Știri
Știri din categoria Apărare
Rusia poartă deja un „război din zona gri” împotriva Europei, iar asta ridică miza pentru securitatea infrastructurii și a instituțiilor, inclusiv în România, avertizează generalul american în rezervă Ben Hodges, într-un interviu pentru Euronews.
Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa, susține că amenințarea nu se manifestă neapărat prin lovituri directe, ci printr-un set de acțiuni sub pragul declanșării Articolului 5 din NATO (clauza de apărare colectivă), menite să erodeze funcționarea statelor și încrederea publică.
În evaluarea generalului, Rusia este „deja în război cu noi”, chiar dacă nu în sensul tradițional al confruntării militare directe. El descrie „operațiunile din zona gri” ca fiind instrumentele principale folosite acum, cu efecte țintite asupra societăților europene.
„Poate că nu este vorba de rachete balistice care lovesc Constanța, de exemplu, dar aceste operațiuni din zona gri pe care le desfășoară, sabotajul, dezinformarea, încălcările spațiului aerian, toate aceste lucruri pe care le fac, acesta este stilul rusesc de război.”
Hodges argumentează că, deși nu există în prezent soldați români, bulgari sau americani implicați direct în lupte împotriva Rusiei, presiunea se vede în acțiuni care vizează „democrația”, „instituțiile” și „infrastructura”, precum și coeziunea socială.
„Este chiar sub nivelul Articolului 5. Dar totuși, ei încearcă să ne distrugă democrația. Încearcă să ne distrugă instituțiile. Încearcă să ne distrugă infrastructura. Și încearcă să ne facă să ne pierdem încrederea unii în alții.”
Pe fondul dezbaterilor despre angajamentul american față de securitatea europeană, Hodges afirmă că Statele Unite vor rămâne prezente, deoarece au interesul ca Europa să fie stabilă. În același timp, el avertizează că Rusia ar putea recurge la rachete balistice dacă ar considera că acest lucru i-ar aduce un avantaj decisiv în Ucraina.
„Dacă ar crede că îi va ajuta să învingă Ucraina, atunci cu siguranță ar folosi o rachetă balistică.”
Generalul respinge ideea unei intenții reale de pace din partea lui Vladimir Putin, susținând că obiectivul ar fi capitularea Ucrainei. În acest context, el spune că amenințările repetate cu arme nucleare au rolul de a speria populația din statele occidentale și de a genera presiune internă asupra guvernelor pentru reducerea sprijinului acordat Kievului.
„Putin nu dorește pacea. El vrea ca Ucraina să se predea.”
În interpretarea lui Hodges, mesajele Moscovei despre „sfârșitul războiului” ar trebui citite ca referindu-se la o victorie a Rusiei, nu la o soluție acceptabilă pentru ucraineni.
Recomandate
Președintele Poloniei avertizează că securitatea flancului estic depinde de coeziunea NATO și de SUA , pe fondul unei Rusii care „reconstruiește” capabilități militare și își extinde infrastructura în proximitatea Alianței, inclusiv în Belarus, potrivit Euronews . Mesajul a fost transmis de Karol Nawrocki la summitul B9 desfășurat la București. În intervenția sa, liderul polonez a descris Rusia drept „cea mai serioasă amenințare pe termen lung” pentru statele NATO și a susținut că agresiunea împotriva Ucrainei nu poate fi tratată ca un conflict izolat, ci ca o provocare directă la adresa arhitecturii de securitate euroatlantice. Miza pentru NATO: unitate internă și descurajare pe flancul estic Nawrocki a acuzat Kremlinul că urmărește să refacă sfere de influență în regiune și să slăbească din interior alianța, prin subminarea coeziunii, suveranității și democrației statelor din Europa Centrală și de Est. În acest context, el a indicat solidaritatea între aliați drept răspunsul necesar. „Kremlinul vrea să reconstruiască sferele sale de influență, vrea să strice coeziunea NATO, vrea să submineze suveranitatea și democrația țărilor din regiunea noastră.” Președintele Poloniei a mai afirmat că, „în ciuda războiului din Ucraina”, Rusia își păstrează capacitatea de a-și reconstrui și dezvolta armamentul, ceea ce, în viziunea sa, menține presiunea asupra statelor de pe flancul estic. Extinderea infrastructurii militare ruse și rolul formatului B9 Un alt punct al avertismentului a vizat „extinderea infrastructurii militare” ruse de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus. În acest cadru, Nawrocki a insistat asupra unității formatului B9, pe care a descris-o nu doar ca angajament formal, ci ca „îndatorire” a statelor participante. „Observăm cu îngrijorare și o extindere a infrastructurii militare de-a lungul flancului estic al NATO, inclusiv în Belarus.” „Nu există NATO fără SUA”: mesaj transatlantic cu implicații de capacitate În același discurs, liderul polonez a pus accent pe relația transatlantică și a susținut că „nu există NATO fără SUA”, argumentând că rolul american se vede atât în potențialul militar, cât și în cel financiar și de informații. „Toată lumea este de acord că nu există NATO fără SUA… Avem nevoie clară de o relație transatlantică puternică.” Declarațiile vin în contextul summitului B9 de la București, unde tema centrală a fost securitatea regională și răspunsul aliat la riscurile de pe flancul estic, pe fondul războiului din Ucraina și al evoluțiilor militare atribuite Rusiei. [...]
NATO cere creșterea cheltuielilor de apărare , iar mesajul transmis la București de secretarul general Mark Rutte pune presiune directă pe bugetele naționale, inclusiv pe cel al României, în contextul în care Rusia rămâne „amenințarea directă” a Alianței, potrivit news . În declarațiile făcute miercuri, după Summitul B9 de la București , Rutte a spus că statele NATO „nu pot să lase garda jos” și că trebuie făcut „tot ce este necesar” pentru apărarea teritoriului aliat, în condițiile în care Rusia continuă războiul de agresiune împotriva Ucrainei. „Rusia rămâne în continuare amenințarea directă a NATO și continuă acest război de agresiune împotriva Ucrainei. Nu putem să lăsăm garda jos, trebuie să facem tot ce este necesar pentru a apăra statele de pe teritoriul NATO.” Ce înseamnă mesajul pentru bugete și capacități militare Șeful NATO a legat explicit nivelul de securitate de resursele alocate armatei, afirmând că forțele armate trebuie să aibă „capabilitățile” și „resursele” necesare, ceea ce implică, în formularea sa, cheltuieli mai mari pentru apărare, astfel încât toate țările să se poată apăra. Rutte a indicat și o direcție operațională: întărirea Flancului Estic. În acest context, a salutat investițiile în apărare realizate de Polonia, România și alți aliați, fără a oferi însă cifre sau termene. Flancul Estic și rolul Europei în arhitectura NATO În aceeași intervenție, Rutte a insistat că, deși NATO este o alianță transatlantică, este nevoie de „o Europă mai puternică” și de „un NATO mai puternic”, prin creșterea cheltuielilor și asumarea de „mai multe responsabilități” pentru apărarea convențională. Ucraina rămâne prioritate la următorul summit Rutte a mai spus că sprijinul „puternic și continuu” pentru Ucraina va rămâne o prioritate la summitul de la Ankara și a subliniat că este nevoie și de susținerea Statelor Unite, argumentând că securitatea Ucrainei este legată de securitatea aliaților. În final, secretarul general al NATO a rezumat miza strategică a coeziunii Alianței: „Doar prin NATO putem să menținem în siguranță un miliard de oameni pe ambele părți ale Atlanticului.” [...]
România împinge în NATO un proiect de protecție anti-dronă , pe fondul incidentelor repetate cu aparate care ajung să treacă granița și să pătrundă în spațiul aerian național, potrivit Euronews . Președintele Nicușor Dan spune că a discutat subiectul cu Mark Rutte , secretarul general al NATO, în marja summitului B9 , indicând că proiectul „Santinela Estului” „progresează” și este gândit pentru protecția cetățenilor. La finalul reuniunii B9 de la București, șeful statului a legat explicit nevoia de consolidare a apărării de amenințările Rusiei pe Flancul Estic și de preocuparea publică generată de dronele care „se întâmplă să ajungă să treacă granița”. „Există o preocupare a cetățenilor români față de dronele care se întâmplă să ajungă să treacă granița noastră. Am vorbit despre asta cu domnul secretar general. Există în interiorul NATO proiectul Santinela estului care progresează exact pentru protecția cetățenilor români care sunt afectați sau potențial afectați.” Ce înseamnă „Santinela Estului” în logica de apărare Din declarațiile citate, proiectul este prezentat ca o inițiativă „în interiorul NATO”, cu obiectiv operațional: protejarea populației în contextul pătrunderii dronelor în spațiul aerian al României. În material nu sunt oferite detalii tehnice despre capabilități, calendar sau finanțare, dincolo de faptul că inițiativa „progresează”. În același context, Nicușor Dan a reamintit că liderii B9 au semnat o declarație în care se menționează „explicit că Rusia este o amenințare pentru țările noastre”. B9, pregătire pentru summitul NATO de la Ankara și presiunea pe bugete Președintele a încadrat summitul B9 ca etapă de pregătire pentru summitul NATO care, potrivit declarațiilor sale, are loc anul acesta la Ankara, sub tema „oferind mai mult pentru securitatea transatlantică”. În această cheie, a indicat că aliații cresc cheltuielile pentru apărare și că discuția se mută de la nivelul angajamentelor la transformarea banilor în capabilități. „În linii mari, deciziile pe care ni le-am asumat au fost respectarea angajamentelor de suplimentare a cheltuielilor militare, transformarea acestor bani în capabilități care să facă o alianță mai bine pregătită pentru amenințări și echilibrarea în interiorul Alianței a contribuțiilor între țările europene și SUA.” Pentru România, Nicușor Dan a spus că nivelul cheltuielilor militare este de 2,5% din PIB, iar 40% din această alocare merge către echipamente noi—un indicator relevant pentru ritmul de modernizare, în condițiile în care astfel de proiecte (precum „Santinela Estului”) depind de capabilități efective, nu doar de bugete. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul reper este summitul NATO de la Ankara, pentru care B9 funcționează ca reuniune de aliniere politică. În lipsa unor detalii suplimentare în material, rămâne neclar ce componente concrete include „Santinela Estului” și în ce termen ar putea produce efecte măsurabile în protecția spațiului aerian și a populației. [...]
Președintele Nicușor Dan pune accent pe menținerea unei prezențe militare americane consistente în Europa , într-un moment în care în spațiul public reapare discuția despre redistribuirea trupelor SUA pe continent, potrivit Economica . Mesajul are miză de securitate, dar și una bugetară: în paralel, liderul de la București vorbește despre „NATO 3.0” ca proces de reechilibrare a contribuțiilor între aliați, cu ținte până în 2035. Declarațiile au fost făcute după o întrebare legată de posibilitatea relocării în alte state europene a trupelor americane retrase din Germania, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și secretarul general al NATO, Mark Rutte . „Interesul nostru comun este ca prezenţa militară americană în Europa să fie semnificativă. Aceasta este chestiunea cea mai importantă.” În același context, Nicușor Dan a susținut că, deși multe state europene își doresc o prezență americană pe teritoriul propriu, nu se conturează „negocieri” între aliați pentru „împărțirea” trupelor SUA în Europa. „NATO 3.0”: reechilibrarea contribuțiilor și ținte până în 2035 Președintele a explicat că sintagma „NATO 3.0”, menționată în declarația summitului B9, se referă la contribuții proporționale ale statelor membre și la respectarea angajamentelor financiare, fără a schimba din temelii modul de funcționare al Alianței. „NATO funcţionează cu nişte protocoale de apărare care au fost construite în ani de zile (...) şi lucrurile astea nu se pot schimba de la o zi la alta.” În interpretarea sa, „NATO 3.0” înseamnă, practic: contribuții „proporționale” pe aceleași protocoale de apărare, actualizate în timp; transformarea angajamentelor „pe bani” în capabilități militare; capacitatea de a crea aceste capabilități „în timp real”. El a mai spus că procesul de reechilibrare este în derulare, chiar dacă pot apărea „mici instabilități” pe parcurs, fără a afecta direcția pe termen lung. Totodată, a indicat un orizont de timp pentru obligațiile asumate: „Obligaţia de 3,5 + 1,5 e până în 2035.” Mesaj despre Ucraina: sprijin aliat și „garanții de securitate” după pace sau încetarea focului Nicușor Dan a comentat și declarațiile recente ale președintelui rus Vladimir Putin și ale purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, apreciind că sunt adresate în principal publicului intern și că Rusia „nu e în situația cea mai fericită”. „Fiecare din ţările aliate este determinată în continuare să sprijine Ucraina (...) acum prin asistenţă militară şi imediat după – fie pace, fie încetarea focului – prin garanţii de securitate.” În ansamblu, mesajul transmis de la București leagă două teme care vor influența deciziile din NATO în anii următori: menținerea rolului militar al SUA în Europa și creșterea contribuțiilor europene, cu accent pe convertirea bugetelor în capabilități efective. [...]
Ucraina și 13 parteneri europeni pregătesc o „coaliție anti-balistică” pentru a dezvolta și produce în Europa capabilități de apărare antirachetă , într-un demers care mută accentul de la livrări punctuale de armament la o bază industrială comună, cu implicații directe pentru capacitatea de producție militară a continentului, potrivit Adevărul . Inițiativa a fost anunțată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său de seară de marți, după o reuniune la Kiev la care au participat consilieri de securitate națională din 13 țări și oficiali ai biroului secretarului general al NATO . „Avansăm constant în direcția dezvoltării capacităților de producție anti-balistice în Europa – formăm o coaliție anti-balistă. Suntem mai aproape ca oricând de un rezultat concret”, a declarat Zelenski. Miza: producție europeană pentru apărare antirachetă, nu doar sprijin militar Conform lui Zelenski, obiectivul principal este dezvoltarea în Europa a unor sisteme capabile să contracareze rachetele balistice, pe fondul atacurilor rusești continue cu rachete și drone asupra Ucrainei. Liderul ucrainean a mai spus că există o coordonare activă cu Statele Unite în domeniul apărării aeriene. În paralel, încep să se contureze și parteneriate industriale: companii ucrainene din industria de apărare, inclusiv Fire Point (producătorul rachetei de croazieră Flamingo, dezvoltată în Ucraina), au inițiat negocieri cu mari grupuri europene pentru dezvoltarea și producția comună a noilor sisteme. De ce contează: vulnerabilitatea la rachete balistice și presiunea pe stocuri Zelenski a indicat că apărarea aeriană ucraineană este deja eficientă împotriva dronelor, reușind să intercepteze peste 90% dintre aparatele de atac rusești, însă apărarea împotriva rachetelor balistice rămâne o vulnerabilitate majoră. Tot în acest context, el a avertizat anterior, în aprilie, că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu ar putea afecta accesul Ucrainei la rachete antibalistice, chiar dacă sprijinul militar și schimbul de informații cu Statele Unite continuă. Prin reunirea a 13 state europene și a conducerii NATO într-un cadru comun de producție militară, proiectul este prezentat ca o încercare ambițioasă a Ucrainei de a trece de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la un actor cu rol central în arhitectura de apărare a Europei. [...]
„NATO 3.0” înseamnă o creștere a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB , cu presiune directă pe bugetele europene și pe capacitatea industriei de apărare de a livra rapid, potrivit Euronews , care relatează declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte , făcute la Summitul B9 de la București. Rutte a descris „NATO 3.0” ca o alianță „mai puternică” atât nuclear, cât și convențional, dar cu o contribuție „mult mai consistentă” din partea europenilor pe componenta convențională. În acest cadru, el a spus că aliații au convenit să ajungă la cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB, menționând că unele state au depășit deja pragul, iar altele se îndreaptă către el, deși „există și discuții în interiorul NATO”. Ce se schimbă pentru europeni: bani mai mulți și obligații mai apăsătoare Mesajul central al șefului NATO este redistribuirea responsabilităților în interiorul alianței, pe fondul „presiunilor venite din partea Statelor Unite” privind împărțirea sarcinilor de securitate. Rutte a admis existența unor nemulțumiri la Washington legate de implicarea aliaților în crizele internaționale și a indicat că acest semnal a fost recepționat de statele membre. „Am convenit să ajungem la cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB.” În plan practic, o astfel de țintă ridică miza pentru guvernele europene: creșterea bugetelor militare nu mai este doar o opțiune politică, ci un angajament care trebuie susținut prin planificare multianuală și prin contracte ce pot accelera producția și achizițiile din sectorul de apărare. Contextul operațional invocat: Orientul Mijlociu și flancul estic Rutte a legat discuția despre responsabilități și de situația din Orientul Mijlociu, făcând referire la securitatea maritimă în zona Strâmtorii Hormuz și la o inițiativă „franco-britanică” de deminare, cu nave trimise pentru eliminarea minelor maritime. Totodată, în logica flancului estic, mesajul transmis la București a fost că nu este momentul pentru schimbări bruște de strategie, ci pentru coeziune și respectarea angajamentelor, inclusiv în dezvoltarea sectorului de apărare. România, în ecuația de credibilitate aliată În același context, Rutte a indicat că vede „o creștere importantă a respectării angajamentelor asumate” și a dat ca exemplu România, menționând că a văzut „avioane americane realimentând aici”. La rândul său, Nicușor Dan a plasat discuția despre „echitatea contribuțiilor” în istoria NATO și în revenirea amenințărilor, subliniind că nu este vorba despre o separare a apărării între Europa și SUA, ci despre menținerea protocoalelor de apărare, cu contribuții „proporționale” din partea aliaților. „Acum se pune problema unei echități a contribuțiilor.” Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este consolidarea acestui mesaj și în alte reuniuni, inclusiv la Ankara, în ideea că țintele de cheltuieli și angajamentele industriale și operaționale trebuie transformate în livrabile concrete, nu doar în declarații politice. [...]
