Știri
Tag: deveselu
Știri despre „deveselu”
Serghei Lavrov evită să confirme dacă baza antirachetă de la Deveselu rămâne o țintă pentru Rusia - la ONU acuză Europa că blochează încheierea războiului din Ucraina
Rusia evită să confirme dacă Deveselu rămâne o țintă, menținând incertitudinea de securitate în regiune , potrivit Euronews , care relatează despre răspunsul dat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , la Adunarea Generală a ONU . Întrebat dacă afirmația din 2016 a lui Vladimir Putin — că scutul de la Deveselu ar putea deveni o țintă pentru Rusia — mai este valabilă, Lavrov a răspuns ironic: „Păi, acest lucru este secret”, citat de agenția rusă Tass . Răspunsul nu clarifică poziția Moscovei, dar păstrează tema Deveselu în registrul de presiune politică și militară. Deveselu, între rol defensiv și acuzațiile Moscovei Baza de la Deveselu a fost inaugurată în urmă cu zece ani, în prezența americanilor care asigură componentele instalației antirachetă Aegis Ashore și lansatoarele MK-41. Conform informațiilor prezentate, instalația dispune acum și de rachete interceptoare SM-3. La inaugurarea din 2016 a participat și șeful NATO de la acea vreme, John Stoltenberg, moment în care Putin a spus că Rusia va trebui „să ia măsuri”. De atunci, Kremlinul a susținut în mod repetat că americanii ar putea ataca Rusia prin scutul de la Deveselu, deși instalația este prezentată ca fiind defensivă, cu scopul de a proteja Europa de Iran. Mesajele de la ONU: „Europa blochează” încheierea războiului, spune Lavrov Tot de la tribuna Adunării Generale a ONU, Lavrov a afirmat că „Europa blochează încheierea războiului din Ucraina” și că „pune în pericol miliarde de oameni”. În intervenția citată de Euronews, șeful diplomației ruse a acuzat Occidentul că a „distrus” sistemul de securitate european și că „inundă” Ucraina cu arme, susținând că acestea ar fi folosite inclusiv pentru atacuri cu drone și rachete asupra civililor și infrastructurii civile. „Europa face tot posibilul pentru a împiedica o soluționare pașnică și pentru a zădărnici perspectivele unor negocieri importante pentru mai multe părți, inclusiv administrația Trump.” Replica lui Zelenski: Rusia ar vrea să extindă războiul În același context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că „numeroase rapoarte de informații” ar indica intenția Rusiei de a extinde războiul și în alte țări sau regiuni. Zelenski a susținut că Rusia nu se pregătește să pună capăt războiului „cel puțin nu acum” și că Putin „caută scuze” pentru a continua conflictul. „Este clar că rușii nu se pregătesc să pună capăt războiului, cel puțin nu acum.” În ansamblu, răspunsul evaziv al lui Lavrov pe tema Deveselu și acuzațiile reciproce de la ONU indică menținerea unei retorici de confruntare, fără semnale concrete de detensionare pe componenta de securitate regională. [...]
Generalul (r) Alexandru Grumaz: România este mai bine protejată decât Bulgaria, dar Deveselu poate deveni o țintă strategică pentru Iran - NATO ridică nivelul de alertă antirachetă pe fondul amenințărilor Teheranului
Amenințările Iranului cresc riscul de alertă NATO, iar România devine mai vizibilă strategic prin Deveselu , într-un context în care Teheranul a avertizat Franța și Marea Britanie să nu trimită forțe în Strâmtoarea Hormuz, potrivit Adevărul . Generalul (r) Alexandru Grumaz susține că, deși probabilitatea unui război NATO-Iran rămâne redusă, escaladarea poate împinge Alianța spre măsuri defensive extinse, cu implicații inclusiv pentru flancul estic. Ce a transmis Iranul și ce fac Franța și Marea Britanie Iranul a amenințat cu un „răspuns decisiv și imediat” dacă Franța și Marea Britanie desfășoară forțe militare în Strâmtoarea Hormuz, avertisment formulat de ministrul adjunct de Externe Kazem Gharibabadi, potrivit AFP. În paralel, cele două state își consolidează prezența militară în regiune: Marea Britanie a anunțat desfășurarea unei nave de război a Marinei Regale în Orientul Mijlociu; Franța mută grupul de luptă al portavionului „Charles de Gaulle” la Marea Roșie. Miza pentru NATO: Turcia și pragul Articolului 5 Grumaz arată că NATO se poziționează oficial defensiv, nu ofensiv, și amintește declarația secretarului general Mark Rutte că „NATO nu este implicat” direct în conflict, deși Iranul este văzut ca o amenințare și pentru Europa. În același timp, generalul indică o realitate mai complicată pe teren, inclusiv prin incidente în care NATO ar fi interceptat o rachetă balistică iraniană intrată în spațiul aerian turcesc, al doilea caz într-o săptămână. Turcia a avertizat că are dreptul să riposteze, iar Iranul a negat intenția de a lovi teritoriul turc. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a respins speculațiile că incidentul ar putea declanșa Articolul 5 , însă Ankara ar putea invoca Articolul 4 (consultări între aliați când un stat consideră că securitatea sa este amenințată). În analiza generalului, „nodul turcesc” rămâne principalul punct de risc: dacă Iranul ar lovi deliberat Turcia, presiunea pentru Articolul 5 ar deveni greu de evitat. România și Bulgaria, în raza „tehnică” a Iranului, dar cu vulnerabilități diferite Generalul afirmă că, „tehnic vorbind”, Bulgaria și România se află în raza de acțiune, invocând o evaluare a Ministerului de Externe al Israelului potrivit căreia părți din Balcani și Europa de Sud-Est, inclusiv capitale precum Atena, Sofia și București, sunt în raza potențială iraniană. Diferența majoră ține de infrastructura de apărare și de valoarea strategică a țintelor: Bulgaria ar fi mai preocupată din motive geografice (este menționată o distanță de aproximativ 2.100 km față de Iran) și are sisteme antiaeriene de proveniență sovietică, inclusiv opt lansatoare S-300PMU, dar ar avea nevoie de interceptori moderni pentru rachete balistice; generalul notează că o singură baterie Patriot nu ar acoperi întreg teritoriul bulgar. România este descrisă ca „semnificativ mai bine protejată” prin includerea în arhitectura NATO de apărare antirachetă, cu situl Aegis Ashore de la Deveselu și baterii Patriot. Totuși, tocmai Deveselu poate crește expunerea strategică: baza este prezentată ca „nod critic” în scutul antirachetă NATO, ceea ce ar putea-o transforma într-o țintă cu valoare mai mare pentru Iran decât alte locații din regiune, în logica avertismentelor mai vechi ale Teheranului privind instalații NATO. Trei scenarii de risc pentru România: de la „rătăcire” la țintire deliberată Grumaz conturează trei scenarii distincte: Scenariul 1 – rătăcire accidentală (risc moderat): o rachetă lansată spre altă țintă deviază sau este interceptată deasupra spațiului aerian al unui stat NATO, similar incidentelor invocate în cazul Turciei. Scenariul 2 – atac deliberat cu motivație strategică (risc scăzut, dar neignorat): Iranul ar putea viza Deveselu dacă ar considera că scutul antirachetă NATO îi degradează capacitățile ofensive; generalul îl numește cel mai îngrijorător scenariu pentru România, prin prisma infrastructurii critice. Scenariul 3 – amenințare teroristă sau drone rătăcite (risc real): drone de tip Shahed, care zboară lent și la altitudine joasă, ar fi mai greu de detectat decât rachetele balistice; o dronă rătăcită sau lansată de forțe proxy ajunsă deasupra României sau Bulgariei „nu este de neimaginat”. De ce contează economic și operațional pentru România Concluzia generalului este că nu există motive de panică, dar există motive de prudență. Dincolo de riscul militar direct, el indică drept „real” un impact indirect: economic , prin posibile efecte asupra prețurilor la energie și asupra rutelor comerciale, în contextul tensiunilor din zona Strâmtorii Hormuz; logistic , prin presiune pe stocurile NATO, deja parțial epuizate din cauza sprijinului pentru Ucraina. În acest cadru, România apare simultan mai bine apărată decât Bulgaria, dar și mai „vizibilă” strategic, tocmai prin rolul Deveselu în arhitectura NATO. [...]
România alocă 2,3% din PIB pentru apărare în 2025 - Comparativ cu giganți precum SUA și Rusia, țara se află pe locul 33 în clasamentul cheltuielilor militare
România a urcat cheltuielile de apărare la 2,3% din PIB în 2025 , pe fondul unei accelerări fără precedent a reînarmării în Europa, arată datele citate de Wall-Street din raportul Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) . Țara noastră este pe locul 33 în clasamentul global, cu 9,7 miliarde de dolari (aprox. 44 de miliarde de lei) alocate sectorului militar. Europa împinge în sus bugetele militare, iar România intră în „zona de 2%+” La nivel global, cheltuielile militare au crescut anul trecut cu 2,9%, până la peste 2,8 trilioane de dolari, acesta fiind al 11-lea an consecutiv de creștere, potrivit SIPRI. Motorul principal al avansului a fost Europa, unde cheltuielile au urcat cu 14%, la 864 de miliarde de dolari. În interiorul NATO, cele 29 de state europene membre au cheltuit împreună 559 de miliarde de dolari în 2025, iar 22 dintre ele au alocat cel puțin 2% din PIB pentru apărare, conform institutului. În acest context, România se poziționează la 2,3% din PIB, cu o creștere de 5,9% față de 2024. Țintele României: până la 5% din PIB, gradual, până în 2035 SIPRI indică pentru România un buget de peste 44 de miliarde de lei (9,7 miliarde de dolari) în 2025. În plus, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 , România și-a asumat creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, până în 2035. În același tablou, articolul notează rolul NATO în dezvoltarea infrastructurii militare din ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu. Reprezentanți ai Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) arată că poziția geografică a României, la Marea Neagră și pe flancul estic al Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare. Cine domină topul și ce se schimbă în marile bugete În clasamentul SIPRI, Statele Unite rămân cel mai mare investitor militar, cu 954 de miliarde de dolari în 2025, deși suma reprezintă o scădere de 7,5% față de anul anterior. Publicația pune această evoluție pe seama faptului că, pe parcursul anului trecut, nu a fost aprobat niciun nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, după ce în anii precedenți fuseseră aprobate fonduri totale de 127 de miliarde de dolari. China este pe locul al doilea (336 miliarde de dolari, date estimate de SIPRI), iar Rusia pe locul al treilea (190 miliarde de dolari, estimate). În Europa, Germania a cheltuit cel mai mult (114 miliarde de dolari, +24% față de anul precedent), depășind pentru prima dată din 1990 pragul de 2% din PIB, până la 2,3%. Spania a avut, la rândul ei, o creștere de 50%, până la 40,2 miliarde de dolari, trecând de 2% din PIB pentru prima dată din 1994. De ce contează pentru economie: presiune bugetară și reconfigurarea priorităților Creșterea cheltuielilor militare în Europa, inclusiv în România, indică o schimbare structurală de priorități, cu efecte directe asupra bugetelor publice. Pentru România, menținerea peste pragul de 2% din PIB și ținta de 5% până în 2035 sugerează un efort financiar pe termen lung, într-un context în care, la nivel european, reînarmarea este descrisă de SIPRI drept cea mai puternică accelerare anuală de la sfârșitul Războiului Rece. [...]
Deveselu nu este soluția pentru actuala amenințare, spune Băsescu - Critici la adresa strategiei SUA
Traian Băsescu susține că evaluările optimiste ale SUA privind slăbirea Iranului s-au dovedit eronate , iar declarațiile despre distrugerea capacităților militare și nucleare iraniene au fost „o propagandă ieftină”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a afirmat, la B1 TV, că actuala escaladare arată că Iranul este „mult mai puternic decât îl credem” și capabil să extindă conflictul în regiune. Băsescu a criticat atât declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind distrugerea instalațiilor nucleare iraniene în urma loviturilor din 2025, cât și modul în care serviciile americane de informații au anticipat reacția Teheranului. În opinia sa, accentul pus pe localizarea liderilor iranieni a fost mai puțin relevant decât evaluarea capacității Iranului de a ataca baze americane din mai multe state. În ceea ce privește România, fostul șef al statului a spus că nu vede un pericol direct, dar a subliniat că sistemul de la Deveselu nu este destinat interceptării rachetelor de tipul celor utilizate în prezent în regiunea Golfului. Potrivit acestuia, scutul antirachetă face parte dintr-un sistem conceput pentru rachete balistice cu rază lungă sau intercontinentale, interceptate în afara atmosferei. Pentru amenințări de tipul celor invocate în actualul conflict, protecția României ar fi asigurată de cele trei baterii Patriot și de sistemele franceze amplasate în zona Midia, pe litoral. „Nu scutul de la Deveselu ne va feri de rachete iraniene, ci sistemul Patriot” , a explicat Băsescu. El a mai susținut că europenii ar trebui să aibă un rol mai activ în gestionarea crizei și a reiterat că oprirea programului nuclear iranian rămâne un obiectiv legitim, însă modul în care a fost evaluată și comunicată eficiența loviturilor anterioare a fost, în opinia sa, greșit. [...]
