei că folosirea armelor nucleare în Ucraina este exclusă , potrivit unei relatări a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , citat de Politico . Mesajul, descris de Zelenski drept o intervenție „de tip ultimatum”, indică o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Rusiei, cu implicații directe pentru riscul de escaladare și pentru calculele de securitate ale statelor NATO. Zelenski a spus că a aflat despre această intervenție a Chinei de la lideri europeni, în marja summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat despre „rolul Chinei în încheierea războiului” din Ucraina. Președintele ucrainean a adăugat că a abordat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, dar a precizat că preferă să păstreze confidențial conținutul conversației. Ce a spus Zelenski despre mesajul Chinei În declarațiile către presă, Zelenski a legat intervenția Beijingului de discuțiile apărute în spațiul mediatic rus despre un posibil răspuns nuclear la loviturile ucrainene asupra teritoriului Rusiei. „Și mi se pare că aceasta a fost prima dată când China (...) a răspuns direct, într-o formă de tip ultimatum — că nu poate exista nici măcar gândul folosirii armelor nucleare.” Context: presiuni interne în Rusia și semnale nucleare Politico notează că Rusia a desfășurat în mai exerciții militare nucleare în Belarus, însă Vladimir Putin s-a abținut până acum de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. În același timp, pe fondul presiunilor unor politicieni ruși, Putin a afirmat că loviturile Ucrainei nu produc suficiente pagube încât să justifice o reacție nucleară. Publicația amintește și un episod din luna trecută, când deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov a cerut ca legislativul local să îi solicite lui Putin folosirea armelor nucleare pentru a forța conducerea Ucrainei să semneze un acord de pace. De ce contează: semnal de limitare a escaladării, dar fără detalii verificabile public Din perspectiva securității, relatarea lui Zelenski sugerează că Beijingul ar încerca să reducă riscul unei escaladări nucleare, într-un moment în care Rusia invocă tot mai des, în dezbaterea internă, opțiuni extreme ca răspuns la atacurile ucrainene. Totuși, informația rămâne la nivel de declarație politică: Zelenski spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, fără ca Politico să indice un document sau o confirmare publică separată din partea Beijingului sau a Moscovei. [...]

Reacția dură a Phenianului după summitul NATO ridică miza cursei înarmării în Asia-Pacific , pe fondul unor achiziții militare anunțate de aliați și al intenției Coreei de Nord de a-și consolida forțele nucleare, potrivit HotNews . Ministerul nord-coreean de Externe a acuzat Statele Unite și aliații acestora că „consolidează blocuri militare” și accelerează înarmarea, susținând că liderii NATO prezintă „exercitarea drepturilor suverane legitime” ale Coreei de Nord drept o amenințare. Într-un comunicat difuzat de agenția de stat KCNA, Phenianul a spus că summitul ar fi demonstrat că NATO este „o organizație orientată spre război și confruntare”, care urmărește „interese geopolitice exclusive”. Ce s-a decis la summit și de ce contează La summitul NATO de marți, desfășurat în Turcia, oficialii au anunțat achiziții militare și acorduri industriale de peste 50 de miliarde de dolari (aprox. 230 de miliarde de lei), în contextul presiunilor exercitate de președintele american Donald Trump asupra aliaților europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara apărării. Din perspectiva Phenianului, aceste decizii și o cooperare militară mai strânsă cu aliații din Asia-Pacific ar indica o „confruntare între blocuri”, cu efecte atât în Europa, cât și în regiunea Asia-Pacific. Efectul de propagare în regiune: Seulul caută cooperare, Phenianul invocă „drepturi suverane” În marja summitului, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat că speră ca Seulul să-și extindă cooperarea cu aliații NATO în cercetare și dezvoltare, inclusiv în tehnologii de ultimă generație, precum și în producția de sisteme de armament. În paralel, Coreea de Nord a reiterat că presiunea Occidentului pentru renunțarea la armele nucleare „a încetat definitiv” și a susținut că eforturile de denuclearizare ar trebui să se concentreze, în primul rând, pe ceea ce descrie drept încercări ale Coreei de Sud și Japoniei de a-și dezvolta arme nucleare sub protecția SUA, precum și pe ambițiile nucleare ale statelor NATO implicate în aranjamentele de partajare nucleară ale alianței. Ce urmează: semnalul privind consolidarea forțelor nucleare Ministerul nord-coreean a afirmat că țara își va apăra suveranitatea și interesele de securitate „prin exercitarea responsabilă” a drepturilor sale suverane. Separat, KCNA a anunțat vineri că Phenianul a decis să ia măsuri pentru consolidarea forțelor sale nucleare „cantitativ și calitativ”, în contextul în care liderul Kim Jong Un cere modernizarea armatei. [...]

China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti-Starlink” , un semnal cu impact direct asupra echilibrului tehnologic din domeniul apărării și al comunicațiilor militare, potrivit G4Media , care citează o investigație Der Spiegel . Investigația – realizată împreună cu Le Monde și platforma rusă independentă The Insider – se bazează pe documente interne care ar indica faptul că Beijingul și Moscova au convenit să își intensifice cooperarea militară și tehnologică după discuții desfășurate în secret în 2023. Conform documentelor analizate de jurnaliști, în iunie 2023 ar fi avut loc la Moscova o reuniune cu participarea unor reprezentanți ai autorităților ruse, ai armatei chineze și ai industriei de apărare din China, în care s-a discutat dezvoltarea unui sistem comun de apărare antiaeriană și antirachetă. Ce ar include proiectul antirachetă Potrivit investigației, proiectul ar include: construirea unor centre comune de comandă și control pentru sistemele de rachete lansate de la sol; dezvoltarea unei rachete interceptoare cu manevrabilitate ridicată, pentru apărare aeriană integrată. Der Spiegel notează că cele două state analizau încă din 2023 realizarea unui prototip și au creat grupuri de lucru dedicate proiectului. Documentele citate mai indică întâlniri și videoconferințe periodice, precum și schimburi de delegații mai frecvente între Moscova și Beijing. Ținte: hipersonice și balistice Sistemul aflat în dezvoltare ar urma să poată intercepta proiectile hipersonice în faza finală a traiectoriei, la altitudini de până la 40 de kilometri, precum și rachete balistice cu rază de acțiune de până la 4.000 de kilometri, conform investigației. În context, publicația germană arată că Beijingul investește de mai mulți ani în capacități militare avansate, pe fondul tensiunilor strategice cu Statele Unite în regiunea Indo-Pacifică. Componenta „anti-Starlink”: de la perturbare la neutralizare Documentele analizate ar indica și o inițiativă comună îndreptată împotriva rețelei SpaceX Starlink , considerată esențială în conflictele moderne pentru comunicații militare. În discuțiile din 2023, oficiali chinezi ar fi prezentat partenerilor ruși propuneri de măsuri de răspuns, inclusiv: atacuri informatice; tehnici de tip „spoofing” (imitarea identității unui sistem pentru a induce în eroare utilizatorii sau infrastructura digitală). Planurile discutate ar include scenarii de interferare a funcționării rețelei, reducerea performanțelor și, „în cazuri extreme”, neutralizarea sateliților considerați o amenințare. Investigația susține că există indicii că această cooperare a continuat și după întâlnirile din 2023, însă amploarea proiectelor și stadiul actual de dezvoltare „nu sunt cunoscute”, potrivit informațiilor citate. [...]

China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti- Starlink ” , o direcție care poate influența atât echilibrul de securitate regional, cât și modul în care armatele își protejează comunicațiile prin satelit. Informațiile apar în Agerpres , care citează EFE. Potrivit materialului, Beijingul și Moscova cooperează pe două paliere: dezvoltarea unui sistem de apărare antiaeriană împotriva rachetelor balistice și lansarea unei inițiative împotriva Starlink, rețeaua de internet prin satelit a SpaceX , companie deținută de Elon Musk. Starlink funcționează printr-o constelație de sateliți care oferă acces la internet la nivel mondial. De ce contează: apărarea antirachetă și controlul comunicațiilor devin priorități Dincolo de componenta strict militară, accentul pe apărare antirachetă și pe contracararea unei infrastructuri comerciale cu utilizare duală (civilă și militară) indică o adaptare la războaie în care conectivitatea și reziliența comunicațiilor sunt decisive. O inițiativă „anti-Starlink” sugerează preocuparea pentru limitarea avantajelor operaționale pe care le oferă accesul la internet prin satelit în teatre de conflict. Agerpres precizează că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile tehnice, calendarul sau forma concretă a cooperării nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]

Germania își leagă explicit apărarea de flancul estic al NATO , iar întâlnirea cancelarului Friedrich Merz cu liderii Estoniei, Letoniei și Lituaniei înaintea summitului NATO pune accentul pe transformarea țintelor de cheltuieli în capabilități militare și pe consolidarea industriei de apărare, potrivit Mediafax . Merz a declarat la Berlin că „securitatea statelor baltice este și securitatea Germaniei”, făcând trimitere la un mesaj inscripționat pe Primăria din Vilnius: „Securitatea Lituaniei este securitatea noastră. Apărarea orașului Vilnius este apărarea Berlinului”, citat dintr-un discurs susținut la ceremonia de formare a Brigăzii 45 Blindate din Lituania , în mai anul trecut. Miza summitului NATO de la Ankara: bani, unitate, Ucraina Pregătirile pentru summitul NATO de săptămâna viitoare, programat la Ankara, au fost în prim-planul discuțiilor. Merz a spus că summitul „trebuie să fie un succes” prin transformarea NATO „în ceva mai european, astfel încât să poată rămâne transatlantic”. Prim-ministrul estonian Kristen Michal a cerut ca reuniunea să „se concentreze pe rezultate”, iar președintele leton Edgars Rinkēvičs a indicat trei priorități pentru summit, potrivit Euronews : Transformarea angajamentului de 5% pentru apărare (decis anul trecut la Haga) în „capabilități reale”, inclusiv prin achiziția „echipamentului potrivit” și consolidarea industriei de apărare în statele membre. Menținerea unității alianței și a sprijinului pentru Articolul 5 (clauza de apărare colectivă). Asigurarea sprijinului continuu pentru Ucraina și un acord comun privind abordarea „amenințărilor hibride” rusești și belaruse. Argumentul de securitate: presiune pe flancul estic și „amenințări hibride” Merz a susținut că Germania „învață” de la aliații baltici și a avertizat că „amenințarea nu este abstractă” pe flancul estic al NATO. El a acuzat Rusia că încalcă constant spațiul aerian al NATO, desfășoară atacuri hibride în spațiul cibernetic și a deteriorat cabluri submarine în Marea Baltică. Cancelarul a mai afirmat că Moscova „testează cât de unită și hotărâtă este NATO” și a notat că statele baltice „au atins și depășit de mult” obiectivul de 3,5% pentru cheltuieli de apărare convenit la summitul de anul trecut de la Haga. Rinkēvičs a avertizat că, dacă Alianța nu își îndeplinește obiectivele, statele baltice ar putea „fi nevoite să plătească mai mult” în cazul unui atac rusesc, argumentând că bugetele de apărare sunt și un instrument de descurajare. La rândul său, Kristen Michal a insistat pe trecerea de la angajamente la livrabile: Estonia investește deja peste 5% din PIB în „apărarea de bază”, iar celelalte state baltice și Polonia „fac același lucru”, în paralel cu nevoia de cooperare industrială mai strânsă și achiziții comune pentru a reduce mai rapid „decalajele de capabilități”. [...]