Știri
Știri din categoria Externe
Vizita Ursulei von der Leyen la București aduce România pe agenda UE pentru Marea Neagră, într-un moment în care regiunea rămâne un dosar sensibil de securitate și cooperare europeană, potrivit Digi24.
Președinta Comisiei Europene vine luni în România, în cadrul unui turneu la Marea Neagră. Palatul Cotroceni a anunțat că Ursula von der Leyen va fi primită de președintele Nicușor Dan, urmând să aibă discuții și apoi declarații de presă. În aceeași zi, șefa Comisiei Europene se va întâlni și cu premierul Luca Niculescu, conform agendei anunțate de Bruxelles.
Conform programului comunicat de Administrația Prezidențială, întâlnirea de la Palatul Cotroceni este programată luni, la ora 15:30. Agenda include:
Vizita în România face parte dintr-un turneu regional la Marea Neagră. În cadrul aceluiași demers, Ursula von der Leyen va vizita și Bulgaria, unde urmează să se întâlnească cu premierul Rumen Radev.
Din informațiile publicate, nu sunt precizate temele concrete ale discuțiilor și nici eventuale decizii sau anunțuri care ar urma să rezulte în urma întrevederilor.
Recomandate
Ministerul Afacerilor Externe spune că nu există, deocamdată, confirmări privind victime românești în atacul armat din Cracovia, iar echipa consulară a României este în contact permanent cu autoritățile poloneze, potrivit Euronews . În paralel, președintele Nicușor Dan, premierul Luca Niculescu și alți oficiali au transmis mesaje de condoleanțe și solidaritate. MAE precizează că, până la momentul publicării informației, partea poloneză nu a confirmat prezența unor cetățeni români printre victime. Reprezentanții consulari români continuă să urmărească evoluția situației, menținând legătura cu autoritățile din Polonia. Reacții oficiale: condoleanțe și ofertă de sprijin Președintele Nicușor Dan a transmis, într-un mesaj publicat pe rețeaua X, că este „profund întristat” de tragedia din Cracovia și că România este alături de victime, familiile acestora și de poporul polonez. Premierul Luca Niculescu a transmis condoleanțe familiilor celor decedați și urări de însănătoșire răniților. În mesajul său, a scris: „Gândurile noastre se îndreaptă către victime, familiile și apropiații acestora, precum și către toți cei afectați de acest eveniment tragic”. Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, s-a declarat șocat de atac și a transmis condoleanțe omologului său polonez și familiilor victimelor, menționând că echipa consulară este în contact permanent cu autoritățile poloneze. De asemenea, ministrul Afacerilor Interne, Marian Neacșu, și-a exprimat solidaritatea cu polițiștii și salvatorii polonezi și a arătat că România este pregătită să ofere sprijin, dacă autoritățile poloneze îl vor solicita. Context Atacul a avut loc în centrul orașului Cracovia. Euronews mai relatează separat despre atacul armat din centrul orașului Cracovia și despre un român martor la atac , în timp ce autoritățile române continuă verificările privind posibile persoane afectate. [...]
Deschiderea unei anchete pentru „caracter terorist” după atacul armat din Cracovia ridică miza de securitate și poate duce la măsuri suplimentare pentru protecția spațiilor publice , în condițiile în care bilanțul provizoriu indică șase morți și 15 răniți, potrivit Adevărul . Parchetul polonez a anunțat duminică, 8 noiembrie, deschiderea anchetei pentru o acțiune cu „caracter terorist”, după atacul de sâmbătă din apropierea pieței centrale din Cracovia. Ancheta vizează uciderea a șase persoane în oraș, act descris ca „infracțiune teroristă”, precum și moartea altor trei persoane la domiciliul atacatorului, în Ostrowiec Swietokrzyski, conform informațiilor transmise de Agerpres. Victime și răniți, inclusiv cetățeni străini În total, 15 persoane au fost rănite și spitalizate, iar starea lor s-a ameliorat ușor peste noapte, însă „nu toate sunt în afara pericolului”, potrivit unei purtătoare de cuvânt a poliției citate de media poloneze. Dintre răniți, cinci sunt cetățeni străini din: Marea Britanie Portugalia Rusia Germania Austria Alți zece răniți sunt polonezi, inclusiv doi polițiști interveniți la fața locului. Printre cei șase uciși se află și un cetățean britanic. Ce se știe despre atacator și ancheta în curs Anchetatorii cred că atacatorul a acționat singur și încearcă să stabilească motivația și profilul său psihologic. Bărbatul, identificat în presă ca Michal O., născut în 2002, a fost rănit grav de poliție, operat și se afla duminică dimineață în stare critică. Poliția a anunțat că la domiciliul familiei sale din Ostrowiec Swietokrzyski au fost găsite corpurile a trei persoane — un bărbat de 53 de ani și două femei de 52 și 21 de ani — identificați drept părinții și sora atacatorului, cu răni prin împușcare. În acest context, au fost confiscate șapte arme de foc. Ipoteza radicalizării și implicațiile de securitate Atacul a fost comis „la întâmplare” asupra trecătorilor, turiștilor și șoferilor. După o urmărire, atacatorul a abandonat mașina și a avut un schimb de focuri cu doi agenți, fiind în cele din urmă neutralizat. Potrivit presei poloneze citate în material, atacatorul nu avea antecedente judiciare și era membru, împreună cu tatăl său, al unui club de tir. Ministrul polonez de interne, Marcin Kierwinski , a avansat ipoteza unui bărbat sensibil la idei „ultranaționaliste”, afirmând că „totul arată că el era fascinat de ideologii de extremă dreaptă”. În perioada următoare, direcția anchetei — inclusiv stabilirea unei motivații și a eventualelor legături ideologice — va fi esențială pentru încadrarea juridică finală și pentru deciziile operative ale autorităților privind prevenirea unor atacuri similare. [...]
Moscova mută accentul de la pacea din Ucraina la o negociere a „sferelor de influență” între Rusia, SUA și China, o poziționare care, dacă se traduce în discuții la nivel înalt, ar putea reconfigura cadrul de securitate din regiune și ar împinge în plan secund negocierile de încetare a focului, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Piotr Tolstoi , noul președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, care a spus că o eventuală împărțire a zonelor de influență și discutarea „garanțiilor de securitate” la nivel global ar fi „mai importantă” decât încercările de a obține o încetare a focului în Ucraina. Tolstoi a indicat ca posibilă ocazie summitul APEC (Cooperare Economică Asia-Pacific) programat pentru 18–19 noiembrie, unde ar exista „posibilitatea” unei reuniuni tripartite în Shenzhen. Ce ar urmări Rusia și de ce contează Mesajul transmis de oficialul rus sugerează că Moscova își leagă obiectivele din războiul din Ucraina de o discuție mai amplă despre arhitectura de securitate, direct cu Washingtonul și Beijingul, nu doar de un acord punctual de pace. În aceeași logică, Tolstoi a afirmat că aceste preocupări ar fi stat la originea „operațiunii militare speciale” și s-a declarat sceptic față de demersurile de negociere pe care le-ar iniția Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În plan diplomatic, o astfel de întâlnire ar avea și o miză de imagine pentru Kremlin: ar însemna discuții la vârf cu cele două mari puteri, într-un format care ocolește actorii europeni. „Nu vrem o Ialta 2”: cum este descrisă reuniunea posibilă În spațiul public, scenariul unei întâlniri Xi–Trump–Putin a fost comparat cu Conferința de la Ialta din 1945, când marile puteri au negociat rearanjarea Europei postbelice. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că părțile încearcă să ajungă la un consens asupra agendei și că unele propuneri sunt acceptabile pentru unii, dar „inacceptabile” pentru alții. „Părțile prezintă propuneri privind posibilele puncte de pe ordinea de zi. Unele sunt preferate de o parte, dar inacceptabile pentru alții. Aici trebuie să se ajungă la un anumit consens.” Peskov a adăugat că, dacă se ajunge la consens și reuniunea are loc, discuția ar fi una „foarte importantă” și ar atrage atenția globală. Ce teme ar putea bloca agenda Potrivit informațiilor citate, Trump ar fi invocat necesitatea discutării unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, subiect pe care Beijingul nu ar dori să îl abordeze „momentan”. Din datele disponibile în material, nu este clar ce puncte concrete ar agrea cele trei părți și nici dacă întâlnirea va avea loc efectiv, dincolo de formularea de tip „există posibilitatea”. Dacă formatul se confirmă, semnalul principal ar fi că Rusia încearcă să repoziționeze dosarul Ucrainei într-o negociere mai largă despre influență și securitate, cu potențial de a complica și mai mult traseul către o încetare a focului. [...]
Franța anunță că europenii vor fi prezenți la negocierile Rusia–Ucraina mediate de SUA , programate pe 10–11 noiembrie la Abu Dhabi, contrazicând direct mesajele Moscovei potrivit cărora Europa „nu are ce căuta” la masa discuțiilor, relatează HotNews . Jean-Noël Barrot , ministrul francez de Externe, a declarat la RTL că „europenii vor fi bine reprezentați” și că Franța va participa, fără să precizeze deocamdată cine va face parte din delegația franceză. Miza: rolul Europei în arhitectura de securitate postbelică Prezența europeană la discuțiile de la Abu Dhabi contează în special prin prisma temelor anunțate pentru negocieri: încetarea războiului declanșat de Rusia, acorduri de securitate postbelice și reducerea tensiunilor. În acest context, Parisul transmite că Europa nu acceptă să fie exclusă dintr-un proces care poate influența direct securitatea continentului. Potrivit sursei, emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a spus în această săptămână că Statele Unite vor aduce la aceeași masă delegațiile din Ucraina și Rusia, la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie. Replica Moscovei și linia de conflict diplomatic Mesajul Franței vine după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a susținut că „europenii nu au ce căuta la masa negocierilor”. Într-un comunicat publicat sâmbătă pe site-ul MAE rus, Zaharova a acuzat Occidentul că nu ia în considerare „preocupările legitime” ale Rusiei în materie de securitate și că alimentează escaladarea. Tot ea a afirmat că Londra și Parisul ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a păstra un punct de sprijin în confruntarea cu Rusia. Ce urmează: negocieri la Abu Dhabi și exerciții militare în Polonia Negocierile trilaterale Rusia–Ucraina–Statele Unite sunt programate marți și miercuri, 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Separat, „Coaliția de Voință”, formată din 37 de state, va organiza primele exerciții militare comune la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, în perioada 9–22 noiembrie, pentru a pregăti o posibilă misiune de stabilizare în Ucraina. [...]
Rusia își ridică nivelul de reprezentare la discuțiile trilaterale cu SUA și Ucraina din Abu Dhabi , un semnal că Moscova ar putea fi pregătită să abordeze nu doar chestiuni tehnice, ci și teme militare și politice la nivel înalt, potrivit Kyiv Post , care citează relatări Bloomberg și Reuters. Delegația va fi condusă din nou de consilierul prezidențial Vladimir Medinski, a confirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Noutatea este includerea, pentru prima dată în acest format, a adjunctului ministrului rus de Externe Serghei Riabkov , un oficial asociat de regulă cu dosare de control al armamentelor și dialog strategic cu Washingtonul. Ce înseamnă „upgrade-ul” delegației Componența delegației sugerează o agendă mai largă decât în rundele anterioare, prin alăturarea unor nume din diplomație, informații și armată: Vladimir Medinski, consilier prezidențial (șeful delegației); Serghei Riabkov, adjunct al ministrului de Externe (în premieră în acest format); Mihail Galuzin, adjunct al ministrului de Externe, responsabil de relațiile cu statele CSI și Ucraina; amiralul Igor Kostîukov, șeful Direcției Principale a Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei (GRU – serviciul de informații militare); Iuri Jigaralovski, ofițer superior din Statul Major. Observatori diplomatici citați în material notează că prezența simultană a lui Riabkov și a șefului GRU indică o creștere „vizibilă” a seniorității față de formatele exploratorii de până acum. Când au loc discuțiile și ce context le-a readus pe agendă Discuțiile trilaterale la nivel de lucru sunt programate pentru marți și miercuri, 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Ar fi prima întâlnire în trei (SUA–Ucraina–Rusia) din februarie, după ce contactele mediate de SUA au fost puse pe pauză în urma blocajelor apărute în sesiunile anterioare din Abu Dhabi și Geneva, pe fondul conflictului armat regional dintre SUA, Israel și Iran. În paralel, președintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri, la Palm Beach, că Rusia și Ucraina „pentru prima dată vor să facă o înțelegere”, în timp ce inițiativa Casei Albe privind un aranjament mai amplu de securitate europeană a stârnit rezerve în capitale europene și la Kiev din cauza lipsei unor mecanisme concrete, potrivit materialului. Pregătirile Ucrainei înainte de Abu Dhabi Kyiv a derulat consultări diplomatice pe mai multe canale înaintea reuniunii. Președintele Volodîmîr Zelenski a avut o discuție telefonică de 90 de minute, pe 4 noiembrie, cu emisari americani Steve Witkoff și Jared Kushner, pentru a trece în revistă pregătirile și propunerile Ucrainei. În aceeași discuție, Zelenski a reiterat nevoile imediate de apărare antiaeriană, solicitând interceptoare Patriot pentru protejarea infrastructurii municipale civile împotriva atacurilor balistice rusești. Separat, Ucraina a purtat discuții la Madrid privind cooperarea pe apărare antiaeriană și, la Bruxelles, negociatorii ucraineni s-au întâlnit cu oficiali din SUA, UE, Marea Britanie, Franța, Germania, NATO și Banca Mondială pentru coordonare pe reconstrucție și garanții de securitate pe termen lung. În acest stadiu, materialul nu indică o agendă negociată sau rezultate așteptate, însă ridicarea nivelului delegației ruse sugerează că Moscova ar putea trata runda din Abu Dhabi ca pe una cu miză mai mare decât întâlnirile exploratorii anterioare. [...]
O scurgere de date atribuită hackerilor ar indica până la 450.000 de morți legați de război în Rusia , o informație care, dacă se confirmă, ar schimba semnificativ evaluarea costurilor umane și a capacității de mobilizare a Moscovei, potrivit Kyiv Independent . Grupările Belarusian Cyberpartisans și Silent Crow susțin că au obținut date din baza internă „Demography” a Serviciului Federal de Statistică al Rusiei (Rosstat) , care ar conține informații din certificate de deces înregistrate între februarie 2022 și august 2026. Pe baza acestor date, hackerii afirmă că între 394.000 și 450.000 de persoane care au luptat de partea Rusiei sau au avut alte legături cu războiul ar fi murit de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Două estimări, două metodologii Belarusian Cyberpartisans estimează cel puțin 393.881 de decese, folosind înregistrări care identifică explicit operațiunile militare drept cauză a morții. Silent Crow avansează o estimare mai ridicată, de până la 450.100 de decese, pe baza unei metodologii mai largi, care include: decese ale militarilor survenite în afara luptelor; anumite decese înregistrate fără o cauză specificată. De ce contează: dimensiunea pierderilor și raportarea lor Publicația notează că, potrivit estimărilor bazate pe datele proiectului ucrainean de cartografiere din surse deschise DeepState, Rusia ar fi preluat controlul asupra a aproximativ 73.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean de la lansarea invaziei, în februarie 2022. Compararea acestei suprafețe cu estimarea Silent Crow ar însemna aproximativ șase morți pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu cucerit, însă această raportare depinde de acuratețea datelor scurse. Autenticitatea datelor și estimările privind numărul morților nu au fost verificate independent, iar The Kyiv Independent precizează că nu a putut verifica imediat informațiile divulgate. Ce se știe despre atacul cibernetic Hackerii afirmă că ar fi avut acces la rețeaua Rosstat cu aproximativ șase luni înainte de lansarea atacului, timp în care ar fi colectat sistematic documente interne și alte date. Țintirea infrastructurii informatice a agenției ar fi avut loc în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, iar Rosstat a recunoscut că sistemele sale au fost vizate de atacuri cibernetice. [...]
